Munca, martie 1974 (Anul 30, nr. 8173-8198)
1974-03-01 / nr. 8173
G» b/*iii ii ^Alifii mi ni miTnu 1» tmiimil /•rtirnur a e itmiriTCI r\0 nfM DAMAMIA vmvinn ml la/hjiliului vlini ahl, ml umumi ulhcivmlc m jim/ivAStLUK U.N KîJ,*"Ari!A Anul XXX nr. 8173 ♦♦♦ Vineri 1 martie 1974 +4+ 6 pagini 30 bani a Proletari din toate ţările, mîțî-vă ! MUNCA CONFERINIA PE IARĂ A CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂȚILE AGRICOLE DE STAT SI COOPLUATISTLA Solemnitatea inmînării unor înalte distincții Intr-o atmosferă solemnă, joi dimineaţa, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a inminat înalte distincţii ale Republicii Socialiste România unui mare număr de cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură pentru merite deosebite în organizarea muncii, pentru aportul nemijlocit la sporirea producţiei vegetale şi animale. Solemnitatea s-a desfăşurat în rotonda Pavilionului Expoziţional din Capitală, in prezenţa miilor de participanţi la lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Iconic Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miua Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Fatilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Luînd cuvîntul în numele celor decoraţi, Eroul Muncii Socialiste Andrei Cojocaru, director S.M.A. Ianca, judeţul Brăila, a spus : Acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste constituie un important îndemn pentru a munci cu mai multă abnegaţie, cu mai multă pricepere, pentru mecanizarea şi modernizarea agriculturii noastre socialiste şi pentru a pregăti noi cadre de nădejde în această nobilă muncă. Asigur conducerea de partid și de stat, pe dumneavoastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că împreună cu colectivul pe care-l conduc, vom cinsti marile evenimente politice ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre şi cel de-al XI-lea Congres al Partidului , cu rezultate superioare în S.U.A. şi producţii record la cooperativele agricole pe care le deservim. Profund emoţionată de cinstea ce mi se face prin acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste, a spus Ana Vornicu, preşedinta C.A.P. Tîrguşor — Constanţa, trăiesc astăzi unul din cele mai importante momente din viaţa mea. Simbol al hărniciei, pasiunii şi dăruirii în muncă, această înaltă distincţie reprezintă pentru mine şi cooperatorii în mijlocul cărora muncesc o răsplată de onoare, dar şi o obligaţie de mare răspundere pentru realizarea sarcinilor ce ne revin în procesul dezvoltării şi modernizării agriculturii. Pentru noi, ţăranii cooperatori, aceasta reprezintă totodată un nou şi preţios imbold în intensificarea eforturilor pentru sporirea pe toate căile a producţiei agricole. După ce a mulţumit călduros conducerii superioare de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, pentru acordarea titlului de Erou al Muncii Socialiste. Gricor(Continuare în pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal doresc să adresez cele mai calde felicitări tuturor acelora care au fost distinşi astăzi, şi care vor fi distinşi în continuare, cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. (Vii aplauze). Am acordat astăzi titlul de „Erou al Muncii Socialiste" unui mare număr de preşedinţi de cooperative, de directori de întreprinderi agricole de stat, de cooperatori şi lucrători din agricultură. A sporit deci numărul de Eroi ai Muncii Socialiste. Aceasta este o apreciere deosebită pe care o dăm activităţii desfăşurate de tovarăşii respectivi, de colectivele în care ei muncesc, contribuţiei aduse la înfăptuirea politicii partidului in domeniul agriculturii. De altfel, după cum ştiţi, prin Hotărîrea Comitetului Central de acum un an, am stabilit ca anual să acordăm celor care vor obţine rezultate bune în agricultură titlul de Erou al Muncii Socialiste şi alte ordine ale Republicii Socialiste România. Deci am făcut un început cu ocazia acestei conferinţe. Urmează ca activitatea din acest an să prilejuiască acordarea unui număr mai mare de tiluri de Erou al Muncii Socialiste, de alte ordine ale Republicii Socialiste România, atit unităţilor, cit şi acelor tovarăşi care vor avea rezultate deosebite, precum şi judeţelor, consiliilor populare si comitetelor judeţene de partid. Este deci deschisă calea spre a avea fiecare judeţ un număr mai mare de Eroi, si mai cu seamă de a creste acest număr ca rezultat al obţinerii unor producţii sporite in toate sectoarele de activitate. Cu aceste ginduri imi exprim convingerea că acordarea acestor ordine — care constituie o apreciere a activităţii de pînă acum — va constitui un imbold pentru înfăptuirea in cele mai bune condiţii a politicii partidului si guvernului în domeniul agriculturii. Felicit încă o dată pe toţi tovarăşii distinşi. Vă urez noi succese in activitatea dumneavoastră. (Aplauze puternice). DECRET al Consiliului de Stat Prin Decret al Consiliului de Stat, pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii socialiste în patria noastră, s-au conferit : Titlul de „EROU AL MUNCII SOCIALISTE" si Medalia de aur „SECERA ŞI CIOCANUL" tovarăşilor Ilie Bărăitaru, preşedintele C.A.P. Gîrla Mare, judeţul Mehedinţi : Gheorghe A. Blendia, preşedintele C.A.P. Sîmbăta Nouă-Topolog, judeţul Tulcea : Gheorghe Bogza, preşedintele C.A.P. Someşul, judeţul Satu Mare : Andrei A. Bartha, preşedintele C.A.P. Uriu, judeţul Bistriţa-Năsăud ; Mircea P. Călin, preşedintele C.A.P. Ripiceni, judeţul Botoşani ; Florea Cărpanu, directorul I.A.S. Beregsău, judeţul Timiş ; Andrei A. Cojocaru, directorul S.M.A. Ianca, judeţul Brăila ; Gheorghe I. Dinu, preşedintele C.A.P. Smeeni, judeţul Buzău ; Teodor F. Duluş, mecanic şef de secţie la S.M.A. Cefa, judeţul Bihor ; Stanică V. Dumbravă, directorul I.A.S. Coteşti, judeţul Vrancea ; Otto I. Fiddeş, şef de secţie la S.M.A. Sînpetru, judeţul Braşov ; Ion Gh. Grecu, mecanic specialist la S.M.A. Bibeşti, judeţul Gorj ; Alexandru V. Ienciu, directorul întreprinderii „30 Decembrie", judeţul Ilfov ; Adolf-Mihail Kristoff, şef de fermă pomicolă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu : Gheorghe Mărginean, directorul I.A.S. Jidvei, judeţul Alba ; Ion Moldovan, preşedintele C.A.P. Reghin, judeţul Mureş ; Iosif I. Molnar, inginer şef la C.A.P. Sînzieni, judeţul Covasna ; Marin Nedea, preşedintele C.A.P. şi directorul S.M.A. Purani, judeţul Te-ormani Elena Orzan, şef de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov ; Constantin A. Popa, preşedintele C.A.P. Dor Mărunt, judeţul Ialomiţa : Titu Popescu, directorul I.A.S. Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa : Ion C. Spătărelu, preşedintele C.A.P. „Gheorghe Doia", judeţul Ialomiţa : Alexandru Fl. Toană, preşedintele C.A.P. „Viaţă nouă" din comuna Poiana Mare, judeţul Dolj : Ana M. Vornicu, preşedinta C.A.P. Tîrguşor, judeţul Constanta ; Gheorghe I. Zarcu, preşedintele C.A.P. Izbiceni, judeţul Olt. ORDINUL MUNCII CLASA I tovarăşilor Gheorghe I. Laza, directorul general al Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape a judeţului Bihor : Barna Laszlo I. Bancsik, preşedintele C.A.P. Diosig, județul Bihor ; Ioan M. Moroşanu, preşedintele C.A.P. Vîrfu Cimpului, judeţul Botoşani ; Cristache A. Moldoveanu, secretarul Comitetului P.C.R. Insula Mare a Brăilei, judeţul Brăila ; Victor T. Guţu, preşedintele C.A.P. Gherăşeni, judeţul Buzău : Ion N. Nica, preşedintele C.A.P. Cogealac, judeţul Constanţa : Costică St. Purderea, directorul S.M.A. Pechea, judeţul Galaţi : Dumitru N. Birsilă, mecanic agricol la S.MA.. Motru, judeţul Gorj : Apostol I. Constantin, preşedintele C.A.P. Griviţa, judetul Ialomiţa : Nicolae A. Luca, directorul I.A.S. Grădiştea, judetul Ialomiţa : Ion C. Ilinca, directorul S.M.A. Budeşti, judeţul Ilfov : Angela M. Sincu, preşedinta C.A.P. „Unirea", oraşul Corabia, judetul Olt ; Grapina N. Bădescu, inginer sef la C.A.P. „Partizanul Roşu" din oraşul Zimnicea, judeţul Teleorman; Gheorghe Gh. Malache, preşedintele C.A.P. Cîrja, comuna Murgeni, judeţul Vaslui ; Ioan I. Moisă, şef de secţie la S.M.A. Grumezoaia, judeţul Vaslui. ORDINUL „MERITUL AGRICOL" CLASA I tovarăşilor Iosif Banc, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. ; Petre Blajovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Bihor al P.C.R. ; Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R.; Ştefan Boboş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R. : Teodor Coman, prim-secretar al Comitetului judeţean Tulcea al P.C.R. : Adalbert Crişan, prim-secretar al Comitetului judeţean Bistriţa-Năsăud al P.C.R. : Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Vîlcea al P.C.R. : Constantin Dăscălescu, primsecretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. : Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R. : Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Suceava al P.C.R. : Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R. : Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului iudetean Harghita al P.C.R. : Nicolae Giosan, presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice : George Homostean, prim-secretar al Comitetului iudetean Alba al P.C.R. : Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului iudetean Ialomita al P.C.R. ; Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare si apelor ; Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului Judetean Ilfov al P.C.R. ; (Continuare in pag. a 2-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu tovarăşul Alvaro Cunhal Joi, 25 februarie, tovarăşul Nvicoişte Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întilnit cu tovarăşul Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, care se află în ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. ♦ ■» * V ......If«. - - - --- ------A 1__ J.U llAUiui uiSLU^iiiui lc act avut iui. cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale P.C.R. şi P.C.P. şi s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. S-a reliefat hotărîrea comună de a dezvolta în continuare raporturile frăţeşti de prietenie, solidaritate si V-Ui.txctcit.cit.c Citxlire a ulmului Odihbrîlor Român şi Partidul Comunist Portughez, în folosul cauzei unităţii comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor democratice, patriotice, anticolonialiste şi antiimperialiste, în interesul luptei pentru pace, democraţie şi socialism, întrevederea s-a desfăşurat intr-o ambianţă de prietenie şi înţelegere tovărăşească. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare a noului ambasador al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România In ziua de 28 februarie 1974, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe tovarăşul Petar Dodik, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în ţara noastră. In timpul ceremoniei, ambasadorul Petar Dodik, şi preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvintări. După prezentarea scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială, tovărăşească, cu ambasadorul iugoslav Petan Dodik. La solemnitatea prezentării scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Au fost, de asemenea, prezenţi membri ai Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la București. ANGAJAMENT MUNCITORESC RODNICĂ FAPTĂ COMUNISTĂ La „Electroaparataj" — Bucureşti Certitudini pentru noi şi valoroase realizări Angajarea plenară şi responsabilă de îndeplinire a cincinalului înainte de termen găseşte în plin efort, creator şi colectivul întreprinderii „ELECTROAPARATAJ" , Bucureşti. Iată citeva argumente menite să întărească certitudinea unor noi şi înălţătoare fapte ale muncii viitoare. In anul trecut, întrecerea socialistă a cunoscut o continuă intensificare, îndreptată spre atingerea unor înalte cote de eficienţă a întregii activităţi: la producţia globală angajamentul a fost realizat în proporţie de 477,3 la sută; 410,3 la sută reprezintă cota realizării angajamentului la producţia marfă; la rîndul său angajamentul de reducere a consumului de metal a înregistrat o îndeplinire in proporţie de 335,3 la sută. Cifrele de mai sus sintetizează saltul calitativ al organizării şi desfăşurării întrecerii socialiste, ilustrează cit se poate de convingător ideea că atunci cînd nu se precupeţeşte nimic pentru ca gîndirea şi acţiunea să îmbrace permanent haina noului, rezultatele nu pot fi decît foarte bune. „Ne-am dat seamă încă de la început că rezultatele întrecerii socialiste vor depinde în mare măsură de modul cum o organizăm, cu alte cuvinte de precizarea concretă și pe specific, la fiecare loc de muncă, a criteriilor. Dar aceasta nu era deajuns — continuă interlocutorul nostru, tovarăşul Gheorghe Preda, preşedintele comitetului sindicatului. Sub îndrumarea comitetului de partid, in colaborare cu comitetul oamenilor muncii, cu organizaţia U.T.C., am trecut la introducerea unor noi iniţiative, la generalizarea experienţelor bune de muncă , proprii sau preluate de la alte întreprinderi. Aci, in dotarea, ca să zicem aşa, a întrecerii socialiste cu noi instrumente capabile să amplifice eforturile creatoare, a trebuit să acţionăm în mod deosebit". Două au fost iniţiativele care au polarizat in jurul lor acţiunile grupelor sindicale şi ale comitetelor de secţie. „Realizarea de către fiecare cadru tehnic a unei raţionalizări, inovaţii, invenţii, a cărei valoare să egaleze salariul anual". Este prima dintre iniţiative. Că aceasta a fost o iniţiativă eficientă ne-o demonstrează faptele: în anul trecut 358 de cadre tehnice şi muncitori au făcut multe sute de propuneri, dintre care 425 au fost adoptate şi introduse în fluxul tehnologic. Eficienţa propunerilor se regăseşte în cele peste 10 200 000 lei realizaţi prin raţionalizările şi inovaţiile care au vizat printre altele: ridicarea performanţelor aparatajelor, economii de material — 3 100 000 de lei —, executarea prin autoutilare a dispozitivelor de montaj şi a pupitrelor de reglaj — 700 000 de lei —, introducerea montajului pe benzi — 384 000 de lei. „Nu putem omite totuşi — ne relata tovarăşul inginer Ion Alexe, membru in biroul comitetului de partid al întreprinderii — şi rezultatele pe care iniţiativa Ie-a marcat şi in realizarea unor noi tipuri de aparate cu consum redus de material şi manoperă. Economiile înregistrate în această direcţie au însumat 782 000 de lei". Nici noi nu putem să nu consemnăm numele cîtorva oameni, dintre cei mulţi, foarte mulţi, care din eforturie lor creatoare au adus contribuţii deosebite la finalizarea — în mod exemplar — a angajamentelor asumate în cadrul secţiilor, a formaţiilor de lucru. Realizările şi inovaţiile muncitorilor de înaltă calificare Ion Berlean şi Iosif Kaizăr, de la secţia de autoutilare, ale maistrului Ion Petcu de la secţia sculărie, ale inginerului Vasile Bujuranu au cintărit greu in totalul rezultatelor. Autocontrolul , ridicarea conştiinţei profesionale’pe o treaptă nouă Pe scurt istoricul iniţiativei, la indicaţia şi cu sprijinul Consiliului sindicatelor din sectorul 3 s-a organizat un schimb de experienţă. Roadele lui nu s-au lăsat mult aşteptate. Receptivitatea şi responsabilitatea recunoscute ale colectivului de aici, eficienţa economică a iniţiativei adoptate şi perfecţionate s-au concretizat în: reducerea numărului de respingeri la capătul benzii, creşterea productivităţii muncii şi in Îmbunătăţirea calităţii aparatajelor. Fie şi numai acest exemplu pentru a demonstra că autocontrolul a devenit o modalitate practică de testare şi măsurare concretă a propriei capacităţi de a munci la montaje automate — unde lucrează şi Eftimie Dobriţă — coeficientul de respingeri a scăzut de la 25 la sută la numai 4 la sută. In prezent autocontrolul, prin neobosita activitate a birourilor gru- V. Zamfirescu (Continuare în pag. a I-a) Vizita oficială de prietenie a tovarășului ION GHEORGHE MAURER înR.P. Ungară In pagina a 6-a Excelentei Sale Domnului general-locotenent JUAN DOMINGO PERON Preşedintele naţiunii argentiniene Fiind profund întristaţi de pierderile de vieţi omeneşti care au survenit in urma inundaţiilor din unele provincii ale Argentinei, rog p° Excelenta Voastra să primească sincere condoleanţe şi să transmită familiilor îndoliate întreaga noastră compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Sosirea în Capitală a preşedintelui Consiliului Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia Joi a sosit în Capitală tovarăşul Duşan Petrovici-Sane, preşedintele Consiliului Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia (U.S.I.), care, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, va face o vizită în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni oaspete!» a fost întîmpinat de tovarăşii Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de activişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. Au fost de faţă, de asemenea, reprezentanţi ai Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti.