Neamul Românesc, septembrie 1921 (Anul 16, nr. 197-223)
1921-09-01 / nr. 197
«EPNEAMUL ROMANESC Pagina Culturii Românești Revoluția lui Tudor Vladimirescu de Mihai Cioranu (Urmare.) De la o vreme însă, din pricina mârșavei legături a boierilor pământeni cu trimișii după vremi de către Poarta Otomană Domnii greci, cu totul ni s’au călcat și ni s’au îngropat, încât, după cum de față vedeți, am ajuns mai rău decât cei robiți. Pentru că aceia cami după numirile, după vredniciile dregătoriilor în care s’au aflat și se află și după numirea rangurilor ce purtau și poartă se chiamă boieri, părăsindu-și cu totul cinstita și sfânta lor datorie de a păzi dreptul neamului și al țării lor, dându se cu totul numai mârșavelor și vrednicelor de toată batjocura interese ce găsiau prin despoierea poporului român de către Domnii greci și ceilalți Greci veniți împreună cu dânșii, au adus țara la cea desăvârșită ticăloșie și pierdere, precum de față o vedeți, și cari nici acum nu se înduplecă a ieși din întunerecul în care se găsesc și de a-și scoate neamul și țara la lumina adevăratelor ei drepturi. De aceia poporul acelor cinci județe din Mica Românie, ridicându-se, și din care astăzi numai la o strigare a țării se află douăsprezece mii sunt arme, afară din pregătirile ce s’au făcut în județul Argeșului și s’au întins, prin Roșii-de-Vede și alte județe, până în poalele Bucureștilor, afară din alte trupe ce am adus și care se află la Bolintin și Ciorogârla și care toate acestea sosesc în București, unde are să se facă adunarea popoarelor din toate județele țării și unde vor aștepta venirea credinciosului trimis al Porții Otomane, ca să cerceteze vrednica de tânguire stare a țării, de la care cercetare așteptăm întoarcerea drepturilor noastre. De aceia le-am și vestit toate acestea de la 8 ale trecutei luni, ca să vi le facă cunoscute, înștiințându-vă ca, pe de o parte, să vă gătiți întru toate,"iar, pe de alta, să-mi trimiteți din toate isnafurile voastre, cu dovadă iscălită pentru încredințarea noastră". Dar, cu toate acestea, prin mila Celui Prea înalt ajungând în marginea orașului vostru, iarăși îmi îndeplinesc datoriile mele de creștin și frățește vă sfătuiesc ca fără cea mai mică întârziere să-mi răspundeți în scris, supt iscăliturile voastre ale tuturor, adecă, ale clerului, ale isnafurilor și ale tot poporului. Bărbații dar ce se găsesc și se hrănesc între acest oraș și cari în adevăr vor simți și vor auzi dulcele glas al patriei și al dreptății și vor voi să facă parte din trupele noastre, care sunt închinate numai patriei, îi primim și-i așteptăm cu brațe deschise. Iar aceia ce vor fi cu cugetele împotrivă, se vor socoti, fără de a mai putea să fi rămâie vre-un cuvânt de împotrivire, vrăjmași ai patriei2. 1821, Martie K. Iscălit, Tudor Vladimirescu." „ într’adevăr Tudor toate acestea le trimisese Divanului, prin curierii săi căpitani, încă de la data ce se arată. Dar, cinstitului Divan aeplăcându-i, le-au făcut, după obiceiu și după cum singur zicea, mușama, ei nimenea din popor nu cunoștea aceasta. 3 Trebuie să mărturisim adevărul: cea mai mare greșeală a lui Tudor a fost că nu cunoștea politica. Dacă Tudor ar fi cunoscut pe A doua zi Tudor a intrat în București cu trei mii de panduri și cu o mie cinci sute de Arnăuți supt Machedonschi și Prodan, și a vrut să tragă la Mitropolie. Sava însă ocupase el Mitropolia mai înainte, umplând-o cu Arnăuți, cari la apropierea lui Tudor au închis porțile împotrivindu-se cu armele, de unde Tudor, întorcându-se, a întrat în casele lui Emanoil Brâncoveanu de la capul dealului Mitropoliei. Și noaptea aceia s’a petrecut în slobozituri de arme unii asupra altora, până în revărsat de ziuă, dar fără plumb și numai cu praf. A doua zi dimineața Mitropolitul a dat afară o proclamație către poporul Bucureștilor, în care se zicea că stăpânirea ce fusese până atunci a încetat și că însuși Preasfinția Sa se va ridica și că de acum înainte să se poarte bine tot poporul cu noua stăpânire. Poporul auzind acestea și încredințându-se din carele ce vedea că întră în Mitropolie pentru ca să ridice toate mișcătoarele lucruri ale Preasfinției Sale și sfintele odoare ale Mitropoliei și chiar pe Sfântul Dimitrie Basarabov, aflând că cu Mitropolitul vor pleca și episcopul Buzăului și boierii cei mari ce mai rămăseseră, spăimântându-se poporul, a năvălit în Mitropolie, strigând că nici pe Sfântul Dumitru nu-l va lăsa să iasă din București, nici pe Prea sfinția Sa Mitropolitul să fugă, nici pe față, nici într’ascuns, pentru că toți vor înconjura dealul Mitropoliei și-l vor păzi ziua și noaptea. Și această intrigă o făcuseră Grecii, ca nu care cumva Mitropolitul și boierii țârii să iscălească cererile lui Tudor și să le întărească apoi acele cereri Poarta Otomană, fiind în paguba Grecilor. Tudor însă, trăgându-se în mănăstirea Cotrocenii mai nainte de a-și da Mitropolitul această proclamație către popor, a ocupat cu pandurii săi toate mănăstirile ce cădeau pe partea orașului pe care cade și Cotrocenii. Episcopul Argeșului, anume Ilarion, supt pretext de cunoștinca așa precum cunoștea ostășia, n'ar fi tras dintâiu în mănăstirea Cotroceni și a doua zi în casele Brâncoveanului de supt dealul Mitropoliei, ci, măcar de avea toată boierimea împotrivă-i și foarte padini cu dânsul însă trebuia deocamdată să se fi unit cu puterea cea mare a Grecilor care era în țară. Pentru că afară din Grecii cari au venit cu Ipsilant din Odesa, din Basarabia și din multe alte părți, afară din mulțimea de alți Greci supt feluri de numiri, de cari țara era plină, numai Arnăuțime, supt Sava, delibașa Mihali, tufeccibașa Rozin, bulucbașa Ghencea, bulucbașa Sotir, bulucbașa Geafer, bulucbașa Marcul, Tănase Himariotul și altă mulțime de bulucbași supta lor ascultare, se aflau peste douăzeci de mii de Arnăuți, toți bine îmbrăcați (adevăr bine înarmați și cu gephaneâ destulă, dar toate astea din sângele românesc). Tudor dar trebuia să joace o politică fină și să-i aducă în stare de a da o desăvârșită încredere în planurile lui; cum am zice, să-i facă a cunoaște că fără de a ajunge el la acea putere toate planurile Grecilor ar fi fost nimic, precum a și fost. Și așa, când ajungea el în București, să fi tras de-a dreptul pe tronul Domniei, să fi luat hățurile Guvernului, prin urmare să se fi întărit cum se cade și apoi de pe tron să însemneze drumul lui Ipsilant, arătându-i pe unde avea a trece Dunărea în termenul ce i-ar fi comandat. Dar se vede că cupa de venin pe care necontenit o deșartă nația românească încă nu s’a isprăvit. Vintă și prietenie cu Tudor, de mulți ani, a mers singur ca să locuiască cu Tudor în Cotroceni. Tudor a orânduit și ispravnici în România Mare peste județele Argeșul, Oltul, Teleormanul, Vlașca și Ilfov, iar celelalte județe se țineau de Greci. După aceia a dat Tudor afară și următoarea proclamație: „Tudor Vladimirescu, către toți locuitorii orașelor și satelor de orice treaptă și anume: neamuri, postelnici,, mazili, breslași, ruptași, birnici, scutelnici, postujnici și birnici străini din acel județ. Fraților! Vă este tuturor cunoscut ridicarea mea dimpreuna cu glasul prădatului și jefuitului norod al Țării Românești. Am urmat și urmez pentru ridicarea drepturilor ei. Am hotărât, de la cel d’intâiu minut al ridicării mele, să îndeplinesc cu credință datoria adevăratului Român către țara sa, pentru fericirea voastră, către care țară ca și voi, fraților, am datorie a sângelui și a nașterii mele, care mă supune către tot norodul Țării Românești. Pentru care am și încins armele pentru încetarea și înfrânarea oricăreia nâpăstuiri și despuieri ce ați suferit până acum, de către Domnii și oblăduitorii voștri, cari, în desăvârșită nemilostivire, s’au căznit și s’au nevoit cum să găsească mai multe mijloace prin care să poată a vă suge și cea mai dupe urmă picătură de sânge ce se mai află întru puterile voastre, aducându-vă în această îngrozită prăpastie și nimicnicită stare întru care vă aflați astăzi. Temeiul cel mai mare al hotărârii mele este împreunarea glasului vostru într’una și care cer ca nici într’un chip să nu înceteze de a cere drepturile țării voastre, pa care de nu le voiu vedea dobândite din cele încă de mai nainte și până acum lucrări și care din suflet vă făgăduiesc că se vor dobândi împotriva oricăruia vrăjmaș, prin vărsarea sângelui mieu, și pentru care drepturi voi cei d’intâiu vă veți bucura. In această sfântă și dumnezeiască lucrare a țării voastre, Dumnezeul îndurărilor ne-a ajutat, și nu numai cele cinci județe de dincolo de Olt se văd mântuite de toate jafurile și despuierile ce se urma’ într’însele, și de către mulțimea feluriților slujbași, dar, ori și pe unde am ajuns, atât despuierile au încetat, cât și făcătorii aceia de rele s’au făcut nevăzuți. (Urmează.) Din «Izvoare contemporane ale mișcării lui Tudor Vladimirescu.* Cetifis Neamul Românesc“ Grefa Tribunalului Ilfov Secția a IV-a p. o. EXTRACT De Ioan Paraschiv, domiciliat In București atr. Livadeanu Duzi No. 20, prin petiția înreg. la No. 23449/921 a cerut acestui Tribunal săt fie divorțat de acta sa pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil anume: Ana Ia etate de 6 ani. Avere nu posedă nici unul din soți Reclamantul se servește de timbre In proces. Terminul pentru a doua conciliere e la 19 Septembri 1021 Acest extract se va publica de noi, Grefier, prin ziarul «Neamul Românesc», conform art. 285 c. c., modficat. Grefier, Nt.Ussifrabil 1921 August 29. & No. 40830, Dos. 3371/J21. Hai! P. Isiül ADVOCAT CALEA GRIVIȚA, 30 Consultațiuni 7—8 dimineața, 47a —77a P. m. Boilor UHU HUO Preparatoare la Instit. Maternitatea Strada MIRON COSTIN nl 3. dă consultațiuni de la oarele 2—4 p. m. pentru boli de femei și facemi. ____ Telefon 44/43. l I Ptfe Un Avocat — Strada Tomișana, n-l 47 — prin Popa-Tata «na Berxei Consultațiuni 7—9 dimineața 6—9 Bears Telefő» 24/96 ATELIER SPECIAL DE Cismărie și Pantofărie de Lux st fisrailíi el feme, Jean Pili BUCUREȘTI Strada Verde. No. 89 (Cîmpul Cucoanei) Execută din nou și repară ori ca lucruri de această branșe cu prețuri convenabile. Spectacole de azi GRĂDINA ASTORIA.-Compania de operă «Elysie», VOIAJUL DE DESPĂRȚIRE. Debutul celebrei subrete ruse Eugenia Trousse. GRĂDINA BLANDUZIEI. - Compania I. P. Cigalia: NUNTA LUI ȚOPĂRDEA. GRĂDINA CĂRĂBUȘ.—Compania artistică C7. Tănase, revista: BRAMBURA. Petre P. Suciu Avocat - Strada Bateriile*?, 48 -TELEFON No. 5/41 INSTALAȚIE : MODERA IM ill nEIULUI [UNK]ISC SOCIETATE ANONIMĂ PE ACȚIUNI V CAPITAL: I„500.000 * © ; ■11 TIPOGRAFIE * I LEGATORIE *I CARTONAGE * ISTERIOTIPIE ■ fr ® execută I ^ Țese, Broșuri, Registre de Contabilitate, Hotărnicii, ^ Cataloage, Reviste, Ziare, ■ Prețuri curente, Circulări ^ Acțiuni pentru Societăți, Plicuri,Invitații de nuntă, ^ Cărți poștale, rograme, ^ Afișe, Cărți de visită, etc. ‘© * BUCUREȘTI STRADA LIPSCANII-NOUI Nr. 12 -------------------------------------------- --Tipografia « Cultura Neamului Romnesc», Strada Lipscanii-Noi n lia. A ieșit de supt teascurile tipografiei „DIMII SEM1BINI «ObIESI LIBRĂRIA FAVUL SURII CALEA VICTORiEI Nr. 83 Următoarele lucrări datorite d-lui N. lOROAs O sută de ani de la nașterea lui Cina Voda (Conferință ținută !n sala Atenului Român . , , Mihai Viteazul (Dramă în 5 acte) . , , Un Domn pribeag (Dramă în 5 acte) ,... învierea lui Ștefan-cel-Mare (Dramă în 5 sate) Cantemir Bătrinul (Dramă în cinci acte) . , Constantin Brîncoveanu (Dramă în 5 acte) , Istoria Literaturilor Romanice în Desvoltavm și legăturile ei (Volumul I iI , Evul Mediu) . , Prolegomene de istorie universală • Desvoltarea așezămintelor politice și sociale ale Europei (Volumul Mu, Evul Mediu ; Lecții făcute la Școala superioară de războiu).......................................... Elementele de unitate ale lumii medievale moderna și contemporane: L Papi și împărați . Revista Istorică (Anul al VlI-lea II-le 1-3) Trecutul românesc prin călători (Cursuri la Școala Superioară de Războiu)......................................... Cuvîntarea d-lui N- Iorga la întrunirea Federației Național-sociale din Sala «Dacia» Discursul la Mesagiu (ținut la ședința Camerei deputeților în ziaua de 29 iulie, 1920) Buletinul Institutului Sud-Est European (II-le 3-4) [ Istoria Literaturilor Romanice în desvoltarea și legăturile lor (Volumul al II-lea) , , , Istoria Literaturilor romanice în desvoltarea și legăturile lor (Volumul al II-la în Epoca modernă de la 1600 până în present) .... Ca să fim mai tari în ceasul de astăzi (Cugetări ale altora adunate de N. Iorga) . Despre Vramea și Vrânceni (conferință ținută la Cercul Studenților putneni) ..... Secretul culturii francase . , și se află de vînzare la 2.— 4. — 5. — 4.— 3,50. 4.— 20.— 20.— 25.-4.60 20.— 1.-11 4.— 85.— 85.— 8.— 00.