Munca, aprilie-iunie 1978 (Anul 34, nr. 8434-8446)
1978-04-07 / nr. 8434
AGENDA POLITICĂ A SĂPTĂMÂNII Amplă manifestare a inteligenței și creativității (urmare din pag. l a) membri ai guvernului, conducători ai institutelor centrale de cercetări, academiilor de știință, ai unor organizații de masă și obștești. Participanții la dezbateri au subliniat justețea orientărilor date de Congresul al XI-lea și Conferința Națională a partidului cu privire la rolul ce revine științei și tehnologiei in dezvoltarea economică și socială a țării, importanța indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la transformarea științei și tehnologiei intr-o autentică forță de producție. Evenimentele de rezonantă ce se desfășoară în București, se completează în cadrul „Săptăminii științei și tehnicii românești“ cu manifestările ce au loc in întreaga țară, care iși propun ca prin bilanț și perspectivă să stimuleze creația științifică și tehnică de masă la importante mutații calitative. o epocă de prosperitate in fața tuturor localităților țării Nici nu se putea o mai plastică confirmare a justeței măsurilor de perfecționare a organizării teritoriale, adoptate de conducerea partidului cu un deceniu în urmă, decit tabloul de azi al României, conturat cu luciditate de delegații ce au luat cuvîntul în marele sfat al gospodarilor țării — Conferința pe țară a președinților Consiliilor populare județene, municipale, orășenești și comunale. Nu mai există locuri în care „nu se intîmplă nimic“. Pretutindeni, în orice colț de țară, se întîmplă „ceva“, și acest „ceva“ înseamnă industrie, inima care pulsează viață în trupul așezărilor, care metamorfozează în bine viața oamenilor. Acest tablou ce s-ar putea foarte bine intitula — înflorire — realizat intr-un timp istoric relativ scurt și-a găsit corespondență într-o foarte cunoscută formulă a basmului nostru popular, parafrazată cu poezie și emoție de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU secretarul general al partidului în cuvintarea rostită la încheierea lucrărilor Conferinței . In prezent întrecîndu-l pe Făt-Frumos, (ara crește în mai puțin de zece zile cu creștea in 1938, într-un an întreg ! Miracolul poate fi explicat științific : datorită măsurilor adoptate de partid, s-au creat premisele obiective ale dezvoltării — o mai judicioasă și rațională repartizare a forțelor de producție și atragerea în circuitul economic al județelor, a zonelor și localităților altădată mai puțin dezvoltate — cadrul organizatoric — legi care statuează clar activitatea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor — au căpătat noi dimensiuni practicile democratice în conducerea treburilor obștei. Ceea ce s-a făcut până acum , înfăptuirea și depășirea sarcinilor cincinalului anterior, îndeplinirea cu succes a obiectivelor din primii doi ani ai actualului cincinal, înseamnă parcurgerea unei etape importante pentru viața tuturor localităților țării și câștigarea unui avansat nivel de plecare pentru ceea ce trebuie înfăptuit de acum încolo, conform obiectivelor stabilite la Conferința Națională a partidului, convertirea cantității intr-o nouă calitate în toate domeniile activității economico-sociale. Deci un nivel de trai mai ridicat, o nouă calitate a vieții cetățenilor din toate zonele țării, de la orașe și sate. Răspunderile consiliilor populare, activitatea desfășurată de acestea, vor trebui să aibă în vedere următoarele priorități : dezvoltarea industrială și agricolă, sistematizarea și construcția de locuințe, creșterea nivelului de trai și civilizației tuturor cetățenilor țării desfășurarea unei bogate activități cultural-educative, organizarea de acțiuni edilitar-gospodărești. De altfel documentele date recent publicității : Chemarea și Rezoluția Conferinței pe țară a președinților consiliilor populare concentrează idei forță pentru cadrul organizatoric, atribuțiile, metodele și stilul de muncă în această etapă. O epocă fertilă se va deschide tuturor așezărilor prin realizarea în fapt a acestor indicații. Avînd o dezvoltare economică și socială bogată și complexă, asigurînd locuitorilor un confort urban deosebit, oferind prin specialiștii ce lucrează aici un climat cultural pe măsura pretențiilor actuale de cunoaștere. în fiecare colț de țară viața oamenilor se va înnobila, aspirațiile lor vor fi împlinite la cote tot mai ridicate de civilizație. Deci scopul final al activității consiliilor populare este : omul. Calea și mijlocul de înfăptuire a importantelor lor atribuții : folosirea inițiativei spiritului decizional, energiei oamenilor. Asupra acestor aspecte și a multor altora, necuprinse în rîndurile de față, a atras atenția secretarul general al partidului : „Să facem în așa fel nicit fiecare la locul său de muncă să-și aducă contribuția cit mai activă la înfăptuirea acestor minunate programe, și perspective de dezvoltare socialistă și comunistă a României, care vor duce la ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor, la întărirea capacității de apărare a patriei noastre, a independenței și suveranități sale“. Din agenda bogată a secretarului general al partidului, președintele Republicii consemnăm de asemenea în această săptămână primirea congresmenului american Charles A. Vanik, ambasadorului Statelor Unite ale Americii — Rudolph Aggrey, a ministrului Afacerilor externe al statului Israel, Moshe Dayan, a lui Sri In Ha ambasadorul R.P.D. Coreene în țara noastră. MUNCA - pag. 2-a BIBLIOTECILE SINDICALE Cartea să ajungă nu numai in mimnile oamenilor, ci in mintea și sufletul lor Cind ne propunem să analizăm in ce măsură contribuie bibliotecile, care ființează în întreprinderi și instituții, în cluburile și casele de cultură ale sindicatelor, la îmbogățirea cunoștințelor profesionale și de cultură generală ale oamenilor muncii, suntem întotdeauna tentați să luăm în considerație, în primul rând, numărul de cititori și de cărți distribuite, indicele de circulație a cărților, dinamica lărgirii sferei de cuprindere a bibliotecii și multe alte date statistice cu care ne-am obișnuit să operăm în asemenea situații. Nu intenționăm să minimalizăm importanța acestora, dar ne-am hotărît să abordăm, de astă dată, eficiența activității bibliotecarilor din alt unghi de vedere. Este știut că o carte împrumutată de la bibliotecă nu înseamnă întotdeauna și o carte citită, după cum o carte citită nu înseamnă neapărat și o carte pe de-a-ntregul înțeleasă. Conștienți de acest lucru, foarte mulți bibliotecari, care-și iubesc realmente meseria și doresc s-o exercite în toată complexitatea și profunzimea ei, s-au străduit, in ultimii ani, să găsească cele mai eficiente modalități pentru a ajuta pe cititori să pătrundă cit mai adinc în universul de idei și sentimente, de fapte și evenimente al cărților de cele mai diferite genuri. Redăm cîteva dintre aceste modalități, așa cum ne-au fost relatate cu prilejul unei discuții purtate cu bibliotecari din peste zece județe ale țării. • MARIA LĂCĂTUȘ — întreprinderea de stofe Brașov . Pe lângă bibliotecă activează un grup de recitatori, alcătuit din țesătoarea Mariana Lazăr, muncitoarea Eva Costescu, psihologul Mariana Fulep și alții, care realizează cu regularitate seri de poezie sau montaje literar-muzicale pentru grupuri restrânse de cititori. Pentru foarte mulți tineri muncitori, aceste manifestări înseamnă primii pași spre universul fascinant al poeziei. • MARGARITA LUPESCU — Casa de cultură a sindicatelor Bacău . Ne-am propus să mijlocim o cunoaștere cit mai profundă a valorilor literare ale orașului nostru. De aceea, prin intermediul unor întîlniri, medalioane, seri de poezie și prin lecturi dramatizate am statornicit o legătură spirituală intre cititori de toate vîrstele și profesiunile și prozatori, poeți sau critici ca George Bălăiță, Ovidiu Genaru, Dan Verona, George Genoiu, Horia Zane și alții. Literatura nu poate fi desprinsă arbitrar de celelalte arte. Cunoașterea ei implică și o sensibilizare față de muzică, pictură etc. Am instituit in acest scop pe lingă bibliotecă „cenaclul artelor“, frecventat de muncitori, ingineri, medici, funcționari, elevi. Intilnirile acestui cenaclu se constituie in adevărate spectacole, programate in fiecare joi la casa de cultură și o dată pe lună nu este un oraș din județul nostru. • MARIA MOISESCU — clubul „Flacăra“ — Moreni : Realizăm de câtva timp un fel de dramatizări ale unor romane de actualitate, primite cu mult interes de un număr din ce în ce mai mare de cititori. De pildă, „Ah ! acești adolescenți !" de Iuliu Rațiu, sau, „Arde Prahova !“ de Mihail Drumeș, au generat, după lectura dramatizată făcută de un grup de artiști amatori, dezbateri deosebit de interesante și cu un conținut profund educativ. • MARIA TUFEANU — Casa de cultură a sindicatelor din Rîmnicu Vilcea , Pentru a face cunoscută biblioteca noastră și fondul de cărți de care dispunem, organizăm multe acțiuni în întreprinderi și pe șantiere. De pildă, la manifestarea intitulată „Vilcea — magistrala de lumină a socialismului“, organizată la Grupul de șantiere Govora, cîțiva ingineri specialiști au vorbit despre aportul județului nostru în domeniul energetic apoi s-au citit fragmente din reportajul lui Doru Moțoc „Lumina de la Lotru“ și s-a recitat „Balada Lotrului“. Intr-un asemenea gen de manifestări, confruntarea dintre realitate și transfigurarea ei artistică prilejuiește dezbateri animate și un schimb de opinii dintre cele mai interesante: • CONSTANȚA CHIȚI — clubul „Minerul“ din Filipeștii de Pădure . Pe lângă bibliotecă activează și cenaclul nostru literar „Matei Caragiale“. Prin participarea strungarului Zaharia Pleșa, a electricianului Dumitru Gheorghe și a frezorului Ion Enache la concursul de poezie „Cintecul adîncului“, a cărui finală a avut loc la Petroșani, a fost puternic stimulată creația poetică inspirată din viața și munca minerilor. Prin manifestările publice organizate cu ajutorul cenaclului literar, această creație devine din ce în ce mai cunoscută oamenilor muncii cărora le este închinată. • ION FILIP — Casa de cultură a sindicatelor — Iași . Pentru a aprofunda unele lucrări cu caracter științific sau filosofic, organizăm periodic dezbaterea acestora fie în prezența autorilor, fie a unor specialiști din domeniul respectiv. De exemplu, la discutarea lucrării „Știința și religia“ am invitat pe conf. univ. Vasile Ciocîrlan de la Universitatea din Iași, iar la prezentarea cărții „Binele și răul“ l-am solicitat chiar pe autorul ei, specialist în probleme de etică, prof. univ. dr. Ioan Grigoraș Programăm asemenea dezbateri nu numai la casa de cultură, ci și la căminele de nefamiliști ale întreprinderilor de pe platforma industrială a orașului nostru. • VIORICA PIRVU — clubul Șantierului naval Oltenița . Formația de teatru a clubului nostru ne ajută în realizarea unor procese literare, frecventate cu Interes crescînd de un număr din ce în ce mai mare de cititori. Pe scena clubului și la Filatura din Oltenița a fost prezentat procesul literar „E vinovată Sanda Dobrescu ?“, după romanul „încotro ?“ de Francisc Munteanu, în prezența autorului și a unui grup de tineri muncitori. Pregătim acum o acțiune asemănătoare pe marginea romanului „Viața nu iartă“ de Ion Grecea. ★ N-am vrea să se creadă că experiențele relatate mai sus sunt singulare. Ele reprezintă doar cîteva din multiplele acțiuni organizate de bibliotecarii din respectivele intreprinderi și instituții culturale. Le-am selecționat pe acestea intrucît, in contextul general al muncii cu cartea, ele semnifică un important pas înainte în acțiunea de îmbogățire permanentă a universului spiritual al oamenilor muncii. Ele constituie un exemplu pentru toate bibliotecile sindicale care dispun de un impresionant fond de cărți. Ele trebuie să ajungă nu numai în mâinile oamenilor pentru care au fost create, ci în mintea și în sufletul lor, declanșind sensibilitate și forță creatoare. Lucia BOGDAN „LUNA CĂRȚII II ÎNTREPRINDERI ȘI INSTITUȚII“ INIȚIATIVE. ACȚIUNI ALE SINDICATELOR • Sub egida Comitetului Uniunii sindicatelor din metalurgie și construcții de mașini a avut loc, recent, un schimb de experiență, la inedit care au participat activiști ai sindicatelor și cadre de conducere din câteva unități bucureștene. Gazdele, consiliul oamenilor muncii și comitetul sindicatului de la întreprinderea „Automatica“ au împărtășit celor prezenți din stilul și metodele lor de muncă, mijloacele folosite in mai buna organizare a întrecerii socialiste, în extinderea inițiativei „Fiecare inginer, tehnician economist, să rezolve o problei mă tehnică sau de organizare a producției in afara sarcinilor de serviciu“, în valorificarea creației Irtinico-inginerești. • Comitetul Uniunii sindicatelor din economia forestieră și materiale de construcții, împreună cu ministerul de resort au organizat, in Capitală, un simpozion cu tema : „Bilanț și perspective în activitatea de creație științifică și tehnică de masă“. Au participat specialiști, activiști sindicali și alte cadre din minister și centralele industriale aparținătoare. • Consiliul județean al sindicatelor Cluj a organizat, la întreprinderea „Unirea“ din municipiul Cluj-Napoca, un schimb de experiență cu tema : „Dezvoltarea creației tehnico-științifice de masă in vederea realizării și depășirii sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă“. Au luat parte președinții comitetelor sindicatelor, ai comisiilor inginerilor și tehnicienilor, responsabilii comisiilor pentru generalizarea experienței înaintate din unitățile constructoare de mașini din județ. • Consiliul județean al sindicatelor Brăila, împreună cu Trustul județean I.A.S. au organizat un schimb de experiență la ferma zootehnică a I.A.S. Rimnicelu pe tema : „Preocupări, metode și rezultate în creșterea producției de lapte și carne la taurine“. Au participat șefii fermelor zootehnice și activiști sindicali din întreprinderile agricole de stat ale județului. DELEGATĂ LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A FEMEILOR O femeie tînără, dinamică. Interlocutor plăcut, foarte volubilă cind este vorba de împlinirile altora, mai puțin cind este vorba de ea. Și totuși... „Sunt sticlar la Turda (la întreprinderea de sticlă) din 1958 cînd am terminat școala profesională. Aș fi putut pleca de multe ori, că au existat tentații. Mai ales că nu-s de aici, ci, din județul Alba. Cred insă că nicăierea nu este mai bine ca la noi. Colectiv bun, întreprindere fruntașă. Am avut condiții să-mi șlefuiesc permanent meseria. Acum, sunt maistru sticlar, îmi place să fac treabă bună iar cei cu care lucrez să se simtă bine în colectiv. — Adică cum ? — Să le fie drag să vină la muncă. Știți, trei sferturi din zile petrecem împreună. N-ar fi păcat să ne șicanăm ? Chiar atunci cînd ne mai „certăm“ din pricina muncii, nimenea nu ține minte, că, doar e în interesul nostru să meargă treaba bine, și „AM ȘLEFUIT MEREU STICLA ȘI MESERIA“ , cînd nu le îngădui superficialitatea n-o fac neapărat cu aerul șefului. — Totuși, sînteți una din personalitățile întreprinderii... — E drept, In calitate de vicepreședinte al consiliului oamenilor muncii am o responsabilitate în plus. Dar personalități avem multe în fabrică. In primul rind cei ce se depășesc pe ei înșiși, ce-și fac treaba mereu mai bine. Și, bineînțeles printre aceștia sunt multe femei. Notați că 121 femei sunt fruntașe in întrecerea socialistă. Dezbătut, mă zbateam și înainte pentru problemele producției și ale oamenilor. Iar cei care au căderea să le rezolve m-au ajutat intotdeaua. Acum, cînd, în calitate de președintă a comisiei de femei sînt și vicepreședinte al consiliului oamenilor muncii, sînt purtătoarea de cuvînt a femeilor în consiliu. Dar nu numai atît. Prin comisia de femei acționăm ca hotărîrile luate de organul colectiv de conducere să fie îndeplinite. — Concret, ce faceți ? — Pentru descoperirea tuturor resurselor profesionale și pentru extinderea cunoștințelor cîștigate în materie de calitate și nou am organizat schimburi de experiență in întreprindere sau cu muncitoare de la „Vitrometan“ — Mediaș ori fabrica de porțelan „Iris“ Cluj-Napoca. Cu ajutorul comitetului sindicatului și al clubului municipal „Femina“ am organizat multe acțiuni ce contribuie la educația femeilor, a tinerelor fete. Ciclul de dezbateri „Există un secret al armoniei conjugale“, la care am invitat tineri căsătoriți, fete tinere, femei mai in vîrstă și mame cu mulți copii, a fost foarte apreciat. Apoi purtăm răspunderea controlului și al sprijinului concret în activitatea instituțiilor sociale : cantina, bufetele de incintă, creșa și grădinița. întreprinderea noastră se numără printre beneficiarele săptămânii reduse de lucru și ne preocupăm de organizarea plusului de timp liber așa incit, el să nu fie transformat doar în timp cheltuit pentru treburile gospodărești. Ci, mai ales, pentru recreere, pentru educația copiilor. Vine vremea frumoasă și ne-am propus să facem programe pentru acest timp liber suplimentar din care să nu lipsească excursiile, ieșirile în locurile cu soare și verdeață... — De la care nu veți lipsi nici dumneavoastră, cred. — Bineînțeles. Soțul meu lucrează și el aici ca maistru sticlar. Avem deci același program. Iar fetița abia așteaptă să fie mai mult împreună cu noi. Interviu realizat de Stela FOMINO GEORGETA GLIGOR — maistru șlefuitor, vicepreședinte al consiliului oamenilor muncii. De douăzeci de ani — sticlar la Turda. Soție și mamă. Neobosită activistă pe tărîm obștesc. Vineri 7 aprilie 1978