Năzuința, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 144-157)
1970-11-21 / nr. 151
ANUL III NR. 151 SIMBATA 21 NOIEMBRIE 1970 12 PAGINI 50 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL RC.R.ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Vizita in Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Sofia, capitala țării vecine și prietene, a întîmpinat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, nu numai cu onorurile cele mai înalte rezervate șefilor de state, ci și cu căldura inimilor zecilor de mii de cetățeni, care au ținut să-i adreseze urarea de bun venit, să-și exprime sentimentele de stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, care, în fruntea delegației de partid și guvernamentale a României socialiste, face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație fac parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă guvernamentală româno-bulgară de colaborare economică și tehnico-științifică, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La ora 11,00 avionul, la bordul căruia călătorește delegația română, escortat de la frontieră de avioane militare ale armatei populare bulgare, își face apariția deasupra aeroportului. In întîmpinarea solilor poporului român au venit tovarășii Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.G.B., președintele Prezidiului Adunării Populare, Boian Balgazanov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului Executiv al Consiliului Național al Frontului patriei, Tola Dragoiceva, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Ivan Popov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului de Stat pentru Știință și Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.R., Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.R., Lîcezar, Avramov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior, Pekro Takov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., ministrul comerțului interior, Anghel Tanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., Venelin Kotev, secretar al C.C. al P.C.B., Petar Taneev, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vladimir Bonev, Roza Komtarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului C.C. al P.C. Bulgar, Sava Ganovski, președintele Biroului Adunării Populare, Ivan Bașev, ministrul afacerilor externe, membru al C.C. al P.C. Bulgar, Konstantin Tesialov, șeful secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C.B., membru supleant al C.C. al P.C.B., membri ai C.C. al P.C.B., ai guvernului, conducători ai organizațiilor obștești și instituțiilor centrale, reprezentanți ai vieții culturale și artistice, generali și ofițeri superiori. Sunt pre(Continuare în pagina a 11-a) in pagina a 9-a ACORDURI TINEREȘTI PE PORTATIVUL BRAZDELOR ... Viața lor se desfășoară cu cea mai mare intensitate, intre ultima și prima zăpadă căzută. Răsar pe cimp, asemeni ghioceilor, o dată cu topirea zăpezii, l-am văzut și-i vedem mereu la arat, la semănat, la treierat, în toiul verii — cu căldurile toride —, ori toamna sau primăvara pe vînt sau intre două ploi... La I.I.L. ,,Magura" din Șimleul Silvaniei CÎND COMPETENTA SI SPIRITUL GOSPODĂRESC SCAD, MALADIA INDISCIPLINEI CREȘTE Lichidarea locurilor înguste, organizarea producției în flux continuu, dotarea cu unele utilaje strict necesare desfășurării activității, asigurarea din timp a unor stocuri de materii prime și semifabricate, precum și comenzi sunt acoperirea cu din problemele doar cîteva care trebuie să stea în centrul atenției unităților economice, pentru a crea posibilitatea ca încă din primele zile ale anului viitor producția să se desfășoare în mod ritmic, iar săgețile de pe graficele lunare să ia zi de zi traiectorii ascendente. Acestea au fost de altfel și problemele principale în jurul cărora s-au axat investigațiile noastre la I.I.L. „Măgura“ din Șimleul Silvaniei, cu scopul de a afla in ce măsură conducerea întreprinderii este preocupată de pregătirea producției anului viitor, sporită cu 10 lă sută față de acest an. Deoarece o amintire — de loc plăcută — ne lega de Fabrica de cărămizi din Nușfalău în luna iulie, cînd am mai făcut aici investigații — de față fiind și directorul Direcției județene de industrie locală, tovarășul inginer Ion Petrea, precum și directorul I.I.L. „Măgura“, tovarășul Ioan Fati — activitatea se desfășura cu dese „sincope“, iar restanțele la cărămizi erau de ordinul milioanelor, în timp ce în carieră se lucra cu 50 la sută din capacitate; o presă era defectă etc.), ne-a obligat, oarecum, ca primul popas să-l facem acolo. Ca un făcut, ori de cîte ori ne-am deplasat la această fabrică, șeful secției a lipsit. La ora actuală restanțele la produse finite se ridică la peste 1,2 milioane cărămizi echivalente, iar la semifabricate la peste 3,5 milioane bucăți, destinate pentru Remizele uscarea semifabricatelor sunt aproape goale. — In prezent, ne relatează maistrul de schimb Francisc Balla — ar trebui să avem un stoc de peste 2,2 milioane bucăți semifabricate uscate, necesare desfășurării producției pe timp de iarnă, dar din păcate nu sînt decît circa 300 000 bucăți. Dumitru ISPAS (Continuare în pag. a 3-a) VIAȚA ȘCOLII Educația prin muncă — un deziderat, o problemă mereu deschisă în „cartea” dirigintelui S-a vorbit în toate timpurile despre importanța educativă a muncii în instruirea tinerelor generații. Astăzi se vorbește mai mult ca oricînd. Munca nu este doar un mijloc pentru prevenirea trîndăviei; priceperea de a munci fizic, de a realiza idei creatoare constituie o prețioasă însușire morală. Căile care stau la îndemîna școlii pentru realizarea acestor însușiri sunt multiple: în cadrul fiecărui obiect ce se predă — pe toate treptele și în toate formele — se asigură elevilor nu numai informația științifică necesară formării unei culturi, ci și deprinderi trainice de muncă, de desfășurare a unei activități sociale utile. Cel puțin acestea sunt cerințele. Școala generală de zece ani răspunde unor asemenea cerințe fundamentale ale pregătirii pentru muncă și viață a școlarilor, asigură condiții ca după terminarea clasei a zecea tînărul să aibă cunoștințe și deprinderi de a munci. „Fiecare tînăr al patriei noastre ” arată tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în cuvîntarea rostită Ia des- Ion CRIȘAN (Continuare în pag. a 5-a) Dictatul de la Viena din 30 august 1940, impus României de către puterile Axei, a stîrnit în rîndurile poporului nostru un val de indignare și împotrivire generală. In fruntea maselor largi de muncitori, țărani, intelectuali, ofițeri și soldați, care au manifestat împotriva fascismului, împotriva Dictatului odios de la Viena, s-a aflat Partidul Comunist Român, dovedind și de data aceasta înaltul patriotism al comuniștilor, simțul adînc de răspundere față de destinele poporului român, împotrivindu-se cu hotărîre politicii de dezmembrare a teritoriului național. De la un capăt la altul al României, întregul popor, sfîșiat de marea durere provocată de Dictatul puterilor Axei, își manifesta cu hotărîre, în mod deschis, prin demonstrații de stradă, indignarea față de actul ce a dus la ciuntirea hotarelor țării. în aceste momente grele, Partidul Comunist Român a adoptat măsuri politice și organizatorice menite să contribuie la apărarea independenței și suveranității țării. In instrucțiunile trimise către organizațiile sale, Partidul Comunist le trasa sarcina să-și orienteze activitatea pe baze noi. Se dădeau indicații ca în cazul unui eventual conflict armat, comuniștii să lupte cu arma în mînă în primele rînduri pentru apărarea granițelor României. Durerea, mînia și revolta miilor de cetățeni ai Brașovului, de pildă, se subliniază în documentele vremii, au fost fără margini. Indignarea s-a revărsat năvalnic chiar în ziua următoare, la 1 septembrie 1940, cînd mase compacte de oameni s-au adunat, din toate colțurile orașului, în Piața Libertății. în fruntea demonstranților erau muncitorii de la Uzina de avioane I.A.R. și cei de la Atelierele C.F.R. Comuniștii de la tribuna adunării au demascat fascismul german și italian, precum și pe guvernanții români care au trădat interesele naționale ale poporului și au cedat în fața revizioniștilor. Mare parte din armată s-a alăturat demonstranților: în ziua de 1 septembrie 1940, orașul Sibiu a trăit clipe de înaltă însuflețire patriotică. Hotărîrea maselor populare de a-și manifesta împotrivirea față de Dictatul de la Viena era așa de mare încît însăși autoritățile au fost de acord cu manifestația de protest, simpatizînd chiar cu ea. Vasile CIUBANCAN (Continuare în pag. a 4-a File din istoria contemporana a României EVENIMENTE DE ACUM 30 DE ANI (V)