Neamul Românesc, octombrie 1922 (Anul 17, nr. 221-246)

1922-10-07 / nr. 226

Mii in MM Guvernul a rugat pe un erudit profesor de drept constituțional să i­s­c­u­s­e intenția, pretențioasă și ab­surdă, de a da, sa oamenii pe care i-a ales prin silă și falsificație și în forme pe care nu le admite prac­tica de până acum, o Con­stituție României unite. La capătul unor conside­rații filosofice juridice care dovedesc un remarcabil ta­lent de advocat, mai mult decit o științifică obiecti­vitate­, va pune ca încheiere, mai la urmă, orice s’ar zise, la 1922 păși la 1866 evenimentele sînt de așa natură incit actul de a crea noul ășezămînt se impune. Da, se impune, mai ales pentru cine crede în valoa­rea Constituțiilor fără mo­ravuri, dar se impunea de am?rc, încă de acum patru ani. In ce disposiție se putea vota atunci Constituția ! Și de ce oameni, ieșiți din a­­legări libere, avînd valoare represintativă întreagă! Partidul liberal o putea face. Și i-a făcut-o. Iar acum, cînd mimiasmul ini­țial a pierit, cînd alegerile știute au dat un Parlament fără nicio valoare repre­­sintativă și fără nicio sem­nificație morală, acum a­­celași partid vrea numai cu el acest luam mire! Ce glumă! Și mai ales ce glumă prelungită ! Cină se știe că glumele scurte scrd singurele bune. N. IORGA cea parte activă și rodnică în vi­ața politică, vom căuta să îndul­cim raporturile sociale între inte­lectualii, cari au intrat într’un sta­diu de sectarism politic desfriiat uinindu-i la cooperare armonică pentru binele patriei mari. Generațiile tinere, studenții noș­tri, hrăniți din unele părți cu teo­rii «specifice», trebuie să-și în­drepte iarăși privirile spre orizon­turi largi, luminoase. învățătorii și pr­eoți romîni trebuie să înceapă munca pentru desrobirea intelec­tuală a țernăului, fără care patri­otismul râmîne un cuvînt deșărt. In partidul naționalist-democrat în care m’am înrolat mă voiu în­­tîlni cu toți Romînii cari erau u­­niți și pe vremea­ cînd cordonul austriac era împins în trupul Mol­dova. Acești Romîni n’au nevoie de «fusiuni» și «colaborări», căci sînt frați și frați vor să rămână. Tratau Brâileanu Politica bucovineană Peste câteva săptămîni se împli­nesc patru ani de la Unire, Ce clipe de înfrățire și de calde îm­brățișare pe acea vreme ! Dar după acele timpuri fericite a înviat re­pede politica bucovineană. Ar fi fost atunci un act de preve­dere politică a Guvernului central, dacă ar fi instituit cu mînă blîndă dar hotărîtă o administrație ro­­­mînă, stabilă, cinstită și obiectivă, menită să potolească ambițiile, să pregătească astfel în mod temeinic unificarea administrativă și să uti­­lisese forțele vii pentru o coope­­rare armonică la interesul conso­lidării Statului. Dar Guvernul cen­tral fiind un Guvern de partid, n’a putut găsi altă soluție de­cît în­tinderea regimului partidelor po­litice, deci a politicianismului și asupra Bucovinei. După prăbușirea Imperiului a­­ustro-ungar, d. I. Flondor se insta­lase ca un fel de duce al Bucovi­nei, urmaș al împăratului din Viena și a început să guverneze după sistem­ul absolutismului luminat. Cu Vechiul Regat d. Fiondor vroia să întreți .verații de alianță și prietenie dar nu mai mult, împotriva d-lui Fiondor, partidul liberal, atunci la putere în Vechiul Regat, mobilizase pe «refugiați», organisați după chipul și asemă­narea liberalilor și-i trimise peste «graniță». După o scurtă luptă, dl. Flondor fu învins și Bucovină­ se prefăcu în despotat, care recunos­cu suveranitatea șefului partidu­lui liberal de la București. Despo­tul, dl. Nistor, împărți posturile con­ducătoare între fruntași. Pe baza ,intereselor specifice bucov­in­ene“, (termen inventat de dl. Nistor), a­­ceastă oligarhie își croi o «consti­tuție» proprie, menită să garanteze existența partidului ca organism independent și alte diferite legi. Aceste reforme aveau menirea să asigure aplicarea altui principiu «constituțional», inventat tot de dl. Nistor, și anume a «colaborării e­terne» cu orice guvern central. D. Nistor a manevrat destul de abil. A știut să cîștige pe Evrei, cari sînt suportul cel mai puternic al autonomiei, apoi pe o parte a pre­­oțimei, Clubul politic al ^­lui Nis­­tor ă öi­fipat­­ universitatea, a int­­eifi­cat să pună mina pe Adminis­trația fondului religionar, a ocu­pat Banca Regională etc. Pe de altă parte dl. Nistor a știut să ex­cludă pe intelectuali și pe țăranii romîni din viața politică, încerca­rea d-lui Nistor de a rămînea în iitere la venirea guvernului Ave­­rescu a eșuat. DL Nistor neputînd face alegerile a căzut în mod la­mentabil; d. Dori Popovici deveni M­i­nistru al Bucovinei. Prin acest fapt despotatul Bucovinei se pre­făcu în provincie a oligarhiei din Vechil Regat. Dar cînd sa apropie venirea li­beralilor, partidul d-lui Nistor în­cepu a-și strînge­­ din nou rîn­du­­­­rile. In „Viitorul“ se vorbea de­­desființarea Ministerelor din pro­vincile reunite, da reforma admi­nistrativă, în sfîrșit de unificare. Primsjdia era mare și situația d.lui­ Nistor și a fruntașilor săi era a­­menințatâ. In partii si discuta în mod foarte aprins, se vorbea de d. larga, de țărăniști, în sfîrșit de „antiliberalism“ căci Centrul cerea «fuziune». In aceste momente in­terveni iarăși grupul anticom­unist și antispecific pentru a se netezi liberalilor calea la sufletul d-lui Nistor. Astăzi .1. Nistor se crede st­ăpîn. Fiind sugar de sprijinul ele­mentelor neromânești, grija d lui Nistor e concentrată­ asupra înăbu­șirii opoziției românești. O teroare ne­mai­pomenită s’a dezlă­nțuit mai ales în adaii­istrația învăță­ m­întului. Mutările, destituirile, dis­ciplinările si țin lanț. Dar oposiția Romînilor bucovi­ne­ni crește mereu. Sistemul d lui Nistor se va prăbuși, peste corîind în mod definitiv și nădăjduim că vom putea în sfirșit trăi în aerul liber al Statului Român. Astăzi gruparea d-lui Nistor a ieșit cu desăvârșire din jocul forțe­lor care pregătesc regenerarea cul­turii românești în Bucovina și con­topirea ei cu cea a națiunii româ­nești unite într-un Stat mare și puternic. Aceste forțe se grupează acuma în jurul partidului naționalist de­mocrat, în jurul persoanei delui larga, care expulzat de Tarangul și apoi de ce Grecu din Bucovina va veni să împingă granița Mol­dovei până dincolo de m­ormîntul lui Ștefan cel Mare. Și va fi o zi de sărbătoare pentru toți Boroînii de aici cind vom putea zice că Ștefan se odihnește la raîul t­l Old O VOUbac. Țind­ și metodă noastră, se deo­sebesc cu desăvîrșire de cea a șe­filor regionaliști. Nu prin demagogie nici prin te­roare, ci prin muncă îndirjită, te­nace, desinteresatä vom căuta să ridicăm țerănimea la un nivel cul­tural care să o pună în stare să 1 in­erviiw al i-lii il. făiii-f«i Intro convorbire avută cu d. Pauk crow și publicată de ziarul *Lupta>, d. AL Vaida Voevod face o nouă critică a activității pari­dului liberal la Guvern și presinta încă odată panelul de vedere al partidului național în chestia în­coronării. D. Vaida spune multe lucruri drepte și nu noi vom aduce vre­o vină partidului național pen­­­tru atitudinea lui actuală. Acela ce am vrea însă să reți­nem din interview­ al d-lui Vaida este pasagiul în care d-sa răs­punde la întrebarea interlocuto­rului său asupra raporturilor po­litice între partidul național și­­ lor­ga. D. Vaida recunoaște că’n vre­muri grele d. lorga a lucrat cu partidul național în cea mai stringa solidaritate. Această constatare ne bucură, fiindcă ea spulberă o credință generală pe care politi­­cianii din țară au căutat întot­deauna s'o acrediteze și anume ca 'n ce privește pe d. Io­­ga cu d sa politicește nu se poate con­lucra. Dar d. Vaida a ținut să releve că de atunci până azi nimic nu s’a schimbat în tactica programul, bas­ele existenței și oamenii par­tidului național, că deci d-sa nu știe ca pe această temă sâ se fi ivit vreun conflict între partidul național și d. Iorga. D­. Vaida crede că U. Iorga nu are vreo supărare serioasă pe acest teren contra partidului național­­intem­ de perfect acord. Putem să l asigurăm pe d. Vaida că d. Iorga a rămas același. Dar ne ’ntrebam : Ce-a inter­venit atunci psim­iza partidul na­țional să se 'ndepărteze de ti. Iorga? Ce a silit ziarul «Patria» să publice articole de ale­­ națio­naliștilor contra dlui Iorga ? De ce astăzi încă partidă național „pertracteatâ1* cu inamicii politici ai d-lui Iorga și a partidului său ? Partidul național se va convinge poate într'un viitor oarecare de cine a fost, în orice timp, priete­nul lui cel adevărat, dar sa nu fie prea tirziu. Sili iiu­l Discutindu-se într’o consfătuire la Ministeriul de Finanța chestia­ lipsei numerarului pe piață, s’a a­­mintit între alte soluții a amelio­rării situației nenorocite de azi și aceia ca țeranii să­ fie invitați sa plătească, după anumite norme, pămintul cu care au fost împro­prietăriți. Dat fiind că o mare parte din săteni­­ au astăzi tesaurisate sume însemnate de bani păstrîn­­du-se la ciorap fără nici un folos, ia­, în același timp, că banul în present e așa de ieftin, în­cît pen­tru țeran ar fi un mare avantaj să-și achite acum și nu mai tîrziu datoriile, am fost și noi da acord că măsura această ar fi excelentă. Obiectam totuși ca necesitatea nu­merarului pe piață este urgentă, iar o operație ca aceia a plății pă­mântului de către țărani cere timp spre a fi cu succes executată. Iată însă că partidul țărănesc, prin ziarul său „Aurora“, se opune la o astfel de măsură. In demago­giámul său à ouirance, partidul ță­rănesc vede o nouă spoliare a ță­rănimii, acolo unde ar trebui să vadă o adevărată binefacere pentru sate și lasă să se ’ntrevadă că plata pământului să se facă la... calend­ele grecești. Căci­ nu rău, dacă nu acesta e glodul său ascuns am dori să ni se spuse. De nu azi, cind înțe­lege partidul țărănesc să se plă­tească pământurile expropriate? Lui preferă partidul țărănesc, în grija sa părintească pentru țărani, ca aceștia să plătească pământurile nu acum cînd un leu aur este egal cu 30 lei hârd­e, ci cînd metalul va fi una cu valoarea circulatorie a banc­notei ? Ria illám caiii- Bstfllai ffiasu Ss anulă din lună an­­torisată că d-l Pom­m?é va cere d-lui Bichiu si re­­presinU Franța în comisia reparațiilor. Accept­ar­e­a d-lui Bar­ihin pare sigură. Circurile parlanism­are a­­probă alegerea Guvernului. In urma plecării d lui Bir­­ihou din Ministerin, va avea lo­c o renașe­re. D ' Mm­­noury, ministrul de Interne, va lua portofoliul Junifm în locul d-lui Barikon și va fi înlocuit de actualul m­i­n­i­s­t­r­u al Agriculturii Ch­aon. Subsecretarul de Stat Goliat va fi numit mi­nistru al Ag­­imitării. O’sipria f­­eitest» T­rației Ieri a avut loc la Sofia o mare întrunire convocată de refugiații din Tracia. La această manifestație au luat parte peste 36 de mii de persoa­ne. Toți oratorii au constatat că actualul regim al Traciei este de­­finitiv compromis. Relativ la noul statut ce-i vti priori pr­. v.ificie, «și obârltită nevoie să se țipă Suma de revendicările legiti­me a peste 1qg de r­ii de refu­giați. O pace statornică nu poate fi stabilită în Orient de­cît numai dacă chestia Traciei este rezolvată în conformitate cu declarația for­mală a Marilor Puteri din toamna anului 1919, formulată în răspuns­­ul adresat delegației bulgare din Paris. 0 guvernari modal Z’arele au fost autorizate să pu­blice o adresă drastică a Ministe­­riului de Faianțe către toate ce­lelalte Ministeri. Această circulară e cu tîlc. Ceia ce însă ținem să relevăm este felul grațios cum se tratează în de ele diversele instituții și orga­ne ale Statului, conduse de com­­patințe!e aceluiași regim. Iată pasagii din această circu­lară : «Ar trebui să credem față de acesta resultate (tablouri absolut incomplecte și cani nu pot c­ pre­g pânde cu realitateul că acel ser­vicii sau sa dat apa întrebuințări șimrfof­isponibile din locurile ■vaC­uite, în contrazicere cu legile existente, sau cu pierzind din ve­dere interesul general al chestiei, c cercetează numai prin prisma in­­tereselor speciale, ca sa nu zic a­gorsle, ale departamentului». Mai vreți alt certificat de com­­petință în guvernare ? Nici cea nu înverșunată oposiție n’ar fi știu să arăte așa de bine situația reală a guvernării de azi. mm»minTOW.11,1 ■ [UNK] [UNK]MU*» ■E&aBHaaB^ss^aaasg^i&^sgEaaaEBSgiaEaBWBsaasa^ BliLETIllI EXTERN Acordul cu C he malist? După știri neoficiale sosite în Londra,­­ conver­sațiile de la Mediala pare a fi dus la stabilirea «nu! acord, care urma să fie semnat astăzi „Chicago Tribune“ anunță că In seara de 3 Octombre, s-ar fi încheiat pe bordul crucișătorulu! frances „Edgar Qui­­nr­“ un acord preliminar cu Chemaliști, după care Grecii ar fi obligați să evacueze un termen de zece zile. Tracia până la Marița. Inclusiv Adianopale. armata chemalista ar urma să ocupe Tracia abia după semnarea tratatului de pace. In acest timp, Tracia va fi administrată de­­ trupele englese, fran­­cese și­ Italiene. Dacă Grecia ar refușa să evacuase Tracia,­­flota englesă împreună cu escadrele Interaliate ar bloca porturile grecești, iar armata chematistă ar obține Kermiskman să treacă prin strimtori, spre a alunga pe Greci din Tracia. Chemaiștii au consimțit ca aliații să rămînă la Constantinopol până la terminarea definitivă a tra­tativelor de pace. Până atunci, Chemaliștii vor putea să instaleze la Constantinopole autorități civile,­ast­fel că, Capitala Turciei ar avea o administrație mixtă compusă­ din Ă Had­­ și Chemaliști. Englesii și Chemiliști s’ar obliga reciproc să evacueze zona neutră. Meritul principal pentru realis­area acestui acord se atribule d-lul Franklin Bourlion. Asupra chestii strâmtorilor­ nu se știe nimic precis. * Oîn Atena se anunță că delegații greci, de la conferința din Mudăria nu ar fi acceptat­ coni­ții relativ la evacuarea Traciei. Aceasta Informiție­ este în contradicție­ cu știrea sosită din Londra, după ca­re Venîzelos ar fi declarat ambasadorului ameri­can din Londra că d103.il a com­unicat G­i­varo­ului I­I i în Atena că trebuie înainte de toate să-și retragă! ipeie din Tracia, dacă­­ d »feste ca dl.i3ul și.-ma­­­lack pt intermediarul pe lîngă Aliați.î­i favoa real Grecieî. Venizelos a­ stăruit «a America să intervină! la lingă Aliați pentru ocupa­ ei definitivă a traciei.1 Armata greacă credincioasa regalui George Generalii comandanți de corp și șefii statelor maroai s-a­u presintat regelui George, declarindu-i că armata în­­treagă îi este credincioasă. Regele a mulțămit, asigurînd j r­ndul lui că va fi un rege constituțional și că nu va uita­­ timpul domniei sale că este mai presus de toate Grec­­i Criza Guvernamentală în Lista Recunoașterea replui Georgi­ al Greci Agenția »Reater“ declară că semnătura pusă în registrul pa­latului regal din Atena de către ministrul britanic nu trebuie­ cons­­tată ca o recunoaștere din partea Angliei a noului regim grec, oarece Anglia nu înțelege sa procedeze în această chestie de cî concordanță cu celelalte Puteri. Amiralul Conductatia a la formarea noului Guvern, declinat' mandatul privit Amnistie în Irlanda Președintele Cosgrave, șeful Guvernului provisoria Irlanda,­ a asigurat amnistie tuturor răsculaților cari depune armele până la 15 Octombrie. Ajutorapaa In ședința forna­di­eri a otivisi Huhti Ligii Ni­nilor au fost semnate cele trei pro üsse verbale reia la îndatoririle­ reciproce ale represiu­nilor, A%g­ Franței, Italiei și Cehoslovaciei de o parte și aicî­n­ altă parte. Prin aceasta, chestia ersistului pentru Austrn fost definitiv rezolvată.

Next