Neamul Românesc, iulie 1922 (Anul 17, nr. 143-168)

1922-07-01 / nr. 143

I Ksm f apte, rari Duminică 25 Iunie, Căminul studențesc brăilean și-a înche­iat cel de-al 4-lea an de via­ță și de muncă. Nu asupra frumoasei festivități ce-a avut loc, fiind onorată și cu pre­­zența unui d. profesor univer­sitar, vreau să vorbescă și nici asupra semnificației acestei serbări, ce se deosebește mult de manifestările reduse și lip­site de vlagă ale studentimei noastre. E însă prilejul cel mai bun de a se releva un fapt de o importantă nu prea obișnuită. De­sigur, nu mulți sunt aceia cari știu că de 4 ani de zile există în Capitală, pe lîngă Căminurile oficiale studen­țești, pe care le subvenționea­ză Statul cu cît poate și care sînt, oricum, supt imediata lui oblăduire, — și un Cămin mai mic, dar pornit din inițiativă absolut particulară, înjghebat în clipele grele de după în­toarcerea din Moldova de o mînă de studenți inimoși și condus exclusiv de studenți. Ar fi multe și instructive lu­cruri de spus asupra mijloace­lor prin care studenții brăileni au reușit să asigure existența Căminului lor, dar mai ales a­­supra sforțărilor începutului. Primiți cu neîncredere de unii, cu promisii goale de al­ții, ei au avut totuși norocul — cum i-am putea spune alt­fel? — să găsească și cîteva suflete care să-l înțeleagă. Dar nici vorba bună a pro­fesorilor noștri — oricît de pă­rintească era, — nici îndru­mările cîtorva personalități ce au îmbrățișat cu entusiasm i~­deia, n’ar fi fost de ajuns. Pentru un Cămin, înainte de orice, trebuia ,,o casă“ Mai mult decît fondurile bănești și decît alte ajutoare mai mărun­­­te, aceasta era problema cea mai îngrijitoare, fără resolvi­­rea căreia ființarea Căminului ar fi fost problematică. Și iarăși norocul ne-a sus­ținut, căci el a îndreptat pe conducătorii de atunci ai Cer­cului studențesc brăilean spre negustorimea bucureșteană con­stituită în Societatea „Provi­dența“ de supt preșidenția ddui Gr. Alexandrescu, cunoscutul mare comerciant și om de bine. Și studentă au fost ascul­­tați cu bunăvoință de comite­tul acestei societăți, care li-a cedat „fără nici o plată“ și „fără nici o formă“ localul ei nou și frumos din Bulev. Ma­ria 77. Și din acel moment, asigu­rați ca nimeni dintre colegii lor față de greutățile vieții de Bu­curești, studenții brăileni, prin­­tr’o intensă activitate cămini­­stă și extra-căministă (cursuri de adulți, șezători în cămin și în cartier, biblioteci populare, festivaluri studențești) au ară­tat că își merită ajutorul. Și dacă spunem hotărît că fără local toate aceste mani­festări culturale și sociale n’ar fi fost posibile, iată la ea în altă țime se ridică fapta bună a­ so­­cietățîi „Providența“, și dacă mai adăugăm că gratuitatea a­­supra unei case, în care s’au putut adăposti în ultimul timp 80 de studenți, se petrece în vremea celei mai acute crise de locuințe și cînd cea mai dărăpănată cocioabă e obiec­tul speculei nerușinate din partea proprietarilor lipsiți de scrupu­le, fapta societății ,,Pro­­videnta“ devine și mai ini­moasă. Am socotit că e bine să­ fie cunoscută de cîți mai mulți a­­ceastă faptă, care poate ar fi un stimulent pentru atîția din bogătașii noștri, cari, fără sforțări, ar putea ușura din greutățile cu care se luptă as­tăzi studenții. Și mai e pentru noi, studenții brătieni, mijlocul celei mai respectuoase mulțu­­miri și asigurarea u­nei recu­­noștinți neuitate pentru larg­­binevoitorul președinte și în­treg comitetul societății „Pro­vidența“. Ce setiistincioase sînt cuvin­­unei realități atît pare în măreția ei... ION DIANU student mu­miuuiJtraia ac­uitu7í­ii au fost încărcate trei vagoane de obiecte de artă originare din Transilvania, care au fost găsite în di­ferite filusee. Vagoanele au și pornit spre România, iar valoarea lor trece de 20 milioane coroane. Partidul muncitoresc englez a respins comu­nismul cu o majoritate de trei milioane voturi. „Aurora“­­s’a supărat foc pe d. Iorga pentru că a spus de Take Ioniescu că avea obiceiul să comanditeze. Ziarul prici­­nas e pe deplin convins că oamenii în adevăr, politici ni­ pot fi de­cît acei­­ tari sînt co­­­mandidați. Marinarii vaselor comercia­le grecești din portul Pireu au declarat grevă generală, pară­­­sind vasele. Zilele acestea s’a deschis la Paris cel d’întăiu institut anti­­artitric pentru vindecarea reu­­­matismului, gutei, sciaticei, etc. -NSifflBÉrc Absolevnții cu diploma de capacitate pentru învățători, cari au satisfăcut legea de re­crutare, precum și cei reușiți la examenul­­ de­­ ajutor-învă­țător și cari nu au luat încă joc, normaliste conducătoare și cele cari au obținut avis de reintegrare, sunt invitați la Ministeriul Instrucțiunei în ziua de 20—25 iulie spre a-și alege posturi în învățămîntul rural în ordinea următoare: Botoșani, Suceava, Iași, Ro­man, Neamț și Vaslui. La 20 iulie vor­ veni candi­dații pentru județele: Dorohoi, Botoșani,­uceava, Iași, Roman, Neamț și Vaslui. La 21 Iulie, județele: Tuto­­va, Fălciu, Covurlui, Tecuci, Bacău, Putna și Rîmnicu-Să­­rat. La 22 Iulie, județele: Brăi­la, Tulcea, Constanta, Caliacra, Durostor, Buzău și Ialomița. La 23 Iulie, județele: Pra­hova, Ilfov, Vlașca, Dîmbovița, Muscel, Argeș și Teleorman. La 24 Iulie, județele: Olt, Vîlcea, Romanați, Dolj, Gorj și Mehedinți. La 25 Iulie, cel pentru pro­vinciile unite. Toți candidații vor prezin­­ta un certificat de sănătate, li­berat de un medic oficial (de plasă, județ sau comună). Cei cari nu se pot presinta în persoană pot da procură al­tei persoane de a alege pos­turi, sau pot înainta cereri în care vor indica în ordine de perferînță 3—4 posturi pe care voiesc să le ocupe. In drum spre Minăstirea Mera Intr’o zi de serbătoare îm­preună cu prietenii de credin­ță d. Petre Dorin, avocat C. Velișcu și D. Petrov, m­-am dus să ne convingem de­ vede­rile și stuatia sătenilor, după Valea Milcovului din sus de Odobești. De îndată ce am ie­șit din Odobești se ridică pe malul stîng al Milcovului „Ce­­tățuia“ unde se găsesc urmele „Cetăței Crăciuna“, de unde trecem apoi prin satul bogat de podgorie : Broșt­enii. De aci în sus este u­n­ contrast izbi­tor între frumuseța naturală a acestor locuri și reaua stare materială și culturală în care se găsesc aceste date. Urmele lăsate de urmașii teutonilor, și ai lui Atila sînt și astăzi visibile, și podu­rile ce legau odinioară satele A­­rca, Căpătanu, Valea-Rea și Mera nici astăzi nu sînt refă­cute, așa că în caz de ploi sa­tele acestea rămîn­ complect isolate, pănă după retragerea apei. Dorința de pămînt este așa de mare încît sătenii din co­­muna Căpătanu sînt­ mulță­­miți și vorbesc de bine pe proprietarii Olkowski și Di­­mitriu­ cari și-au parcelat pă­durea și au vîndut-o la săteni în lo­cu­iți. Singura distracție și loc de întâlnire al sătenilor în zi de serbătoare este circiu­ma unde tineri de 16—20 ani în jurul musicei care le cîntă, beau! Și Pig I* 'cule­­geruri ce numai la circiumă se pot discuta. După Jiu mers de o jumătate de vară tot pe albia Milcovului se formează deo­dată un platou de o frumuse­­ță rară, și o priveliște nespus de plăcută ochilor pe malul stîng al Milcovului. Aici se află satul Mera cu« case răsle­­țe și gospodării sărăcite de război». Sătenii în­ portul lor națio­nal mocănesc, vioi și foarte primitori sînt [gata­­ la orice răspuns și explicații. Din dis­cuție desprinzi acea inteli­gență care nu așteaptă decît prilej pentru­ a se manifesta. Ni spun de lipsa de pămînt, chiar cu noua împroprietări­re , de lipsa de vite, care li-au­ fost furate în timpul ocuației și care constituiau­ una din ocupațiile lor de predilecție și li era singurul venit; că nu li-au­ putut cumpăra așa ușor știin­du-se că o pereche de boi costă 7—800 lei, și că Statul nu­ li-a dat nimic din­ cele a­duse de la dușmani, mai ales aici unde a fost regiunea fron­tului. Am admirat țesături m casa lui Ion Merăuță, care au fost scăpate de nemți și care sunt lucrări de adevărată artă națională, dovedind că Vrîn­cenii lui Ștefan-cel-Mare n­u au­ uitat ceia ce i-au învățat înnaintașii lor. Cum au aflat sătenii de noi, unul cîte unul veniau de se alipeau la grupul nostru și împreună am visitat în deal Mînăstirea Mera, zidită de domnitorul Constantin Cante­­mir la 1735, care este înconju­­rată de ziduri înnalte și care devenia fortărață în timp de lupte. Biserica devenise și ea o ruină, dar din toată sărăcia lor sătenii au pus mînă de la mînă și au refăcut­-o; au și un călugăr care face slujbă. Unii din­ săteni nu spuneai­ că cei cu „Crucea“, decît le punea musica să li cînte la giggeri și să li dea vin de băut, mai bine făcea acei bani danie Sfintei Mînăstirii. In drum spre mînăstire am trecut pe la locuința învăță­torului Gălățanu, care deși cunoscut nou­ă, dar pentru motivul că este liberal a găsit de cuviință a ne ocoli și de a reține parte din oamenii ce căutau să ne întovărășească. Satul are­ o bancă populară al cărei capital este de 20.000 lei și merge greu­ din cauza prea marilor lipsuri de care suferă sătenii acestei regiuni de la războiu încoace. Aceasta este excursia noas­­tră. Constatările aceste sînt dureroase, gîndindu-ne la fap­tul că aceste sînt mijloacele cu­ care Guvernele vor să con­solideze atît sufletește cît și economicește satele României întregite !­.... NICOLAI Pr. I. POPA S’a acordat studenților ro­mâni din Italia, nevoiți a sta acolo pentru studii în timpul vacanței, suma de 40 mii lire, lire. A apărut „Dicționarul Tran­silvaniei, Banatului și celor­lalte ținuturi alipite“ cuprin­­zînd: date statistice și in­formații asupra tuturor co­munelor ; împărțirea admi­nistrativă și judecătorească , un indicator al comunelor și o hartă cu delimitarea jude­țelor, plășilor, secretariatelor, stațiunilor de c. f. de d-nii C. Martinovici și N. Istrati. CITIT ® '■* Jiu! Hein pili Popii“ una din feisn © reviste, ■—■— mm apar ©­d@ 2 «8 tal SUPT CONDUCEREA Domnului Profesor Nicolae Iorga ^^^^^^^^_AJe © raa]ro.€ 53r3ilTiI: 30 Iei p<e am mamammmm --- T NEAMUL ROMMS, Universitatea populară din săleșii-de-lapte La 1 August se deschid cursurile Universității Popu­lare din Vălenii de Munte. A­­nul acesta Universitatea Popu­lară din Văleni și-a dat toate silințele pentru a întocmi un bogat program­ de cursuri și pentru a pune la disposiția publicului visitator tot confor­tul necesar, avînd și concur­sul autorităților și populației din Văleni. Direcția Univer­sității se adresează în primul rînd intelectualilor din întrea­ga țară, învățătorilor, profeso­rilor secundari și studenților cari ar dorii să profite de vu­­ință nu numai spre a se o­­dihni, dar spre a-șî împrospă­ta cunoștințele, ascultînd pe cei mai bunii profesori și intelec­tuali ai țerii. La Văleni se va strînge în August tot ce are cultura românească mai ales. Acolo se va cimenta unitatea noastră culturală șî se vor pu­ne basele unor rodnice priete­nii între intelectualii tuturor provinciilor românești. Alteța sa Regală Principele Carol, care încă de la inaugu­­raea Universității Populare nu a lipsit de la această manifes­tare culturală, sperăm că va fi și anul acesta printre oaspeții Universitate. Dar Universitatea Populară se mai adresează și elevilor din ultimii ani ai școlilor nor­male și liceelor, care înainte de a trece la studiul speciali­tății lor își vor putea complec­ta cultura generală urmînd cursurile de la Văleni. Pentru ca elevii să poată călători mai lesne secretariatul Universită­­ții a intervenit pe lîngă Minis­­teriul de Instrucție pentru ca acesta să obție de la Ministe­rial de Comunicație o reduce­re de 50 la sută pentru elevii ce vor călători la Văleni In ce privește condițiile, de traiu la Văleni suntem­ în mă­sură să aducem la cunoștința visitatorilor că o cameră luna­ră se va plăti între 150—400 lei, iar masa va costa între 700—1000 pe lună. Rugăm pe cei ce se înscriu la cursurile de vară, să nu specifice cît sînt dispuși să plătească pentru o baie și cît timp vor sta la Vă­leni. Direcția Universității libere din Văleni a luat măsu­rile pentru ca un cît mai mare număr de visitatori să poată veni anul acesta la Văleni. înscrierile se pot face pănă la 25 iulie la sediul Ligii Cultu­rale, Strada Banu Mărăcine No. 1, București, și la redacția ziarului „Neamul Românesc“, Strada Domnița Anastasia 6. Ziarele din Capitală și din provincie sînt cu insistență ru­gate să publice acest prospect. * Programul cursurilor N. IORGA, prof. la Univer­sitatea din București, profesor­a Sorbona.— If-in. Sontirita­­tea romaneasca. 11. Explica­rea de scrisori istorice. .DIMITRIE­ GUSTI, prof. la Universitatea­ din București.— Probleme ac. sociologie con­timporana. GEORGE MI­ANU, prof. la Universitatea d d­in București.— Probleme de­ artă. GEORGE TAȘCA, prof. la Universitatea­ din București.— Proprietate. [Lupta de clasă, Socialism. ȘTEFANESCU - GOANGA, profesor la Universitatea din Cluj.—Psihologia aplicată la­­ viata em. FA^I^ESCU,­ profe­sor la Universitatea din Cluj.— Statul român. GENERAL ALEXE ANAS­­I’ASIU.—Noile curente politi­­co-sociale și armata. A­RISTI­DE BASILESCU, conferențiar la Universitatea din București.— Lecții de eco­nomie politică. ION SIN-GIORGIU, confe­rențiar la Universitatea din Buturești. — Lirica germană contimporană. N. IONESCU, conferențiar la Universitatea din Bucu­rești.— Chestiuni de pedagogie contimporană. OCTAV ONICESCU, docent la Universitatea din Bucu­rești.— Teora lui Einstein.­­ N. CARTOJAN, docent la Universitatea din București.— Curente in literatura veche ro­­mnmeasca. INGINER TITUS ENACO­­VICI.—Problema valutară VIRGIL ZABOROVSCHI, doctorand în istorie.—Situația de drept internațional și pro­blemele de natură internațio­nală în istoria României. Au mai promis că vor mai ținea prelegeri doi profesori Vasile Pirvan și Ramiro Or­tiz, de la Universitatea din Bu­curești, d. Ștefan Berechet și alți intelectuali cari și vor a­­nunța mai tîrziu subiectul cur­­surilor lor. 1 Bumbac îl'a­rslHaî ractam easta eu frefrainam raiuteî, HYMOSA, BAYRQM !! STEJARUL a« ## Estmum­ și: Sate nari nagr ©, ste ^anthloni, PSuscord,­Clulfoai»© f BaSlsUa etc, te­s 4886 S. ALBAJLA SI­COREPJ BMîenas­ iaftsiS Sterte 2, celț cu Halta Văcărești ESSHES I« Editura Fundatiunei 1. V. SOCK I București, Splaiul Kogalniceauu, 35­9 îSm apărut ș­i fi Cum să tră­m.';Maxime- Culegere din filosofii clasici 9 Prof. Dr.­­Dubois, influența sufletului asupra tru­­­­pului, Rațiunea și sentimentul, Despre Su­ I gestie. [ Prof. Dr. Dubois. Educația prin sine însuși. ]<■ Cucerirea fericirei. Conștiința. Pătrunderea mo­­r rara. Răbdarea. Bunătatea, idealismul. 1 Mircea Florian. Arta de a suferi. Trep etnic sufletesc. 11 Despre Rostul iubire vieții. J­ăsbânda și fericirea sunt în puterea noastră. 1 Teama paralisează. Puterea interioară. Otră­­­­virea mintală produsă de gîndurile false. 1 Charles Wagner. Viața cumpătată. io! Gîndirea cumpănită. Spiritul și simplicitatea. 1 Trufia și simplicitatea în relațiile sociale. 1 G. D. Scraba. Va­sile Conta. Studiu filosofic. Ion N. Iorga. Mihail Cogălniceanu. 12J Marca Antonia. Cugetări asupra vieții. 4. Alexandru Petimnan. 1821. Roman istoric. ■>.] I Federala Lem­perativelor Sdte și Bucu­reștin Setea 13-6 41 Vestește Cooperativele, Bancile Populare și Obștille din ța­ră a început eu­stiibuc din depositele sale de la ‘1­­­ BUCUREȘTI, BRftlJ Șl COBSTAIGA­­ * Stofe de lână (englezești și italienești).— Pânzeturi și albii (americă C„ americă CCC, pânză olandeză, șifon nealbit) Articole de bucătărie (vase și oaia de tablă, de fier zmăr* șutițe, linguri și bricege).—Pielărie și Talpă.—Fierăria cu b­alamaie de uși și ferestre, burghii, ciocans, îi­ sr­ sârne, pânza de gatere Zilnic nu desface mi­ proaspăt centrif­ugal dela lăptări­­Cooperativelor, cu prețuri potrivite Este așteptat un nou transport de ghete, pălării, s­fîturi pentru cămeși CERERILE SE VOR ÎNDREPTA NUMAI LA BUCUREȘTI Prețurile tuturor mărfurilor sunt publicate in revista TOVĂ­RĂȘIA pentru membrele noastre și se trimete îndată la cerar» — FEDERALA COOPERATIVELOR SATESTI­­ spre vânzare și semințe de zarzavaturi care se pot cere numai de la „Secția de MorUculturâ“ “ MTI­llitillu­l Eșor ȘCslaiM BărbuneaCG-Mâfa­me b­ieton 46/16. ~ STRADA CAROL GS. - BUJCEREȘI Magazin de Șalvagerie, Scurteicărie de pluș și pos­tav subțire și gros, Cojocărie, Căciulărie, Hri­­«ărie căptușită cu blană și fără blană, Piei de Miei albe și văpsite pentru Cojoace, ixerată tot ?«s8y8 fia «naSion&SQ după eemantii Mare depozit de Postavuri din cele mai renu­mite Fabrici din Țară și străinătate m GRO*— UN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la comune

Next