Munca, aprilie-iunie 1978 (Anul 34, nr. 8434-8446)

1978-04-07 / nr. 8434

AGENDA POLITICĂ A SĂPTĂMÂNII Amplă manifestare a inteligenței și creativității (urmare din pag. l­ a) me­mbri ai guvernului, conducători ai institutelor centrale de cercetări, academiilor de știință, ai unor organizații de masă și obștești. Participanții la dezbateri au subliniat justețea orientări­lor date de Congresul al XI-lea și­­ Conferința Națională a partidului cu privire la rolul ce revine științei și tehnologiei in dezvoltarea economică și socială a țării, importanța indica­țiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la transformarea științei și tehnologiei intr-o autentică forță de producție. Evenimen­tele de rezonantă ce se desfășoară în București, se completează în cadrul „Săptăminii științei și tehnicii românești“ cu manifestările ce au loc in întreaga țară, care iși propun ca prin bilanț și perspectivă să stimuleze creația științifică și tehnică de masă la importante mu­tații calitative. o epocă de prosperitate in fața tuturor localităților țării Nici nu se putea o mai plastică confirmare a justeței măsurilor de perfecționare a organizării teritoriale, adoptate de conducerea parti­dului cu un deceniu în urmă, decit tabloul de azi al României, con­turat cu luciditate de delegații ce au luat cuvîntul în marele sfat al gospodarilor țării — Conferința pe țară a președinților Consiliilor populare județene, municipale, orășenești și comunale. Nu mai există locuri în care „nu se intîmplă nimic“. Pretutindeni, în orice colț de țară, se întîmplă „ceva“, și acest „ceva“ înseamnă industrie, inima care pulsează viață în trupul așezărilor, care metamorfozează în bine viața oamenilor. Acest tablou ce s-ar putea foarte bine intitula — înflorire — reali­zat intr-un timp istoric relativ scurt și-a găsit corespondență într-o foarte cunoscută formulă a basmului nostru popular, parafrazată cu poezie și emoție de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU secretarul ge­neral al partidului în cuvintarea rostită la încheierea lucrărilor Con­ferinței . In prezent întrecîndu-l pe Făt-Frumos, (ara crește în mai puțin de zece zile cu­ creștea in 1938, într-un an întreg ! Miracolul poate fi explicat științific : datorită măsurilor adoptate de partid, s-au creat premisele obiective ale dezvoltării — o mai judicioasă și rațională repartizare a forțelor de producție și atragerea în circuitul economic al județelor, a zonelor și localităților altădată mai puțin dezvoltate — cadrul organizatoric — legi care statuează clar activita­tea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor — au căpătat noi dimensiuni practicile democratice în conducerea treburilor obștei. Ceea ce s-a făcut până acum , înfăptuirea și depășirea sarcinilor cincinalului anterior, îndeplinirea cu succes a obiectivelor din primii doi ani ai actualului cincinal, înseamnă parcurgerea unei etape im­portante pentru viața tuturor localităților țării și câștigarea unui avansat nivel de plecare pentru ceea ce trebuie înfăptuit de acum încolo, conform obiectivelor stabilite la Conferința Națională a parti­dului, convertirea cantității intr-o nouă calitate în toate domeniile activității economico-sociale. Deci un nivel de trai mai ridicat, o nouă calitate a vieții cetățenilor din toate zonele țării, de la orașe și sate. Răspunderile consiliilor populare, activitatea desfășurată de acestea, vor trebui să aibă în vedere următoarele priorități : dezvoltarea in­dustrială și agricolă, sistematizarea și construcția de locuințe, crește­rea nivelului de trai și civilizației tuturor cetățenilor țării desfă­șurarea unei bogate activități cultural-educative, organizarea de ac­țiuni edilitar-gospodărești. De altfel documentele date recent publicității : Chemarea și Re­zoluția Conferinței pe țară a președinților consiliilor populare con­centrează idei forță pentru cadrul organizatoric, atribuțiile, metodele și stilul de muncă în această etapă. O epocă fertilă se va deschide tuturor așezărilor prin realizarea în fapt a acestor indicații. Avînd o dezvoltare economică și socială bogată și complexă, asigurînd locuito­rilor un confort urban deosebit, oferind prin specialiștii ce lucrează aici un climat cultural pe măsura pretențiilor actuale de cunoaștere. în fiecare colț de țară viața oamenilor se va înnobila, aspirațiile lor vor fi împlinite la cote tot mai ridicate de civilizație. Deci scopul final al activității consiliilor populare este : omul. Calea și mijlocul de înfăptuire a importantelor lor atribuții : folosirea inițiativei spiri­tului decizional, energiei oamenilor. Asupra acestor aspecte și a mul­tor altora, necuprinse în rîndurile de față, a atras atenția secretarul general al partidului : „Să facem în așa fel nicit fiecare la locul său de muncă să-și aducă contribuția cit mai activă la înfăptuirea acestor minunate programe, și perspective de dezvoltare socialistă și comunis­tă a României, care vor duce la ridicarea continuă a bunăstării ma­teriale și spirituale a întregului popor, la întărirea capacității de apă­rare a patriei noastre, a independenței și suveranități sale“. Din agenda bogată a secretarului general al partidului, președintele Republicii consemnăm de asemenea în această săptămână primirea congresmenului american Charles A. Vanik, ambasadorului Statelor Unite ale Americii — Rudolph Aggrey, a ministrului Afacerilor ex­terne al statului Israel, Moshe Dayan, a lui Sri In Ha ambasadorul R.P.D. Coreene în țara noastră. MUNCA - pag. 2-a BIBLIOTECILE SINDICALE Cartea să ajungă nu numai in mimnile oamenilor, ci in mintea și sufletul lor Cind ne propunem să analizăm in ce măsură contribuie bibliotecile, care ființează în întreprin­deri și instituții, în cluburile și casele de cultură ale sindicatelor, la îmbogățirea cunoștințelor profe­sionale și de cultură generală ale oamenilor mun­cii, suntem­ întotdeauna tentați să luăm în consi­derație, în primul rând, numărul de cititori și de cărți distribuite, indicele de circulație a cărților, dinamica lărgirii sferei de cuprindere a bibliotecii și multe alte date statistice cu care ne-am obișnuit să operăm în asemenea situații. Nu intenționăm să minimalizăm importanța acestora, dar ne-am hotărît să abordăm, de astă dată, eficiența activității bibliotecarilor din alt unghi de vedere. Este știut că o carte împrumutată de la biblio­tecă nu înseamnă întotdeauna și o carte citită, după cum o carte citită nu înseamnă neapărat și o carte pe de-a-ntregul înțeleasă. Conștienți de acest lucru, foarte mulți bibliotecari, care-și iubesc realmente meseria și doresc s-o exercite în toată complexitatea și profunzimea ei, s-au străduit, in ultimii ani, să găsească cele mai eficiente modali­tăți pentru a ajuta pe cititori să pătrundă cit mai adinc în universul de idei și sentimente, de fapte și evenimente al cărților de cele mai diferite genuri. Redăm cîteva dintre aceste modalități, așa cum ne-au fost relatate cu prilejul unei discuții purtate cu bibliotecari din peste zece județe ale țării. • MARIA LĂCĂTUȘ — întreprinderea de stofe Brașov . Pe lângă biblio­tecă activează un grup de recitatori, alcătuit din țesătoarea Mariana La­zăr, muncitoarea Eva Costescu, psihologul Ma­riana Fu­lep și alții, care realizează cu regularitate seri de poezie sau montaje literar-muzicale pentru grupuri restrânse de cititori. Pentru foarte mulți tineri muncitori, aceste manifestări înseamnă primii pași spre universul fascinant al poeziei. • MARGARITA LUPESCU — Casa de cultură a sindicatelor Bacău . Ne-am propus să mijlocim o cunoaștere cit mai profundă a valorilor literare ale orașului nostru. De aceea, prin intermediul unor în­­tîlniri, medalioane, seri de poezie și prin lecturi dramatizate am statornicit o legătură spirituală intre cititori de toate vîrstele și profesiunile și prozatori, poeți sau critici ca George Bălăiță, Ovidiu Genaru, Dan Verona, George Genoiu, Horia Zane și alții. Literatura nu poate fi desprinsă arbi­trar de celelalte arte. Cunoașterea ei implică și o sensibilizare față de muzică, pictură etc. Am instituit in acest scop pe lingă bibliotecă „cenaclul artelor“, frecventat de muncitori, ingineri, medici, funcțio­nari, elevi. Intilnirile acestui cenaclu se constituie in adevărate spectacole, programate in fiecare joi la casa de cultură și o dată pe lună nu este un oraș din județul nostru. • MARIA MOISESCU — clubul „Flacăra“ — Moreni : Realizăm de câtva timp un fel de drama­tizări ale unor romane de actualitate, primite cu mult interes de un număr din ce în ce mai mare de cititori. De pildă, „Ah ! acești adolescenți !" de Iuliu Rațiu, sau, „Arde Prahova !“ de Mihail Dru­­meș, au generat, după lectura dramatizată făcută de un grup de artiști amatori, dezbateri deosebit de interesante și cu un conținut profund educativ. • MARIA TUFEANU — Casa de cultură a sindicatelor din Rîmnicu Vilcea , Pentru a face cunoscută biblioteca noastră și fondul de cărți de care dispunem, organizăm multe acțiuni în între­prinderi și pe șantiere. De pildă, la manifestarea intitulată „Vilcea — magistrala de lumină a socia­lismului“, organizată la Grupul de șantiere Govora, cîțiva ingineri specialiști au vorbit despre aportul județului nostru în domeniul energetic apoi s-au citit fragmente din reportajul lui Doru Moțoc „Lumina de la Lotru“ și s-a recitat „Balada Lo­trului“. Intr-un asemenea gen de manifestări, con­­fruntarea dintre realitate și transfigurarea ei artistică prilejuiește dezbateri animate și un schimb de opinii dintre cele mai interesante: • CONSTANȚA CHIȚI­ — clubul „Minerul“ din Filipeștii de Pădure . Pe lângă bibliotecă activează și cenaclul nostru literar „Matei Caragiale“. Prin participarea strungarului Zaharia Pleșa, a electri­cianului Dumitru Gheorghe și a frezorului Ion Enache la concursul de poezie „Cintecul adîncului“, a cărui finală a avut loc la Petroșani, a fost puter­nic stimulată creația poetică inspirată din viața și munca minerilor. Prin manifestările publice orga­nizate cu ajutorul cenaclului literar, această creație devine din ce în ce mai cunoscută oamenilor mun­cii cărora le este închinată. • ION FILIP — Casa de cultură a sindicatelor — Iași . Pentru a aprofunda unele lucrări cu ca­racter științific sau filosofic, organizăm periodic dezbaterea acestora fie în prezența autorilor, fie a unor specialiști din do­meniul respectiv. De exemplu, la discutarea lu­crării „Știința și religia“ am invitat pe conf. univ. Vasile Ciocîrlan de la Universitatea din Iași, iar la prezentarea cărții „Binele și răul“ l-am­ solicitat chiar pe autorul ei, specialist în probleme de etică, prof. univ. dr. Ioan Grigoraș Programăm asemenea dezbateri nu numai la casa de cultură, ci și la căminele de nefamiliști ale întreprinderilor de pe platforma industrială a orașului nostru. • VIORICA PIRVU — clubul Șantierului naval Oltenița . Formația de teatru a clubului nostru ne ajută în realizarea unor procese literare, frecven­tate cu Interes crescînd de un număr din ce în ce mai mare de cititori. Pe scena clubului și la Fila­tura din Oltenița a fost prezentat procesul literar „E vinovată Sanda Dobrescu ?“, după romanul „încotro ?“ de Francisc Munteanu, în prezența au­torului și a unui grup de tineri muncitori. Pre­gătim acum o acțiune asemănătoare pe marginea romanului „Viața nu iartă“ de Ion Grecea. ★ N-am vrea să se creadă că experiențele relatate mai sus sunt singulare. Ele reprezintă doar cîteva din multiplele acțiuni organizate de bibliotecarii din respectivele intreprinderi și instituții culturale. Le-am selecționat pe acestea intrucît, in contextul general al muncii cu cartea, ele semnifică un im­portant pas înainte în acțiunea de îmbogățire per­manentă a universului spiritual al oamenilor mun­cii. Ele constituie un exemplu pentru toate biblio­tecile sindicale care dispun de un impresionant fond de cărți. Ele trebuie să ajungă nu numai în mâinile oamenilor pentru care au fost create, ci în mintea și în sufletul lor, declanșind sensibilitate și forță creatoare. Lucia BOGDAN „LUNA CĂRȚII II ÎNTREPRINDERI ȘI INSTITUȚII“ INIȚIATIVE. ACȚIUNI ALE SINDICATELOR • Sub egida Comitetului Uniunii sindicatelor din meta­lurgie și construcții de mașini a avut loc, recent, un schimb de experiență, la inedit care au participat activiști ai sindica­telor și cadre de conducere din câteva unități bucureștene. Gaz­dele, consiliul oamenilor muncii și comitetul sindicatului de la întreprinderea „Automatica“ au împărtășit celor prezenți din stilul și metodele lor de muncă, mijloacele folosite in mai buna organizare a întrecerii socialis­te, în extinderea inițiativei „Fiecare inginer, tehnician economist, să rezolve o proble­­i mă tehnică sau de organizare a producției in afara sarcinilor de serviciu“, în valorificarea crea­ției Irtinico-inginerești. • Comitetul Uniunii sindica­telor din economia forestieră și materiale de construcții, împre­ună cu ministerul de resort au organizat, in Capitală, un sim­pozion cu tema : „Bilanț și perspective în activitatea de creație științifică și tehnică de masă“. Au participat specialiști, activiști sindicali și alte cadre din minister și centralele indus­triale aparținătoare. • Consiliul județean al sindi­catelor Cluj a organizat, la în­treprinderea „Unirea“ din mu­nicipiul Cluj-Napoca, un schimb de experiență cu tema : „Dez­voltarea creației tehnico-știin­­țifice de masă in vederea reali­zării și depășirii sarcinilor de plan și a angajamentelor asuma­te în întrecerea socialistă“. Au luat parte președinții comitete­lor sindicatelor, ai comisiilor in­ginerilor și tehnicienilor, res­ponsabilii comisiilor pentru ge­neralizarea experienței înainta­te din unitățile constructoare de mașini din județ. • Consiliul județean al sindi­catelor Brăila, împreună cu Trustul județean I.A.S. au or­ganizat un schimb de experien­ță la ferma zootehnică a I.A.S. Rimnicelu pe tema : „Preocu­pări, metode și rezultate în creșterea producției de lapte și carne la taurine“. Au participat șefii fermelor zootehnice și ac­tiviști sindicali din întreprinde­rile agricole de­ stat ale județu­lui. DELEGATĂ LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A FEMEILOR O femeie tînără, dinamică. In­terlocutor plăcut, foarte volubilă cind este vorba de împlinirile al­tora, mai puțin cind este vorba de ea. Și totuși... „Sunt sticlar la Turda (la în­treprinderea de sticlă) din 1958 cînd am terminat școala profesio­nală. Aș fi putut pleca de multe ori, că au existat tentații. Mai ales că nu-s de aici, ci, din ju­dețul Alba. Cred insă că nicăie­­rea nu este mai bine ca la noi. Colectiv bun, întreprindere frun­tașă. Am avut condiții să-mi șle­­fuiesc permanent meseria. Acum, sunt maistru sticlar, îmi place să fac treabă bună iar cei cu care lucrez să se simtă bine în co­lectiv. — Adică cum ? — Să le fie drag să vină la muncă. Știți, trei sferturi din zi­le petrecem împreună. N-ar fi păcat să ne șicanăm ?­­ Chiar atunci cînd ne mai „certăm“ din pricina muncii, nimenea nu ține minte, că, doar e în interesul nos­tru să meargă treaba bine, și „AM ȘLEFUIT MEREU STICLA ȘI MESERIA“ , cînd nu le îngădui superficialita­tea n-o fac neapărat cu aerul șefului. — Totuși, sînteți una din personalitățile întreprinderii... — E drept, In calitate de vice­președinte al consiliului oamenilor muncii am o responsabilitate în plus. Dar personalități avem mul­te în fabrică. In primul rind cei ce se depășesc pe ei înșiși, ce-și fac treaba mereu mai bine. Și, bineînțeles printre aceștia sunt multe femei. Notați că 121 femei sunt fruntașe in întrecerea socia­listă. De­zbătut, mă zbateam și înainte pentru problemele produc­ției și ale oamenilor. Iar cei care au căderea să le rezolve m-au ajutat intotdeaua. Acum, cînd, în calitate de președintă a comi­siei de femei sînt și vicepreședin­te al consiliului oamenilor mun­cii, sînt purtătoarea de cuvînt a femeilor în consiliu. Dar nu nu­mai atît. Prin comisia de femei acționăm ca hotărîrile luate de organul colectiv de conducere să fie îndeplinite. — Concret, ce faceți ? — Pentru descoperirea tuturor resurselor profesionale și pentru extinderea cunoștințelor cîștigate în materie de calitate și nou am organizat schimburi de experiență in întreprindere sau cu munci­toare de la „Vitrometan“ — Me­diaș ori fabrica de porțelan „Iris“ Cluj-Napoca. Cu ajutorul comite­tului sindicatului și al clubului municipal „Femina“ am organizat multe acțiuni ce contribuie la edu­cația femeilor, a tinerelor fete. Ci­clul de dezbateri „Există un secret al armoniei conjugale“, la care am invitat tineri căsătoriți, fete tine­re, femei mai in vîrstă și mame cu mulți copii, a fost foarte apre­ciat. Apoi purtăm răspunderea controlului și al sprijinului con­cret în activitatea instituțiilor sociale : cantina, bufetele de in­cintă,­­ creșa și grădinița. între­prinderea noastră se numără printre beneficiarele săptămânii reduse de lucru și ne preocupăm de organizarea plusului de timp liber așa incit, el să nu fie trans­format doar în timp cheltuit pen­tru treburile gospodărești. Ci, mai ales, pentru recreere, pentru edu­cația copiilor. Vine vremea fru­moasă și ne-am propus să facem programe pentru acest timp liber suplimentar din care să nu lip­sească excursiile, ieșirile în locu­rile cu soare și verdeață... — De la care nu veți lipsi nici dumneavoastră, cred. — Bineînțeles. Soțul meu lu­crează și el aici ca maistru sticlar. Avem deci același program. Iar fetița abia așteaptă să fie mai mult împreună cu noi. Interviu realizat de Stela FOMINO GEORGETA GLIGOR — mai­stru șlefuitor, vicepreședinte al consiliului oamenilor mun­cii. De douăzeci de ani — sticlar la Turda. Soție și mamă. Neobosită activistă pe tărîm obștesc. Vineri 7 aprilie 1978

Next