Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-15 / nr. 7516

Pagina a 2-a ȘTIINȚĂ * ARTA * LITERATURĂ! „OȚELAR“ (sculptură în lemn) de Gh. Roiță, lăcătuș la Combinatul siderurgic Reșița, membru al Cercului de artă plastică al Casei de cultură a sindicatelor din Reșița PARTIDULUI Mă-ndrept spre puritatea ta Și cîntecele-s marșuri de victorii Și doine de dragoste.... Mă-nvălui în înțelepciunea ta Și mă văd legat de zborul tău fremătător Cu rădăcinile înfipte în inimile oamenilor. Tu vii să-mplinești Năzuințele noastre Descoperind viitorul din noi Cu un ceas mai devreme. Prin tine măsurăm mai precis dimensiunile Avîntului nostru de muncă !... GEORGE JRVA jurist, Cercul literar, Casa de cultură a sindicatelor — Bîrlad LA UZINĂ E cer senin. Ard stelele făclii Pe fabricile noastre. Ni-s frumoase Acolo pe frontalii fumurii Aceste stele-steaguri de mătase. Dă glas sirena munților. Pornesc Să evite brazii mari, cîntări de flaut Iar cîntecele acestea ne unesc Și ne găsesc mai tineri ca altădată. A fost un timp cînd n-aveam nici cuvînt Uzinele sub munți îngenuncheate Vorbeau cu brazii-n zori și i-au pornit Să urce-n sus spre zările curate. Azi cresc uzini, sub luminoase ploi — N-au vîrstă : Visul, cîntecul. Oricînd Sînt tinere uzinele ca noi Cu tinerețea lor în noi trecînd. C. OLTEANU Cercul literar al Uzinei de autocamioane Brașov NOPȚI DE IARNĂ Uneori, nopțile de iarnă sînt la fel Toate-s cu lună argintie, Și toate-s îmbrăcate cu nori albi, călători Pînă în noaptea cînd, Sufletul omenesc pătrunde timpul spre chemarea cea nouă, din muguri Atunci, sub sărutul palid al lunii, sub clopotul sfios al stelelor, pămintul brăzdat de tractoare, primește sămînța iubirii ce va fi să rodească în steme ȘTEFANIA PETRESCU Cercul literar al sindicatelor sanitare — București Din creația cercurilor literar-artistice ale sindicatelor LUCEAFĂR Lui Eminescu Leagăn alb de umbră vie, A cîntărilor cîntare, Mine teiul iar ți-e-n floare Leagăn alb de umbră vie, Amforă cu smalț de rouă Din torent te proiectează, In sublima vremii rază Amforă cu smalț de rouă, Munte peste munți rămas Nume sacru, te cinstesc Neam din neamul românesc Munte peste munți rămas. CORNELIU MARCU Cercul literar al Casei de cultură a sindicatelor — Galați URCĂM IN ISTORIE E flacăra-n inimi prezentul și-n steaguri, Prezentul — cu pînzele-n vint, corabie-n larguri. Drumul nostru e urcuș către piscuri, E un asalt spre timpuri viitoare, Ne potrivim cu gîndurile pașii Partidul ne e bună călăuză Către fîntîni necercetate incă — In care bogăția țării ne așteaptă Spre soare să urcăm o nouă treaptă. TEODOR CRIȘAN literar al sindicatelor — Oradea Cercul GÎND Ce foșnet mă face să tresar în adincimi de suflet ? Captive, clipele se zbat Și-mi cheamă gîndul să se adape din rădăcina lor bogată de proaspete vibrații, cu iz de pîine și de palme aspre. Și am simțit cum mă înalț, Odată cu Coloana lui Brâncuși, Pe schele, Pe orașe, Tot mai sus ! AURAMIT Cercul literar, Casa de cultură a sindicatelor Tg. Mureș. MUNCA Partid iubit Muzica: ION VLĂDUȚOIU Text: AUREL CÂMPEANU I. Iubirea n-are stavile, hotare. S-o cîntărești în vorbe este greu . Dar pentru tine e clocotitoare Făuritor măreț, partidul meu ! REFREN: Noi te urmăm, partid iubit. Izvorul tău ne dă puteri. Sorbim din el necontenit . Și înflorim în primăveri. II. Cu vezi cu ochii, noul trepidează Și oamenii, descătușați, clădesc . Stau muncitorii sentinelă trează. Pe tine, fericire, te păzesc. REFRENUI. Iubirea n-are stavile, hotare, S-o cîntărești în vorbe este greu . Dar pentru tine e clocotitoare Conducător iubit, partidul meu ! REFREN „SPRE PÎRTIE“, fotografie de Fritsch Eduard, muncitor, membru al cercului de foto al Casei de cultură din Petroșani HOTAR DE LUMINĂ Am topit argintul zorilor Cunună să ardă pe Carpați Atunci cînd corabia norilor Trecea pe frunți de bărbați. Stele brumate dorm în brazi Ciorchini de lumină înaltă, Hotar între legendă și azi, Pentru coloana istoriei, daltă. Aici pacea e singura lege Ce domină lunii de izvoare. Suntem puternici că poate culege Cu palmele raze de soare. AUREL M. BURICEA Cercul literar al sindicatelor — Brăila. SCRIS Dacă suride vremea care vine, E că livada, astăzi, ne-aparține Cu toată rodnicia ei adîncă. I-am slobozit izvoarele din stincă. Și de seamnă-n ramurile toate Comori de visuri întrupate-n fapte. Am învățat mai bine a-nțelege Din floarea viei, mierea cum se-alege. ȘTEFAN MITESCU Cercul literar al Casei de cultură a sindicatelor — Galați CORESPONDENTA Ioan Iustin Purza — Cluj — „Există / un cuvînt frumos ca o floare“... „Trec fete / cu ninsoarea primăverii pe buze“, precum și alte versuri pe care le-am întîlnit în ciclul dv. de poezii sînt străluciri de jar în cenușă adunată la gura sobei, îngăduiți îndemnul nostru de a stărui răbdător cuvintelor ; poate asupra vom afla astfel nu numai „scînteia entuziasmului de a scrie“, ci incandescența poeziei însăși, pe care o așteptăm. Alex Ceacîru — Satu Mare . După ce am citit schița dv. „Restructurarea“, mi-am dat seama că e posibil să mă tîngui ca Gheorghe Pișcorean (personajul schiței) : — „Și, uite-așa, fără nici o motivare !“ Adică, fără motiv l-ați obligat pe om de la depozitul bietul de sticle goale să trăiască o noapte de coșmar pentru că, într-o ședință, îl criticase tocmai pe „tovarășul director“, iar directorul, inimă de aur, în loc să-l „restructureze (mai să-l dea afară), a exact, zi „îl ia de umeri doua și-i zice: . ..De-acuma să-mi dai gata reparate treizeci de lăzi pe zi!“ Scrisă destul de alert, această schiță reprezintă doar o promisiune a viitoarelor dv. colaborări. I. V. Vasiu — Beba Veche, județul Timiș — Vă mulțumesc pentru sugestiile dv. privind îmbogățirea tematicii lucrărilor publicate la pagina de „Știință, artă, literatură“. Din versurile pe care le-ați trimis la redacție transcriem o strofă din poezia „Continuitate“: „Iată, cireșii rodesc / în anotimp de aur precum un stup de roi / și stăruie semnul în ape și-n priviri / cum stăruie puterea strămoșilor in noi.“ Celelalte poezii nu intră încă în discuție. Ion Secoșeanu, București — Siguranța poeziei vă răpește uneori puterea de a o controla pînă la ultimul vers. Acceptați prea ușor convenția istovită de rimă căreia îi sacrificați ideea. Mai trimiteți-ne, Domnița Diaconu, Suceava — Ne puteți trimite reproduceri după lucrările dv. de artă plastică Am expediat răspuns la domiciliu următorilor membri ai cercurilor și cenaclurilor literarartistice ale sindicatelor : Ignea Loga — Timișoara ; Mihai Platon — Iași ; Mihai Lupașcu — Cîmpina ; Viorica Manta — Bacău; Gheorghe Dumitru — Băicoi; Mihai Mateiciuc — Cîmpulung Muscel ; Aristică Băghina — Turnu Severin ; Victor Stan — Piatra Neamț; Zina Petrescu — Pitești ; Ion Chiraș — Petroșani și Emil Adălman — Timișoara. OCTAVIAN NICA Notă — Rugăm pe toți colaboratorii noștri, membri ai cercurilor literar - artistice ale sindicatelor, ca atunci cînd ne trimit spre publicare lucrările lor să ne comunice și numele și prenumele, profesia, întreprinderea sau instituția unde lucrează, numele cercului literar-artistic din care fac parte. Simbata 15 ianuarie 1972 CURIER ȘTIINȚIFIC • Noutăți pentru constructori De curînd, au fost elaborate normele de folosire pe șantierele de construcții a plăcilor și panourilor din beton celular autoclavizat produse de fabricile de prefabricate din Craiova, Doicești și Militari, în comparație cu elementele din beton greu noile plăci și panouri asigură izolarea termică necesară și sunt cu circa 30 la sută mai ușoare. Astfel, pereții și acoperișurile de hale industriale care folosesc asemenea elemente se execută cu un consum de manoperă pe șantier mai redus cu circa 20 la sută. Totodată, ele se finisează prin vopsire eliminindu-se total folosirea tencuielilor. • O stație originală pentru încercări împotriva focului Aria de investigații științifice a specialiștilor de la Institutul de cercetări în domeniul construcțiilor a crescut, in ultimul timp, foarte mult prin darea în funcțiune a unei stații experimentale speciale destinată măsurării rezistenței la foc a clădirilor. Ea constituie un unicat pe țară și este cotată ca una dintre cele mai moderne din Europa. Stația — realizată în întregime de specialiștii institutului — cuprinde mai multe cuptoare, complet automatizate ce permit încercarea loc a elementelor de consastrucție în mărime natuarlă (planșee, acoperișuri, panouri de perete, stâlpi, grinzi, elemente de fațadă etc.). In acest an stația urmează să fie completată cu încă două cuptoare : unul pentru grinzi la industriale de pîttă la 18 metri și altul pentru stilpi de pînă la 4 metri. Cu ajutorul acestei moderne stații s-au și realizat o serie de cercetări valoroase. Concret, două planșee de elemente ceramice realizate să posede aceeași rezistență statică s-au dovedit a avea comportări extrem de diferite la foc. Unul, care datorită utilizării grinzilor de beton precomprimat era estimat să posede o rezistență la foc de o oră și jumătate a rezistat, de fapt, șase ore. Cel de al doilea planșeu, care folosea aceleași materiale ceramice, dar într-o altă alcătuire constructivă a rezistat doar 40 de minute, în loc de 3 ore cît se estimase la început. în felul acesta soluțiile constructive trec printr-o severă verificare științifică, unele dintre ele căpătînd o extindere mai mare sau respectiv o îngrădire, strict corespunzătoare rezultatelor obținute la încercări, în conformitate cu destinația clădirilor. In curînd va fi construit și un turn pentru încercări complexe de propagare a focului pe fațade și pe conducte de instalații, avînd un caracter mai pronunțat de universalitate decit turnurile similare existente în alte țări cu o mai veche tradiție în domeniul construcțiilor. Cu ajutorul lui se va putea măsura, printre altele, rezistența foc a unor blocuri de palatru etaje. • Substanțele tranchilizante și conducătorii auto Substanțele tranchilizante folosite în întreaga lume, pentru tratamentul diferitelor nevroze, psihoze sau, pur și simplu, pentru calmarea nervilor, au început să creeze probleme de sănătate dintre cele mai importante. Cu timpul aceste substanțe dau obișnuință, ajungîndu-se nu numai la dublarea sau triplarea dozei, dar chiar la ingerarea unor cantități de 20—30 ori mai mari pentru a obține efectul inițial. Unele din substanțele tranchilizante ca Meprobamatul și Napolonul pot provoca stări de intoxicație și obișnuințe asemănătoare cu cele impuse de barbiturice care au la bază lumina. Ca efecte secundare ele dau imposibilitate de concentrație, somnolență, iritabilitate emoțională. Statisticile arată că cei care folosesc fante,și conduc tranchilivehicule auto, provoacă de zece ori mai multe accidente. Efectele tranchilizantelor asupra comportamentului bolnavilor, în special cînd se folosesc in combinație cu alcoolul, pot prezenta un risc public crescut, prin potențarea efectului / alcoolului. I Prin urmare, atenție ! i Nu folosiți tranchilizante , decit la recomandarea medicului. • Un record de înaltă tehnicitate . In cadrul Uzinei de utilaj chimic din Ploiești s-a realizat un record de înaltă tehnicitate. Specialiștii români au reușit s să elimine dificultățile tehnice în construcția mantalelor destinate vaselor ce lucrează la presiuni înalte. Printr-o tehnologie originală, elaborată înn cadrul Institutului de cercetări și proiectări de utilaj chimic din București, care constă în suprapunerea de cordoane de sudură , s-a realizat un corp de perete masiv cu diametrul de 600 mm. In felul acesta, utilajul destinat instalației de amoniac din cadrul Combinatului de îngrășăminte azotoase , Slobozia, va fi livrat la cei mai înalți parametri i tehnici. • Cercetarea j alături de producție ( Noul combinat de alumină, care se construieștte la Tulcea a solicitat intervenția cercetării pentru realizarea unor instalații de acționare electrică necesare pompelor de alumină. In momentul de față, ele se află in probe tehnologice, ceea ce oferă siguranța fabricării lor în serie o dată cu darea în funcțiune a combinatului. Prin această creație tehnică românească se vor realiza importante economii de valută. • Destinație precisă Secția de automatizări, acționări și tracțiune din cadrul Institutului de cercetări și proiectări electrotehnice a obținut un nou succes tehnic, destinat să perfecționeze instalațiile hidrocentralelor viitoare. Este vorba de un echipament, pe care specialiștii l-au botezat „de excitație statică“. El este destinat hidrogeneratorului care va dispune de acum încolo de o viteză mai mare de reglare tensiunii și de o simplificare propriu-zisă a instalației. • Studii oncologice Pentru a se demonstra o serie de schimbări biochimice care au loc în procesul de oncogeneză, adică de apariție a tumorilor, specialiștii români au început să studieze provocarea tumorilor cu ajutorul unor agenți chimici cunoscuți ca nitrozoguanidina și acetilaminofluoren. Pînă în prezent, s-a observat, de exemplu, că guanidina are, pe nitrozoui efect mutagen și lingă un efect oncogen atunci cînd este administrat percutant. Cercetările privind efectul mutagen al nitrozoguanidinei la șoareci au demonstrat că se produce un înalt indice de sterilitate și de defecte genetice care conduc la malformații morfologice și la avorturi spontane în care avortonul este doar aparent normal. • Valorificarea superioară a minereurilor Prepararea minereurilor neferoase se află în ultimul timp tot mai mult in atenția specialiștilor de la Institutul de cercetări miniere. Ei au realizat, printre altele, o serie de tehnologii moderne de punere in valoare a unor zăcăminte. Una dintre acestea, care are în vedere valorificarea superioară a minereurilor complexe din zona Carpatilor orientali, se aplică, deja, la scară industrială. Pînă în prezent s-au și obținut indici economici superiori în ceea ce privește exploatarea minereurilor complexe din zăcămintele Leșul Ursului, Burloaia și Gura Băii. In viitor, urmează ca tehnologia respectivă să capete o tot mai mare extindere, cuprinzind și alte zăcăminte. Totodată, cercetările efectuate au demonstrat posibilitatea obținerii unor concentrate colective de plumb și zinc de calitate superioară. Acest fapt creează condiții de prelucrare metalurgică mult mai avantajoase.