Neamul Românesc, octombrie 1922 (Anul 17, nr. 221-246)
1922-10-07 / nr. 226
Mii in MM Guvernul a rugat pe un erudit profesor de drept constituțional să iscuse intenția, pretențioasă și absurdă, de a da, sa oamenii pe care i-a ales prin silă și falsificație și în forme pe care nu le admite practica de până acum, o Constituție României unite. La capătul unor considerații filosofice juridice care dovedesc un remarcabil talent de advocat, mai mult decit o științifică obiectivitate, va pune ca încheiere, mai la urmă, orice s’ar zise, la 1922 păși la 1866 evenimentele sînt de așa natură incit actul de a crea noul ășezămînt se impune. Da, se impune, mai ales pentru cine crede în valoarea Constituțiilor fără moravuri, dar se impunea de am?rc, încă de acum patru ani. In ce disposiție se putea vota atunci Constituția ! Și de ce oameni, ieșiți din alegări libere, avînd valoare represintativă întreagă! Partidul liberal o putea face. Și i-a făcut-o. Iar acum, cînd mimiasmul inițial a pierit, cînd alegerile știute au dat un Parlament fără nicio valoare represintativă și fără nicio semnificație morală, acum același partid vrea numai cu el acest luam mire! Ce glumă! Și mai ales ce glumă prelungită ! Cină se știe că glumele scurte scrd singurele bune. N. IORGA cea parte activă și rodnică în viața politică, vom căuta să îndulcim raporturile sociale între intelectualii, cari au intrat într’un stadiu de sectarism politic desfriiat uinindu-i la cooperare armonică pentru binele patriei mari. Generațiile tinere, studenții noștri, hrăniți din unele părți cu teorii «specifice», trebuie să-și îndrepte iarăși privirile spre orizonturi largi, luminoase. învățătorii și preoți romîni trebuie să înceapă munca pentru desrobirea intelectuală a țernăului, fără care patriotismul râmîne un cuvînt deșărt. In partidul naționalist-democrat în care m’am înrolat mă voiu întîlni cu toți Romînii cari erau uniți și pe vremea cînd cordonul austriac era împins în trupul Moldova. Acești Romîni n’au nevoie de «fusiuni» și «colaborări», căci sînt frați și frați vor să rămână. Tratau Brâileanu Politica bucovineană Peste câteva săptămîni se împlinesc patru ani de la Unire, Ce clipe de înfrățire și de calde îmbrățișare pe acea vreme ! Dar după acele timpuri fericite a înviat repede politica bucovineană. Ar fi fost atunci un act de prevedere politică a Guvernului central, dacă ar fi instituit cu mînă blîndă dar hotărîtă o administrație romînă, stabilă, cinstită și obiectivă, menită să potolească ambițiile, să pregătească astfel în mod temeinic unificarea administrativă și să utilisese forțele vii pentru o cooperare armonică la interesul consolidării Statului. Dar Guvernul central fiind un Guvern de partid, n’a putut găsi altă soluție decît întinderea regimului partidelor politice, deci a politicianismului și asupra Bucovinei. După prăbușirea Imperiului austro-ungar, d. I. Flondor se instalase ca un fel de duce al Bucovinei, urmaș al împăratului din Viena și a început să guverneze după sistemul absolutismului luminat. Cu Vechiul Regat d. Fiondor vroia să întreți .verații de alianță și prietenie dar nu mai mult, împotriva d-lui Fiondor, partidul liberal, atunci la putere în Vechiul Regat, mobilizase pe «refugiați», organisați după chipul și asemănarea liberalilor și-i trimise peste «graniță». După o scurtă luptă, dl. Flondor fu învins și Bucovină se prefăcu în despotat, care recunoscu suveranitatea șefului partidului liberal de la București. Despotul, dl. Nistor, împărți posturile conducătoare între fruntași. Pe baza ,intereselor specifice bucovinene“, (termen inventat de dl. Nistor), această oligarhie își croi o «constituție» proprie, menită să garanteze existența partidului ca organism independent și alte diferite legi. Aceste reforme aveau menirea să asigure aplicarea altui principiu «constituțional», inventat tot de dl. Nistor, și anume a «colaborării eterne» cu orice guvern central. D. Nistor a manevrat destul de abil. A știut să cîștige pe Evrei, cari sînt suportul cel mai puternic al autonomiei, apoi pe o parte a preoțimei, Clubul politic al ^lui Nistor ă öifipat universitatea, a inteificat să pună mina pe Administrația fondului religionar, a ocupat Banca Regională etc. Pe de altă parte dl. Nistor a știut să excludă pe intelectuali și pe țăranii romîni din viața politică, încercarea d-lui Nistor de a rămînea în iitere la venirea guvernului Averescu a eșuat. DL Nistor neputînd face alegerile a căzut în mod lamentabil; d. Dori Popovici deveni Ministru al Bucovinei. Prin acest fapt despotatul Bucovinei se prefăcu în provincie a oligarhiei din Vechil Regat. Dar cînd sa apropie venirea liberalilor, partidul d-lui Nistor începu a-și strînge din nou rîndurile. In „Viitorul“ se vorbea dedesființarea Ministerelor din provincile reunite, da reforma administrativă, în sfîrșit de unificare. Primsjdia era mare și situația d.lui Nistor și a fruntașilor săi era amenințatâ. In partii si discuta în mod foarte aprins, se vorbea de d. larga, de țărăniști, în sfîrșit de „antiliberalism“ căci Centrul cerea «fuziune». In aceste momente interveni iarăși grupul anticomunist și antispecific pentru a se netezi liberalilor calea la sufletul d-lui Nistor. Astăzi .1. Nistor se crede stăpîn. Fiind sugar de sprijinul elementelor neromânești, grija d lui Nistor e concentrată asupra înăbușirii opoziției românești. O teroare nemaipomenită s’a dezlănțuit mai ales în adaiiistrația învăță mîntului. Mutările, destituirile, disciplinările si țin lanț. Dar oposiția Romînilor bucovineni crește mereu. Sistemul d lui Nistor se va prăbuși, peste corîind în mod definitiv și nădăjduim că vom putea în sfirșit trăi în aerul liber al Statului Român. Astăzi gruparea d-lui Nistor a ieșit cu desăvârșire din jocul forțelor care pregătesc regenerarea culturii românești în Bucovina și contopirea ei cu cea a națiunii românești unite într-un Stat mare și puternic. Aceste forțe se grupează acuma în jurul partidului naționalist democrat, în jurul persoanei delui larga, care expulzat de Tarangul și apoi de ce Grecu din Bucovina va veni să împingă granița Moldovei până dincolo de mormîntul lui Ștefan cel Mare. Și va fi o zi de sărbătoare pentru toți Boroînii de aici cind vom putea zice că Ștefan se odihnește la raîul tl Old O VOUbac. Țind și metodă noastră, se deosebesc cu desăvîrșire de cea a șefilor regionaliști. Nu prin demagogie nici prin teroare, ci prin muncă îndirjită, tenace, desinteresatä vom căuta să ridicăm țerănimea la un nivel cultural care să o pună în stare să 1 inerviiw al i-lii il. făiii-f«i Intro convorbire avută cu d. Pauk crow și publicată de ziarul *Lupta>, d. AL Vaida Voevod face o nouă critică a activității paridului liberal la Guvern și presinta încă odată panelul de vedere al partidului național în chestia încoronării. D. Vaida spune multe lucruri drepte și nu noi vom aduce vreo vină partidului național pentru atitudinea lui actuală. Acela ce am vrea însă să reținem din interview al d-lui Vaida este pasagiul în care d-sa răspunde la întrebarea interlocutorului său asupra raporturilor politice între partidul național și lorga. D. Vaida recunoaște că’n vremuri grele d. lorga a lucrat cu partidul național în cea mai stringa solidaritate. Această constatare ne bucură, fiindcă ea spulberă o credință generală pe care politicianii din țară au căutat întotdeauna s'o acrediteze și anume ca 'n ce privește pe d. Ioga cu d sa politicește nu se poate conlucra. Dar d. Vaida a ținut să releve că de atunci până azi nimic nu s’a schimbat în tactica programul, basele existenței și oamenii partidului național, că deci d-sa nu știe ca pe această temă sâ se fi ivit vreun conflict între partidul național și d. Iorga. D. Vaida crede că U. Iorga nu are vreo supărare serioasă pe acest teren contra partidului naționalintem de perfect acord. Putem să l asigurăm pe d. Vaida că d. Iorga a rămas același. Dar ne ’ntrebam : Ce-a intervenit atunci psimiza partidul național să se 'ndepărteze de ti. Iorga? Ce a silit ziarul «Patria» să publice articole de ale naționaliștilor contra dlui Iorga ? De ce astăzi încă partidă național „pertracteatâ1* cu inamicii politici ai d-lui Iorga și a partidului său ? Partidul național se va convinge poate într'un viitor oarecare de cine a fost, în orice timp, prietenul lui cel adevărat, dar sa nu fie prea tirziu. Sili iiul Discutindu-se într’o consfătuire la Ministeriul de Finanța chestia lipsei numerarului pe piață, s’a amintit între alte soluții a ameliorării situației nenorocite de azi și aceia ca țeranii să fie invitați sa plătească, după anumite norme, pămintul cu care au fost împroprietăriți. Dat fiind că o mare parte din săteni au astăzi tesaurisate sume însemnate de bani păstrîndu-se la ciorap fără nici un folos, ia, în același timp, că banul în present e așa de ieftin, încît pentru țeran ar fi un mare avantaj să-și achite acum și nu mai tîrziu datoriile, am fost și noi da acord că măsura această ar fi excelentă. Obiectam totuși ca necesitatea numerarului pe piață este urgentă, iar o operație ca aceia a plății pământului de către țărani cere timp spre a fi cu succes executată. Iată însă că partidul țărănesc, prin ziarul său „Aurora“, se opune la o astfel de măsură. In demagogiámul său à ouirance, partidul țărănesc vede o nouă spoliare a țărănimii, acolo unde ar trebui să vadă o adevărată binefacere pentru sate și lasă să se ’ntrevadă că plata pământului să se facă la... calendele grecești. Căci nu rău, dacă nu acesta e glodul său ascuns am dori să ni se spuse. De nu azi, cind înțelege partidul țărănesc să se plătească pământurile expropriate? Lui preferă partidul țărănesc, în grija sa părintească pentru țărani, ca aceștia să plătească pământurile nu acum cînd un leu aur este egal cu 30 lei hârde, ci cînd metalul va fi una cu valoarea circulatorie a bancnotei ? Ria illám caiii- Bstfllai ffiasu Ss anulă din lună antorisată că d-l Pomm?é va cere d-lui Bichiu si represinU Franța în comisia reparațiilor. Acceptarea d-lui Barihin pare sigură. Circurile parlanismare aprobă alegerea Guvernului. In urma plecării d lui Birihou din Ministerin, va avea loc o renașere. D ' Mmnoury, ministrul de Interne, va lua portofoliul Junifm în locul d-lui Barikon și va fi înlocuit de actualul ministru al Agriculturii Chaon. Subsecretarul de Stat Goliat va fi numit ministru al Agimitării. O’sipria feitest» Trației Ieri a avut loc la Sofia o mare întrunire convocată de refugiații din Tracia. La această manifestație au luat parte peste 36 de mii de persoane. Toți oratorii au constatat că actualul regim al Traciei este definitiv compromis. Relativ la noul statut ce-i vti priori pr. v.ificie, «și obârltită nevoie să se țipă Suma de revendicările legitime a peste 1qg de rii de refugiați. O pace statornică nu poate fi stabilită în Orient decît numai dacă chestia Traciei este rezolvată în conformitate cu declarația formală a Marilor Puteri din toamna anului 1919, formulată în răspunsul adresat delegației bulgare din Paris. 0 guvernari modal Z’arele au fost autorizate să publice o adresă drastică a Ministeriului de Faianțe către toate celelalte Ministeri. Această circulară e cu tîlc. Ceia ce însă ținem să relevăm este felul grațios cum se tratează în de ele diversele instituții și organe ale Statului, conduse de compatințe!e aceluiași regim. Iată pasagii din această circulară : «Ar trebui să credem față de acesta resultate (tablouri absolut incomplecte și cani nu pot c preg pânde cu realitateul că acel servicii sau sa dat apa întrebuințări șimrfofisponibile din locurile ■vaCuite, în contrazicere cu legile existente, sau cu pierzind din vedere interesul general al chestiei, c cercetează numai prin prisma intereselor speciale, ca sa nu zic agorsle, ale departamentului». Mai vreți alt certificat de competință în guvernare ? Nici cea nu înverșunată oposiție n’ar fi știu să arăte așa de bine situația reală a guvernării de azi. mm»minTOW.11,1 ■ [UNK] [UNK]MU*» ■E&aBHaaB^ss^aaasg^i&^sgEaaaEBSgiaEaBWBsaasa^ BliLETIllI EXTERN Acordul cu C he malist? După știri neoficiale sosite în Londra, conversațiile de la Mediala pare a fi dus la stabilirea «nu! acord, care urma să fie semnat astăzi „Chicago Tribune“ anunță că In seara de 3 Octombre, s-ar fi încheiat pe bordul crucișătorulu! frances „Edgar Quinr“ un acord preliminar cu Chemaliști, după care Grecii ar fi obligați să evacueze un termen de zece zile. Tracia până la Marița. Inclusiv Adianopale. armata chemalista ar urma să ocupe Tracia abia după semnarea tratatului de pace. In acest timp, Tracia va fi administrată de trupele englese, francese și Italiene. Dacă Grecia ar refușa să evacuase Tracia,flota englesă împreună cu escadrele Interaliate ar bloca porturile grecești, iar armata chematistă ar obține Kermiskman să treacă prin strimtori, spre a alunga pe Greci din Tracia. Chemaiștii au consimțit ca aliații să rămînă la Constantinopol până la terminarea definitivă a tratativelor de pace. Până atunci, Chemaliștii vor putea să instaleze la Constantinopole autorități civile,astfel că, Capitala Turciei ar avea o administrație mixtă compusă din Ă Had și Chemaliști. Englesii și Chemiliști s’ar obliga reciproc să evacueze zona neutră. Meritul principal pentru realisarea acestui acord se atribule d-lul Franklin Bourlion. Asupra chestii strâmtorilor nu se știe nimic precis. * Oîn Atena se anunță că delegații greci, de la conferința din Mudăria nu ar fi acceptat coniții relativ la evacuarea Traciei. Aceasta Informiție este în contradicție cu știrea sosită din Londra, după care Venîzelos ar fi declarat ambasadorului american din Londra că d103.il a comunicat Givaroului II i în Atena că trebuie înainte de toate să-și retragă! ipeie din Tracia, dacă d »feste ca dl.i3ul și.-malack pt intermediarul pe lîngă Aliați.îi favoa real Grecieî. Venizelos a stăruit «a America să intervină! la lingă Aliați pentru ocupa ei definitivă a traciei.1 Armata greacă credincioasa regalui George Generalii comandanți de corp și șefii statelor maroai s-au presintat regelui George, declarindu-i că armata întreagă îi este credincioasă. Regele a mulțămit, asigurînd j rndul lui că va fi un rege constituțional și că nu va uita timpul domniei sale că este mai presus de toate Greci Criza Guvernamentală în Lista Recunoașterea replui Georgi al Greci Agenția »Reater“ declară că semnătura pusă în registrul palatului regal din Atena de către ministrul britanic nu trebuie constată ca o recunoaștere din partea Angliei a noului regim grec, oarece Anglia nu înțelege sa procedeze în această chestie de cî concordanță cu celelalte Puteri. Amiralul Conductatia a la formarea noului Guvern, declinat' mandatul privit Amnistie în Irlanda Președintele Cosgrave, șeful Guvernului provisoria Irlanda, a asigurat amnistie tuturor răsculaților cari depune armele până la 15 Octombrie. Ajutorapaa In ședința fornadieri a otivisi Huhti Ligii Ninilor au fost semnate cele trei pro üsse verbale reia la îndatoririle reciproce ale represiunilor, A%g Franței, Italiei și Cehoslovaciei de o parte și aicîn altă parte. Prin aceasta, chestia ersistului pentru Austrn fost definitiv rezolvată.