Munca, iulie-septembrie 1979 (Anul 35, nr. 8499-8511)
1979-08-10 / nr. 8504
Ca o parte integrantă a marelui puls al Cetății, acum, la puțin timp după publicarea Proiectului de Directive și a celorlalte documente ce vor fi dezbătute și aprobate de Congresul al Xll-lea al partidului, in viața cluburilor și caselor de cultură ale sindicatelor se simte puternic pulsul marilor dezbateri și dialoguri in jurul prevederilor acestui important document, in jurul imperativelor imediate și de perspectivă ale activității productive. La Brașov, în cluburile „Tractorul“, „Steagul roșu“ și „Rulmentul", această perioadă, care va continua pînă la Congres, este marcată de intilniri cu propagandiști, cadre de conducere, muncitori fruntași, vizînd perspectivele de dezvoltare a întreprinderii, cerințele îndeplinirii optime a sarcinilor de plan la toți indicatorii, ridicarea nivelului de pregătire profesională și specializarea cadrelor ș.a.m.d. Dezbateri exigente, responsabile, cu valoarea unor fructuoase schimburi de experiență, cu privire la reducerea cheltuielilor materiale, ca obiectiv prioritar pentru activitatea politico-educativă, așa cum decurge din studierea documentelor aprobate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., au avut loc la cluburile muncitorești de la Combinatul de prelucrare a lemnului Comănești, „Industria sîrmei“ Cîmpia Turzii, „Electroputere" Craiova, „Caio“ Satu Mare, „23 August“ București, „1 Mai" Ploiești, clubul Combinatului metalurgic din „Oțelul roșu", clubul „Patria“ din Drobeta-Turnu Severin ș.a.m.d. La clubul „Siderurgistul" din Hunedoara ori acelea din Valea Jiului, la E. M. Săsar, clubul „Flacăra“ din Moreni, la clubul întreprinderii de tractoare și mașini agricole din Craiova etc., dezbaterile s-au concentrat în jurul valorificării superioare a materiilor prime, perfecționării proceselor tehnologice, recuperării materialelor secundare, folosirii judicioase a utilajelor, economisirii combustibilului și energiei. Și în casele de cultură ale sindicatelor, așa cum ne-o dovedesc ultimele știri sosite de la Piatra Neamț, Pitești, Reșița, Galați, Baia Mare și Tirgu Mureș au fost organizate simpozioane, conferințe, gale de filme, întîlniri care au scos în evidență direcțiile dezvoltării multilaterale și impetuoase a orașelor, municipiilor și județelor respective in anii viitorului cincinal, importanța participării largi și efective a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la obținerea unei calități noi, superioare, in producție, în in-Cluburile și casele de cultură ale sindicatelor, prezență activă, permanentă in viața localităților treaga viață economico-socială. In peisajul acestor instituții, cum sînt cele din Buzău, Baia Mare, Bacău, Slatina ori Tirgoviște, și-au făcut loc expozițiile cu rezultatele obținute de oameni pe tărîmul creației tehnice de masă, rezultate vădind noi și noi resurse în ceea ce privește acțiunile de modernizare tehnică, reproicctare, autoutilare, asimilare a unor piese din import etc. Meritorii sunt și dezbaterile, schimburile de experiență, ori consfătuirile de lucru organizate de unele organe teritoriale ale sindicatelor din Cluj-Napoca, București, Galați, Craiova, relevînd căile și metodele prin care casa de cultură ori clubul pot și trebuie să sprijine activitatea politico-educativă din întreprinderi, să conducă la afirmarea noii calități în programele stațiilor de radioficare, în propaganda vizuală, în desfășurarea întîlnirilor cu activiști de partid, cadre de conducere ale vieții economice etc. Generat de publicarea documentelor programatice ale Congresului al Xll-lea al P.C.R., acest nou impuls in viața instituțiilor culturale ale sindicatelor, care a coincis cu un moment culminant și în viața formațiilor lor artistice, cu finala Festivalului „Cîntarea României“, nu reprezintă însă punctul-limită, nu exprimă in totalitate posibilitățile organizatorice și condițiile materiale, încă insuficient valorificate, de care dispun aceste instituții. De la conferința, ori simpozionul izolat, de la intilnirea sporadică cu un activist de partid, pe marginea explicării și însușirii unui document, se cere să-și facă mai repede simțită prezența o concepție larg cuprinzătoare, științifică, eficientă privind antrenarea tot mai adîncă a cluburilor și raselor de cultură ale sindicatelor in miezul realităților vieții economice. Se impune nevoia elaborării unor programe complexe de activitate, de la expunere, dialog simpozion, schimb de experiență, pină la expoziții, gale de filme, sesiuni de comunicări științifice etc. — care să ofere atit imaginea actuală, cit și pe cea de perspectivă a preocupărilor și rezultatelor obținute de sindicate în antrenarea oamenilor muncii la Întrecerea socialistă ; in creșterea eficienței inițiativelor muncitorești ; in realizarea unor parametri superiori pe tărimul muncii politico-educative, cu ecou nemijlocit in faptele oamenilor, in producția de bunuri materiale. Ion PARHON muncă, creație,. ., conștiința revoluționara Intensă activitate pentru popularizarea documentelor programatice ale Congresului al Xll-lea al P.C.R. SONG — o formație la inima publicului IOAN LUCHIAN MIHALEA este făuritorul și dirijorul unei formații corale — SONG — de foarte largă popularitate, îndrăgită de publicul de toate vîrstele și meseriile. Rep. Cum alegeți Interpreții, Ioan Luchian Mihalea ? I.L.M. Nu numai după voce. Vocea este singurul lucru care se mai poate lucra. Si aleg după înfățișare, după ritm, după ureche, după inteligentă. Acestea sunt lucruri care nu se mai pot schimba. Și sunt de maximă importantă. Rep. Ce primește un tânăr care intră în LONG VI.L.M. Afecțiunea tuturor. Dincolo de vocalize, de repetiții, stil, mișcare. Un sentiment de solidaritate. Ne vedem zilnic. Nu e distanță între nici unul dintre membrii formației. Rep. Ce ați evitat in viața și muzica SONG ? I.L.M. Eu sunt corist din clasa întîia. Am fost în toate corurile, și la Radio, și la Operetă, liceu și la facultate. Am încercacat să evit tot ceea ce nu mi-a plăcut în toți acești ani. Adică monotonia , așezările grupate, de rutină, costumele de rutină, solidaritate. Am încercat să fac repertoriul să „meargă“ cu cei ce îl evită. Să fie una cu ei. Mișcarea, costumele, scenografia, luminile, nimic din aceste argumente contemporane nu trebuie să lipsească din corul contemporan. Altfel publicul se îndepărtează, nu „merge“ cu noi. Rep. Am sentimentul că ăsta e „secretul“ SONG. Audiența lui totală, la toate nivelurile, se explică prin modernitate... I.L.M. Dacă vreți... Rep. Folosiți mulți din studenții Conservatorului ? I.L.M. Doi. Două fete, dintre care una e la canto. Nu îl resping, dar munca e aceeași cu toată lumea și, mi se pare — s-ar putea să fie doar o impresie. — amatorii, adică iubitorii de muzică, sunt mai proaspeți decit profesioniștii. Mai ușor lucrezi cu ei și sînt și mai entuziaști. Rep. Ce noutăți ne pregătiți ? LL.M. Am în montaj un film, la televiziune. Facem un lucru nou. Cîntăm pe texte populare. Cîntăm Sorescu, iar muzica o face Vasile Șirli, încercăm să medităm asupra lumii cu mijloacele noastre. S-a filmat în locuri esențiale : pe culmile Făgărașilor, în Deltă, în Cheile Bicazului, la vulcanii noroioși. Televiziunea a investit bani, efort, generozitate. Noi am investit totul. Filmul va fi programat la un festival din Japonia. Și probabil că ați văzut MINI-SONG-ul, cînd Tudor Vornicu a inaugurat, cu noi, „De la A... la infinit“... Sînt copii din primele clase, de la școala generală nr. 197 , am lucrat, cu ajutorul profesorilor și părinților, cîteva cîntece. Le-am imprimat în priză directă, adică deodată cîntecul și imaginea corului — a fost ideea lui Vornicu — și cred că au ieșit bine. Pe viitor, dacă găsim cântece frumoase pentru copii — nu găsim, le compunem — o să arătăm ce pot copiii. Rep. Ce a adus SONG-ul în muzica românească ? I.L.M. Sper că a umplut un gol. Simt că e binevenit pentru că a evitat lucruri iubite și cunoscute, dar altfel, Mihai LUPAȘCU Vineri 10 august 1979 Muncă, frumusețe, tinerețe Sub egida Uniunii Tineretului Comunist, Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Consiliului Național al Femeilor și Uniunii Generale a Sindicatelor din România — pe scena teatrului de vară al taberei studențești de la Costinești s-a desfășurat finala republicană a concursului „Muncă, frumusețe, tinerețe", in Cadrul Festivalului național „Cîntarea României“. Cadrul feeric, precum și atenta organizare au potențat reușita acestei întreceri de hărnicie și farmec, transformind seara de patru august intr-o sărbătoare. Cele patruzeci și două de concurente, selectate în etapele pe întreprinderi, municipii și județe, reprezintă un tradițional ideal românesc, acela care îmbină frumusețea și hărnicia, care alătură frumosul lăuntric de cel vădit, ca pe o îngemănare firească. Și poate că armonia fizionomiei se naște și din acest echilibru înalt al sufletului. Actorul George Mihăiță, intr-un rol dificil, de compet și regizor ad-hoc, de prieten al celor patruzeci și două de fete și al sălii întregi, de seismograf al juriului și de interpret al lui, a strălucit. Efortul său, inspirația și spontaneitatea sa binemerită aplauzele noastre și ale publicului care a luat cu asalt teatrul studențesc, dovedit neîncăpător. Juriul a decernat, pentru succesele în muncă, pentru grația înfățișării, pentru talentul și amploarea preocupărilor — fiecare concurentă a cîntat, a dansat, și-a demonstrat îndeminarea artizanală ori plastică — premiul întîi reprezentantei județului Iași (în totalul acordat publicului) Matilda Pascal, prelucrătoare fire la Combinatul de fibre sintetice din orașul moldovean. Au urmat Mariana Berci — Maramureș — învățătoare, Lăcrămioara Todor — Bihor — înregistratoare, (ambele — premiul doi, ex-equo) Maria Peter — Harghita — confecționeră (premiul trei) iar Carmen Rodica Rotari, laborantă din Teleorman a primit premiul special al județului Constanța. Olga ORBAN „MINER", sculptură in lemn, Gheorghe Bărbuș, miner, Baia Mare Trudă frumoasă Cartea frumoasă, cu poezii. Arte și meserie, s-a epuizat imediat după apariție. E un semn bun. In cazul lui Romulus Vulpescu e însă mult mai mult, e un gest public de simpatie, un semn, distinct de recunoaștere a valorii. Vin acest succes și această apreciere măgulitoare, din talentul poetului, dar sigur, mai presus de toate, din frumoasa trudă cu care Romulus Vulpescu stăruie asupra cuvîntului, pentru ca in nașterea cinteculuipoetic să descifrăm propria noastră existență și propriile xoastre sentimente, propriile noastre gînduri și propriile noastre aspirații. Așa cum sunt, ele, luminate de suflet și de rațiune. Versurile (mai vechi și mai noi) devin astfel prețioase bijuterii chiar și atunci cînd sunt mai abrupte, mai colțuroase, mai încriminate. Florin PANTELIMONESCU La lumina zilei A apărut recent, editată de Comitetul de cultură și educație socialistă a județului Hunedoara și prefațată de Radu Ciobanu, o antologie omagială de reportaje dedicate împlinirii a 50 de ani de la marile „confruntări de clasă“ de la Lupeni. Alcătuitorul volumului, Dumitru Dem. Ionașcu repune in circulatie texte de majoră semnificație pentru literatura Inspirată de lupta minerilor din Cetatea cărbunelui purtată sub conducerea partidului comunist înainte de eliberare : „Oameni și cărbuni în Valea Jiului“ de Geo Bogza și „Ce-am văzut la Lupeni" de Panait Istrati. In antologie sunt, de asemenea, prezenți cu cronici ale vieții și muncii libere a oamenilor „adîncului" din localitățile municipiului Petroșani : Cornel Armeanu, Laurențiu Cerneț, Neculai Chirica, George Ghidrigan, Dumitru Dem. Ionașcu, Irimie Străuț, Constantin Magdalin, Radu Selejan și alții. V. BIBICIOIU Sufletul românesc, un cintec și poezie Cu puține zile în urmă, la Orșova, s-a încheiat cea de a IV-a ediție a festivalului organizat de consiliul județean al sindicatelor, cu participarea a 18 județe din țară, sub genericul sugestiv intitulat „Porțile de fier, porțile cîntecului popular și ale poeziei patriotice românești". Laureați: Maria Purcărea, muncitoare la Combinatul chimic Făgăraș și Lucretia Drăghici, dactilografă, reprezentanta județului Mehedinți. Noi insă acordăm „marele premiu“, simbolic, acestei inițiative ce prelungește atmosfera efervescentă, binevenit proprie dialogului artiștilor cu publicul. Ion CRAIOVEANU Ispita, melodramei ! înfruntăm „In ritmul muzicii", noul film indian de pe ecranele noastre, neștiind dacă atîrnați deasupra prăpăstiilor melodramei, scăpăm cu rîsul sau cu plînsul !! Rețeta . Întocmită după dichis, funcționează : un sot proxenet, o soră mărginită, un amic al casei drăgălașe și diabolic, o soție curată și cinstită care nu se „vinde", un profesor de dans istovindu-se in căutare de talente, etc. etc. Iar acestea sunt numai personajele secundare. Eroii principali sunt și mai și. Toate aceste coincidente dureroase ne duc cu gîndul la Centrala România Film, unde, tot dintr-o coincidentă, cineva cade in jalnica ispită a melodramei. Gabriel NEGREANU Agenda politică (Urmare din pag. 1) Nicolae Ceaușescu o primire călduroasă și și-au exprimat hotărîrea de a lucra cu și mai mult randament pentru grăbirea ritmului de realizare a acestui mare obiectiv din programul de dezvoltare a țării, a săptăminii In continuarea agendei noastre consemnări primirea de către tovarășul ansamblului Nicolae Ceaușescu a folcloric „Mihai Eminescu“ al comunității românești din Regina, provincia Saskatchewan din Canada. După ce a vizionat un scurt program al ansamblului, tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a adresat oaspeților și in cuvinte de vibrantă simte patriotică le-a urat bun venit pe pămintul strămoșesc, prărind că patria lor de obîrșie înregistrează azi mari și strălucite succese în dezvoltarea sa economico-socială. „Vă pot spune că niciodată ca astăzi, arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, poporul român nu s-a bucurat de minunatele condiții create de orînduirea socialistă pentru a-și putea pune în valoare aptitudinile atit culturale, științifice, cât și umane, de a-și putea făuri o viață demnă și liberă". La închiderea ediției de față, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului, președintele Republicii, efectua o vizită de lucru in județul Gorj. Oaspete al minerilor din bazinul Rovinari, tovarășul Nicolae Ceaușescu a participat la marea Adunare populară, organizată cu acest prilej, in cadrul căreia a rostit o importantă cuvîntare. Asupra desfășurării vizitei, vom reveni in numărul viitor al gazetei noastre. MUNCA - pag. »-o