Neamul Românesc, septembrie 1921 (Anul 16, nr. 197-223)

1921-09-01 / nr. 197

«EPNEAMUL ROMANESC Pagina Culturii Românești Revoluția lui Tudor Vladimir­escu de Mihai Cioranu (Urmare.) De la o vreme însă, din pricina mârșavei legături a bo­ierilor pământeni cu trimișii după vremi de către Poarta Otomană Domnii greci, cu totul ni s’au călcat și ni s’au îngropat, încât, după cum de față vedeți, am ajuns mai rău decât cei robiți. Pentru că aceia cami după numirile, după vredniciile dregătoriilor în care s’au aflat și se află și după numirea rangurilor ce purtau și poartă se chiamă boieri, părăsindu-și cu totul cinstita și sfânta lor datorie de a păzi dreptul neamului și al țării lor, dându se cu totul numai mârșavelor și vrednicelor de toată batjo­cura interese ce găsiau prin despoierea poporului român de către Domnii greci și ceilalți Greci veniți împreună cu dânșii, au adus țara la cea desăvârșită ticăloșie și pier­dere, precum de față o vedeți, și cari nici acum nu se înduplecă a ieși din întunerecul în care se găsesc și de a-și scoate neamul și țara la lumina adevăratelor ei drep­turi. De aceia poporul acelor cinci județe din Mica Ro­mânie, ridicându-se, și din care astăzi numai la o strigare a țării se află douăsprezece mii sunt arme, afară din pregătirile ce s’au făcut în județul Argeșului și s’au în­tins, prin Roșii-de-Vede și alte județe, până în poalele Bucureștilor, afară din alte trupe ce am adus și care se află la Bolintin și Ciorogârla și care toate acestea sosesc în București, unde are să se facă adunarea popoarelor din toate județele țării și unde vor aștepta venirea credincio­sului trimis al Porții Otomane, ca să cerceteze vrednica de tânguire stare a țării, de la care cercetare așteptăm în­toarcerea drepturilor noastre. De aceia le-am și vestit toate acestea de la 8 ale trecutei luni, ca să vi le facă cunoscute, înștiințându-vă ca, pe de o parte, să vă gătiți întru toate,"iar, pe de alta, să-mi trimiteți din toate isna­­furile voastre, cu dovadă iscălită pentru încredințarea noastră". Dar, cu toate acestea, prin mila Celui Prea înalt ajungând în marginea orașului vostru, iarăși îmi îndepli­nesc datoriile mele de creștin și frățește vă sfătuiesc ca fără cea mai mică întârziere să-mi răspundeți în scris, supt iscăliturile voastre ale tuturor, adecă, ale clerului, ale isnafurilor și ale tot poporului. Bărbații dar ce se găsesc și se hrănesc între acest oraș și cari în adevăr vor simți și vor auzi dulcele glas al patriei și al dreptății și vor voi să facă parte din trupele noastre, care sunt închinate numai patriei, îi primim și-i așteptăm cu brațe deschise. Iar aceia ce vor fi cu cugetele împotrivă, se vor socoti, fără de a mai putea să fi rămâie vre-un cuvânt de împotrivire, vrăjmași ai patriei2. 1821, Martie K­. Iscălit, Tudor Vladimirescu." „ într’adevăr Tudor toate acestea le trimisese Divanului, prin cu­rierii săi căpitani, încă de la data ce se arată. Dar, cinstitului Divan aeplăcându-i, le-au făcut, după obiceiu și după cum singur zicea, mu­șama, ei nimenea din popor nu cunoștea aceasta. 3 Trebuie să mărturisim adevărul: cea mai mare greșeală a lui Tudor a fost că nu cunoștea politica. Dacă Tudor ar fi cunoscut pe­ A doua zi Tudor a intrat în București cu trei mii de panduri și cu o mie cinci sute de Arnăuți supt Ma­­chedonschi și Prodan, și a vrut să tragă la Mitropolie. Sava însă ocupase el Mitropolia mai înainte, umplând-o cu Ar­năuți, cari la apropierea lui Tudor au închis porțile îm­­potrivindu-se cu armele, de unde Tudor, întorcându-se, a întrat în casele lui Emanoil Brâncoveanu de la capul dea­lului Mitropoliei. Și noaptea aceia s’a petrecut în slobo­zituri de arme unii asupra altora, până în revărsat de ziuă, dar fără plumb și numai cu praf. A doua zi dimineața Mitropolitul a dat afară o procla­mație către poporul Bucureștilor, în care se zicea că stă­pânirea ce fusese până atunci a încetat și că însuși Prea­sfinția Sa se va ridica și că de acum înainte să se poarte bine tot poporul cu noua stăpânire. Poporul­ auzind aces­tea și încredințându-se din carele ce vedea că întră în Mitropolie pentru ca să ridice toate mișcătoarele lucruri ale Preasfinției Sale și sfintele odoare ale Mitropoliei și chiar pe Sfântul Dimitrie Basarabov, aflând că cu Mitropo­litul vor pleca și episcopul Buzăului și boierii cei mari ce mai rămăseseră, spăimântându-se poporul, a năvălit în Mitropolie, strigând că nici pe Sfântul Dumitru nu-l va lăsa să iasă din București, nici pe Prea sfinția Sa Mitropo­litul să fugă, nici pe față, nici într’ascuns, pentru că toți vor înconjura dealul Mitropoliei și-l vor păzi ziua și noaptea. Și această intrigă o făcuseră Grecii, ca nu­ care cumva Mitropolitul și boierii țârii să iscălească cererile lui Tudor și să le întărească apoi acele cereri Poarta Otomană, fiind în paguba Grecilor. Tudor însă, trăgându-se în mănăstirea Cotrocenii mai nainte de a-și da Mitropolitul această proclamație către popor, a ocupat cu pandurii săi toate mănăstirile ce că­deau pe partea orașului pe care cade și Cotrocenii. Epis­copul Argeșului, anume Ilarion, supt pretext de cunoș­tin­ca așa precum cunoștea ostășia, n'ar fi tras dintâiu în mănăs­tirea Cotroceni și a doua zi în casele Brâncoveanului de supt dealul Mitropoliei, ci, măcar de avea toată boierimea împotrivă-i și foarte padini cu­­ dânsul însă trebuia deocamdată să se fi unit cu pute­rea cea mare a Grecilor care era în țară. Pentru că afară din Grecii cari au venit cu Ipsilant din Odesa, din Basarabia și din multe alte părți, afară din mulțimea de alți Greci supt feluri de numiri, de cari țara era plină, numai Arnăuțime, supt Sava, delibașa Mihali, tufecci­­bașa Rozin, bulucbașa Ghencea, bulucbașa Sotir, bulucbașa Geafer, bulucbașa Marcul, Tănase Himariotul și altă mulțime de bulucbași supt­a lor ascultare, se aflau peste douăzeci de mii de Arnăuți, toți bine îmbrăcați (adevăr bine înarmați și cu gephaneâ destulă, dar toate astea din sângele românesc). Tudor dar trebuia să joace o politică fină și să-i aducă în stare de a da o desăvârșită încredere în planurile lui; cum am zice, să-i facă a cunoaște că fără de a ajunge el la acea putere toate planurile Grecilor ar fi fost nimic, precum a și fost. Și așa, când ajungea el în București, să fi tras de-a dreptul pe tronul Domniei, să fi luat hățurile Guvernului, prin ur­mare să se fi întărit cum se cade și apoi de pe tron să însemneze drumul lui Ipsilant, arătându-i pe unde avea a trece Dunărea în ter­menul ce i-ar fi comandat. Dar se vede că cupa de venin pe care necontenit o deșartă nația românească încă nu s’a isprăvit. Vintă și prietenie cu Tudor, de mulți ani, a mers singur ca să locuiască cu Tudor în Cotroceni. Tudor a orânduit și ispravnici în România Mare peste județele Argeșul, Oltul, Teleormanul, Vlașca și Ilfov, iar celelalte județe se țineau de Greci. După aceia a dat­ Tudor afară și următoarea proclamație: „Tudor Vladimirescu, către toți locuitorii orașelor și satelor de orice treaptă și anume: neamuri, postelnici,, mazili, breslași, ruptași, bir­­nici, scutelnici, postujnici și birnici străini din acel județ. Fraților! Vă este tuturor cunoscut ridicarea mea dim­­preuna cu glasul prădatului și jefuitului norod al Țării­ Românești. Am urmat și urmez pentru ridicarea dreptu­rilor ei. Am hotărât, de la cel d’intâiu minut al ridicării mele, să îndeplinesc cu credință datoria adevăratului Ro­mân către țara sa, pentru fericirea voastră, către care țară ca și voi, fraților, am datorie a sângelui și a naș­terii mele, care mă supune către tot norodul Țării­ Ro­­mânești. Pentru care am și încins armele pentru încetarea și înfrânarea oricăreia nâpăstuiri și despuieri ce ați su­ferit până acum, de către Domnii și oblăduitorii voștri, cari, în desăvârșită nemilostivire, s’au căznit și s’au ne­voit cum să găsească mai multe mijloace prin care să poată a vă suge și cea mai dupe urmă picătură de sânge ce se mai află într­u puterile voastre, aducân­­du-vă în această îngrozită prăpastie și nimicnicită stare întru care vă aflați astăzi. Temeiul cel mai mare al ho­tărârii mele este împreunarea glasului vostru într’una și care cer ca nici într’un chip să nu înceteze de a cere drep­turile țării voastre, pa care de nu le voiu vedea dobân­dite din cele încă de mai nainte și până acum lucrări și care din suflet vă făgăduiesc că se vor dobândi împo­triva oricăruia vrăjmaș, prin vărsarea sângelui mieu, și pentru care drepturi voi cei d’intâiu vă veți bucura. In această sfântă și dumnezeiască lucrare a țării voastre, Dumnezeul îndurărilor ne-a ajutat, și nu numai cele cinci județe de dincolo de Olt se văd mântuite de toate jafu­rile și despuierile ce se urma’ într’însele, și de către mul­țimea feluriților slujbași, dar, ori și pe unde am ajuns, atât despuierile au încetat, cât și făcătorii aceia de rele s’au făcut nevăzuți. (Urmează.) Din «Izvoare contemporane ale mișcării lui Tudor Vladimirescu.* Cetifi­s Neamul Românesc“ Grefa Tribunalului Ilfov Secția a IV-a p. o. EXTRACT D­e Ioan Paraschiv, domiciliat In București atr. Livadea­nu Duzi No. 20, prin petiția înreg. la No. 23449/921 a cerut acestui Tribu­nal săt fie divorțat de act­a sa pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil anume: Ana Ia etate de 6 ani. Avere nu posedă nici unul din soți Reclamantul se servește de timbre In proces. Terminul pentru a doua con­ciliere e la 19 Septemb­ri 1021 Acest extract se va publica de noi, Grefier, prin ziarul «Nea­mul Românesc», conform art. 285 c. c., mod­ficat. Grefier, Nt.Ussifrabil 1921 August 29. & No. 40830, Dos. 3371/J21. Hai! P. Isiül ADVOCAT CALEA GRIVIȚA, 30 Consultațiuni 7—8 dimineața, 47a —77a P. m. Boilor UHU HUO Preparatoare la Instit. Maternitatea Strada MIRON COSTIN n­l 3. dă consultațiuni de la oarele 2—4 p. m. pentru boli de femei și facemi. ____ Telefon 44/43. l­ I Ptfe Un Avocat — Strada Tomișana, n-l 47 — prin Popa-Tata «na Berxei Consultațiuni 7—9 dimineața 6—9 Bears Telefő» 24/96 ATELIER SPECIAL DE Cismărie și Pantofărie de Lux st fisrail­íi el feme, Jean Pili BUCUREȘTI Strada Verde. No. 89 (Cîmpul Cucoanei) Execută din nou și repară ori ca lucru­ri de această branșe cu prețuri convenabile. Spectacole de azi GRĂDINA ASTORIA.-Com­­pania de operă «Elysie», VOIA­JUL DE DESPĂRȚIRE. Debutul celebrei subrete ruse Eugenia Trousse. GRĂDINA BLANDUZIEI. - Compania I. P. Cigalia: NUNTA LUI ȚOPĂRDEA. GRĂDINA CĂRĂBUȘ.—Com­­pania artistică C7. Tănase, re­vista: BRAMBURA. Petre P. Suciu Avocat - Strada Bateriile*?, 48 -TELEFON No. 5/41 INSTALAȚIE : MODERA­­ IM ill nEIULUI [UNK]ISC SOCIETATE ANONIMĂ PE ACȚIUNI V CAPITAL: I„500.000 * © ; ■11 TIPOGRAFIE * I LEGATORIE *I CARTONAGE * I­STERIOTIPIE ■ fr ® execută I ^ Țese, Broșuri, Registre de­­ Contabilitate, Hotărnicii, ^ Cataloage, Reviste, Ziare, ■ Prețuri curente, Circulări ^ Acțiuni pentru Societăți, Plicuri,Invitații de nuntă, ^ Cărți poștale, rograme, ^ Afișe, Cărți de visită, etc. ‘© * BUCUREȘTI STRADA LIPSCANII-NOUI Nr. 12 -----------------­--------------------------- --­Tipografia « Cultura Neamului Romnesc», Strada Lipscanii-Noi n­ l­ia. A ieșit de supt teascurile tipografiei „­DIMII SEM1BINI «Ob­IESI LIBRĂRIA FAVUL SURII CALEA VICTORiEI Nr. 83 Următoarele lucrări datorite d-lui N. lOROAs O sută de ani de la nașterea lui Cina­ Voda (Conferință ținută !n sala Atenului Român . , , Mihai Viteazul (Dramă în 5 acte) . , , Un Domn pribeag (Dramă în 5 acte) ,... învierea lui Ștefan-cel-Mare (Dramă în 5 sate) Cantemir Bătrinul (Dramă în cinci acte) . , Constantin Brîncoveanu (Dramă în 5 acte) , Istoria Literaturilor Romanice în Desvoltavm și legătu­rile ei (Volumul I iI , Evul Mediu) . , Prolegomene de istorie universală • Desvoltarea așezămin­telor politice și sociale ale Europei (Volumul Mu, Evul Mediu ; Lecții făcute la Școala su­perioară de războiu).......................................... Elementele de unitate ale lumii medievale moderna și contemporane: L Papi și împărați . Revista Istorică (Anul al VlI-lea II-le 1-3) Trecutul românesc prin călători (Cursuri la Școala Su­perioară de Războiu)......................................... Cuvîntarea d-lui N- Iorga la întrunirea Federației Na­­țional-sociale din Sala «Dacia» Discursul la Mesagiu (ținut la ședința Camerei depute­­ților în ziaua de 29 iulie, 1920) Buletinul Institutului Sud-Est European (II-le 3-4) [ Istoria Literaturilor Romanice în desvoltarea și legătu­rile lor (Volumul al II-lea) , , , Istoria Literaturilor romanice în desvoltarea și legătu­rile lor (Volumul al II-la în Epoca modernă de la 1600 până în present) .... Ca să fim mai tari în ceasul de astăzi (Cugetări ale al­tora adunate de N. Iorga) . Despre Vramea și Vrânceni (conferință ținută la Cercul Studenților putneni) ..... Secretul culturii francase . , și se află de vînzare la 2.— 4. — 5. — 4.— 3,50. 4.— 20.— 20.— 25.-4.60 20.— 1.-11 4.— 85.— 85.— 8.— 00.­

Next