Neamul Românesc, iulie 1922 (Anul 17, nr. 143-168)
1922-07-01 / nr. 143
I Ksm f apte, rari Duminică 25 Iunie, Căminul studențesc brăilean și-a încheiat cel de-al 4-lea an de viață și de muncă. Nu asupra frumoasei festivități ce-a avut loc, fiind onorată și cu prezența unui d. profesor universitar, vreau să vorbescă și nici asupra semnificației acestei serbări, ce se deosebește mult de manifestările reduse și lipsite de vlagă ale studentimei noastre. E însă prilejul cel mai bun de a se releva un fapt de o importantă nu prea obișnuită. Desigur, nu mulți sunt aceia cari știu că de 4 ani de zile există în Capitală, pe lîngă Căminurile oficiale studențești, pe care le subvenționează Statul cu cît poate și care sînt, oricum, supt imediata lui oblăduire, — și un Cămin mai mic, dar pornit din inițiativă absolut particulară, înjghebat în clipele grele de după întoarcerea din Moldova de o mînă de studenți inimoși și condus exclusiv de studenți. Ar fi multe și instructive lucruri de spus asupra mijloacelor prin care studenții brăileni au reușit să asigure existența Căminului lor, dar mai ales asupra sforțărilor începutului. Primiți cu neîncredere de unii, cu promisii goale de alții, ei au avut totuși norocul — cum i-am putea spune altfel? — să găsească și cîteva suflete care să-l înțeleagă. Dar nici vorba bună a profesorilor noștri — oricît de părintească era, — nici îndrumările cîtorva personalități ce au îmbrățișat cu entusiasm i~deia, n’ar fi fost de ajuns. Pentru un Cămin, înainte de orice, trebuia ,,o casă“ Mai mult decît fondurile bănești și decît alte ajutoare mai mărunte, aceasta era problema cea mai îngrijitoare, fără resolvirea căreia ființarea Căminului ar fi fost problematică. Și iarăși norocul ne-a susținut, căci el a îndreptat pe conducătorii de atunci ai Cercului studențesc brăilean spre negustorimea bucureșteană constituită în Societatea „Providența“ de supt preșidenția ddui Gr. Alexandrescu, cunoscutul mare comerciant și om de bine. Și studentă au fost ascultați cu bunăvoință de comitetul acestei societăți, care li-a cedat „fără nici o plată“ și „fără nici o formă“ localul ei nou și frumos din Bulev. Maria 77. Și din acel moment, asigurați ca nimeni dintre colegii lor față de greutățile vieții de București, studenții brăileni, printr’o intensă activitate căministă și extra-căministă (cursuri de adulți, șezători în cămin și în cartier, biblioteci populare, festivaluri studențești) au arătat că își merită ajutorul. Și dacă spunem hotărît că fără local toate aceste manifestări culturale și sociale n’ar fi fost posibile, iată la ea în altă țime se ridică fapta bună a societățîi „Providența“, și dacă mai adăugăm că gratuitatea asupra unei case, în care s’au putut adăposti în ultimul timp 80 de studenți, se petrece în vremea celei mai acute crise de locuințe și cînd cea mai dărăpănată cocioabă e obiectul speculei nerușinate din partea proprietarilor lipsiți de scrupule, fapta societății ,,Providenta“ devine și mai inimoasă. Am socotit că e bine să fie cunoscută de cîți mai mulți această faptă, care poate ar fi un stimulent pentru atîția din bogătașii noștri, cari, fără sforțări, ar putea ușura din greutățile cu care se luptă astăzi studenții. Și mai e pentru noi, studenții brătieni, mijlocul celei mai respectuoase mulțumiri și asigurarea unei recunoștinți neuitate pentru largbinevoitorul președinte și întreg comitetul societății „Providența“. Ce setiistincioase sînt cuvinunei realități atît pare în măreția ei... ION DIANU student mumiuuiJtraia acuitu7íii au fost încărcate trei vagoane de obiecte de artă originare din Transilvania, care au fost găsite în diferite filusee. Vagoanele au și pornit spre România, iar valoarea lor trece de 20 milioane coroane. Partidul muncitoresc englez a respins comunismul cu o majoritate de trei milioane voturi. „Aurora“s’a supărat foc pe d. Iorga pentru că a spus de Take Ioniescu că avea obiceiul să comanditeze. Ziarul pricinas e pe deplin convins că oamenii în adevăr, politici ni pot fi decît acei tari sînt comandidați. Marinarii vaselor comerciale grecești din portul Pireu au declarat grevă generală, parăsind vasele. Zilele acestea s’a deschis la Paris cel d’întăiu institut antiartitric pentru vindecarea reumatismului, gutei, sciaticei, etc. -NSifflBÉrc Absolevnții cu diploma de capacitate pentru învățători, cari au satisfăcut legea de recrutare, precum și cei reușiți la examenul de ajutor-învățător și cari nu au luat încă joc, normaliste conducătoare și cele cari au obținut avis de reintegrare, sunt invitați la Ministeriul Instrucțiunei în ziua de 20—25 iulie spre a-și alege posturi în învățămîntul rural în ordinea următoare: Botoșani, Suceava, Iași, Roman, Neamț și Vaslui. La 20 iulie vor veni candidații pentru județele: Dorohoi, Botoșani,uceava, Iași, Roman, Neamț și Vaslui. La 21 Iulie, județele: Tutova, Fălciu, Covurlui, Tecuci, Bacău, Putna și Rîmnicu-Sărat. La 22 Iulie, județele: Brăila, Tulcea, Constanta, Caliacra, Durostor, Buzău și Ialomița. La 23 Iulie, județele: Prahova, Ilfov, Vlașca, Dîmbovița, Muscel, Argeș și Teleorman. La 24 Iulie, județele: Olt, Vîlcea, Romanați, Dolj, Gorj și Mehedinți. La 25 Iulie, cel pentru provinciile unite. Toți candidații vor prezinta un certificat de sănătate, liberat de un medic oficial (de plasă, județ sau comună). Cei cari nu se pot presinta în persoană pot da procură altei persoane de a alege posturi, sau pot înainta cereri în care vor indica în ordine de perferînță 3—4 posturi pe care voiesc să le ocupe. In drum spre Minăstirea Mera Intr’o zi de serbătoare împreună cu prietenii de credință d. Petre Dorin, avocat C. Velișcu și D. Petrov, m-am dus să ne convingem de vederile și stuatia sătenilor, după Valea Milcovului din sus de Odobești. De îndată ce am ieșit din Odobești se ridică pe malul stîng al Milcovului „Cetățuia“ unde se găsesc urmele „Cetăței Crăciuna“, de unde trecem apoi prin satul bogat de podgorie : Broștenii. De aci în sus este un contrast izbitor între frumuseța naturală a acestor locuri și reaua stare materială și culturală în care se găsesc aceste date. Urmele lăsate de urmașii teutonilor, și ai lui Atila sînt și astăzi visibile, și podurile ce legau odinioară satele Arca, Căpătanu, Valea-Rea și Mera nici astăzi nu sînt refăcute, așa că în caz de ploi satele acestea rămîn complect isolate, pănă după retragerea apei. Dorința de pămînt este așa de mare încît sătenii din comuna Căpătanu sînt mulțămiți și vorbesc de bine pe proprietarii Olkowski și Dimitriu cari și-au parcelat pădurea și au vîndut-o la săteni în locuiți. Singura distracție și loc de întâlnire al sătenilor în zi de serbătoare este circiuma unde tineri de 16—20 ani în jurul musicei care le cîntă, beau! Și Pig I* 'culegeruri ce numai la circiumă se pot discuta. După Jiu mers de o jumătate de vară tot pe albia Milcovului se formează deodată un platou de o frumuseță rară, și o priveliște nespus de plăcută ochilor pe malul stîng al Milcovului. Aici se află satul Mera cu« case răslețe și gospodării sărăcite de război». Sătenii în portul lor național mocănesc, vioi și foarte primitori sînt [gata la orice răspuns și explicații. Din discuție desprinzi acea inteligență care nu așteaptă decît prilej pentru a se manifesta. Ni spun de lipsa de pămînt, chiar cu noua împroprietărire , de lipsa de vite, care li-au fost furate în timpul ocuației și care constituiau una din ocupațiile lor de predilecție și li era singurul venit; că nu li-au putut cumpăra așa ușor știindu-se că o pereche de boi costă 7—800 lei, și că Statul nu li-a dat nimic din cele aduse de la dușmani, mai ales aici unde a fost regiunea frontului. Am admirat țesături m casa lui Ion Merăuță, care au fost scăpate de nemți și care sunt lucrări de adevărată artă națională, dovedind că Vrîncenii lui Ștefan-cel-Mare nu au uitat ceia ce i-au învățat înnaintașii lor. Cum au aflat sătenii de noi, unul cîte unul veniau de se alipeau la grupul nostru și împreună am visitat în deal Mînăstirea Mera, zidită de domnitorul Constantin Cantemir la 1735, care este înconjurată de ziduri înnalte și care devenia fortărață în timp de lupte. Biserica devenise și ea o ruină, dar din toată sărăcia lor sătenii au pus mînă de la mînă și au refăcut-o; au și un călugăr care face slujbă. Unii din săteni nu spuneai că cei cu „Crucea“, decît le punea musica să li cînte la giggeri și să li dea vin de băut, mai bine făcea acei bani danie Sfintei Mînăstirii. In drum spre mînăstire am trecut pe la locuința învățătorului Gălățanu, care deși cunoscut nouă, dar pentru motivul că este liberal a găsit de cuviință a ne ocoli și de a reține parte din oamenii ce căutau să ne întovărășească. Satul are o bancă populară al cărei capital este de 20.000 lei și merge greu din cauza prea marilor lipsuri de care suferă sătenii acestei regiuni de la războiu încoace. Aceasta este excursia noastră. Constatările aceste sînt dureroase, gîndindu-ne la faptul că aceste sînt mijloacele cu care Guvernele vor să consolideze atît sufletește cît și economicește satele României întregite !.... NICOLAI Pr. I. POPA S’a acordat studenților români din Italia, nevoiți a sta acolo pentru studii în timpul vacanței, suma de 40 mii lire, lire. A apărut „Dicționarul Transilvaniei, Banatului și celorlalte ținuturi alipite“ cuprinzînd: date statistice și informații asupra tuturor comunelor ; împărțirea administrativă și judecătorească , un indicator al comunelor și o hartă cu delimitarea județelor, plășilor, secretariatelor, stațiunilor de c. f. de d-nii C. Martinovici și N. Istrati. CITIT ® '■* Jiu! Hein pili Popii“ una din feisn © reviste, ■—■— mm apar ©d@ 2 «8 tal SUPT CONDUCEREA Domnului Profesor Nicolae Iorga ^^^^^^^^_AJe © raa]ro.€ 53r3ilTiI: 30 Iei p<e am mamammmm --- T NEAMUL ROMMS, Universitatea populară din săleșii-de-lapte La 1 August se deschid cursurile Universității Populare din Vălenii de Munte. Anul acesta Universitatea Populară din Văleni și-a dat toate silințele pentru a întocmi un bogat program de cursuri și pentru a pune la disposiția publicului visitator tot confortul necesar, avînd și concursul autorităților și populației din Văleni. Direcția Universității se adresează în primul rînd intelectualilor din întreaga țară, învățătorilor, profesorilor secundari și studenților cari ar dorii să profite de vuință nu numai spre a se odihni, dar spre a-șî împrospăta cunoștințele, ascultînd pe cei mai bunii profesori și intelectuali ai țerii. La Văleni se va strînge în August tot ce are cultura românească mai ales. Acolo se va cimenta unitatea noastră culturală șî se vor pune basele unor rodnice prietenii între intelectualii tuturor provinciilor românești. Alteța sa Regală Principele Carol, care încă de la inauguraea Universității Populare nu a lipsit de la această manifestare culturală, sperăm că va fi și anul acesta printre oaspeții Universitate. Dar Universitatea Populară se mai adresează și elevilor din ultimii ani ai școlilor normale și liceelor, care înainte de a trece la studiul specialității lor își vor putea complecta cultura generală urmînd cursurile de la Văleni. Pentru ca elevii să poată călători mai lesne secretariatul Universității a intervenit pe lîngă Ministeriul de Instrucție pentru ca acesta să obție de la Ministerial de Comunicație o reducere de 50 la sută pentru elevii ce vor călători la Văleni In ce privește condițiile, de traiu la Văleni suntem în măsură să aducem la cunoștința visitatorilor că o cameră lunară se va plăti între 150—400 lei, iar masa va costa între 700—1000 pe lună. Rugăm pe cei ce se înscriu la cursurile de vară, să nu specifice cît sînt dispuși să plătească pentru o baie și cît timp vor sta la Văleni. Direcția Universității libere din Văleni a luat măsurile pentru ca un cît mai mare număr de visitatori să poată veni anul acesta la Văleni. înscrierile se pot face pănă la 25 iulie la sediul Ligii Culturale, Strada Banu Mărăcine No. 1, București, și la redacția ziarului „Neamul Românesc“, Strada Domnița Anastasia 6. Ziarele din Capitală și din provincie sînt cu insistență rugate să publice acest prospect. * Programul cursurilor N. IORGA, prof. la Universitatea din București, profesora Sorbona.— If-in. Sontiritatea romaneasca. 11. Explicarea de scrisori istorice. .DIMITRIE GUSTI, prof. la Universitatea din București.— Probleme ac. sociologie contimporana. GEORGE MIANU, prof. la Universitatea d din București.— Probleme de artă. GEORGE TAȘCA, prof. la Universitatea din București.— Proprietate. [Lupta de clasă, Socialism. ȘTEFANESCU - GOANGA, profesor la Universitatea din Cluj.—Psihologia aplicată la viata em. FA^I^ESCU, profesor la Universitatea din Cluj.— Statul român. GENERAL ALEXE ANASI’ASIU.—Noile curente politico-sociale și armata. ARISTIDE BASILESCU, conferențiar la Universitatea din București.— Lecții de economie politică. ION SIN-GIORGIU, conferențiar la Universitatea din Buturești. — Lirica germană contimporană. N. IONESCU, conferențiar la Universitatea din București.— Chestiuni de pedagogie contimporană. OCTAV ONICESCU, docent la Universitatea din București.— Teora lui Einstein. N. CARTOJAN, docent la Universitatea din București.— Curente in literatura veche romnmeasca. INGINER TITUS ENACOVICI.—Problema valutară VIRGIL ZABOROVSCHI, doctorand în istorie.—Situația de drept internațional și problemele de natură internațională în istoria României. Au mai promis că vor mai ținea prelegeri doi profesori Vasile Pirvan și Ramiro Ortiz, de la Universitatea din București, d. Ștefan Berechet și alți intelectuali cari și vor anunța mai tîrziu subiectul cursurilor lor. 1 Bumbac îl'arslHaî ractam easta eu frefrainam raiuteî, HYMOSA, BAYRQM !! STEJARUL a« ## Estmum și: Sate nari nagr ©, ste ^anthloni, PSuscord,Clulfoai»© f BaSlsUa etc, tes 4886 S. ALBAJLA SICOREPJ BMîenas iaftsiS Sterte 2, celț cu Halta Văcărești ESSHES I« Editura Fundatiunei 1. V. SOCK I București, Splaiul Kogalniceauu, 359 îSm apărut și fi Cum să trăm.';Maxime- Culegere din filosofii clasici 9 Prof. Dr.Dubois, influența sufletului asupra trupului, Rațiunea și sentimentul, Despre Su I gestie. [ Prof. Dr. Dubois. Educația prin sine însuși. ]<■ Cucerirea fericirei. Conștiința. Pătrunderea mor rara. Răbdarea. Bunătatea, idealismul. 1 Mircea Florian. Arta de a suferi. Trep etnic sufletesc. 11 Despre Rostul iubire vieții. Jăsbânda și fericirea sunt în puterea noastră. 1 Teama paralisează. Puterea interioară. Otrăvirea mintală produsă de gîndurile false. 1 Charles Wagner. Viața cumpătată. io! Gîndirea cumpănită. Spiritul și simplicitatea. 1 Trufia și simplicitatea în relațiile sociale. 1 G. D. Scraba. Vasile Conta. Studiu filosofic. Ion N. Iorga. Mihail Cogălniceanu. 12J Marca Antonia. Cugetări asupra vieții. 4. Alexandru Petimnan. 1821. Roman istoric. ■>.] I Federala Lemperativelor Sdte și Bucureștin Setea 13-6 41 Vestește Cooperativele, Bancile Populare și Obștille din țară a început eustiibuc din depositele sale de la ‘1 BUCUREȘTI, BRftlJ Șl COBSTAIGA * Stofe de lână (englezești și italienești).— Pânzeturi și albii (americă C„ americă CCC, pânză olandeză, șifon nealbit) Articole de bucătărie (vase și oaia de tablă, de fier zmăr* șutițe, linguri și bricege).—Pielărie și Talpă.—Fierăria cu balamaie de uși și ferestre, burghii, ciocans, îi sr sârne, pânza de gatere Zilnic nu desface mi proaspăt centrifugal dela lăptăriCooperativelor, cu prețuri potrivite Este așteptat un nou transport de ghete, pălării, sfîturi pentru cămeși CERERILE SE VOR ÎNDREPTA NUMAI LA BUCUREȘTI Prețurile tuturor mărfurilor sunt publicate in revista TOVĂRĂȘIA pentru membrele noastre și se trimete îndată la cerar» — FEDERALA COOPERATIVELOR SATESTI spre vânzare și semințe de zarzavaturi care se pot cere numai de la „Secția de MorUculturâ“ “ MTIllitillul Eșor ȘCslaiM BărbuneaCG-Mâfame bieton 46/16. ~ STRADA CAROL GS. - BUJCEREȘI Magazin de Șalvagerie, Scurteicărie de pluș și postav subțire și gros, Cojocărie, Căciulărie, Hri«ărie căptușită cu blană și fără blană, Piei de Miei albe și văpsite pentru Cojoace, ixerată tot ?«s8y8 fia «naSion&SQ după eemantii Mare depozit de Postavuri din cele mai renumite Fabrici din Țară și străinătate m GRO*— UN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la comune