Neamul Românesc, martie 1923 (Anul 18, nr. 46-72)

1923-03-22 / nr. 64

"2T Ș­TIRI Joi, 22 Martie c., ora 6 seara d­oi membri ai Co­mietului execut­v al orga­nizației națion­aliat - demo­crate de Ilfov­schd convocați în localul redacției ziaru­lui «Neamul Românesc», la ordinea zilei fiind ches­tiuni importante. Se face cunoscut și pe această care­tă toți șefii de organizație, sau în­ lipsa lor cîte sunt delegat­ al­e fie­cărui Com­tet executiv de organisație, sunt invitați a lua parte la ședința Com­­­tetului Executiv Central, care va avea loc Duminecă 25 Mart a. c­­oarele 10 a. m. în sala­ l din strada Bre­­zoianu n­r 4 din București. Față cu lipsa de preoți, P. S. Episcop Ciorogariu luptă pentru înființarea unei Academii teologice^ Oradea Mare. D. ministru al Ins­trucției a făgăduit tot con­cursul său pentru în­făptui­rea acestei inițiative. Ministeriul Instrucțiunei a luat decisiunea de a nu mai aproba nicio cerere pentru serbări școlare dacă în program figurează dansul, Diplomele false S’au descoperit și­ la Cons­tanța un număr de diplome false, pe numele Weissel­berg, Bercovici etc. C­ercetările în această chestiune urmează, dar nu făr întîrzieri din causa ex­cesului de formalități. Italia.—Duminecă s’a săr­bătorit în Milan — fără a avea loc vreun incident—a 75-a aniversare a liberării de sub jugul austriac. Primiri : Ziarul „Dimineața“ cu data de 20 Mart 1923 publică la rubrica ,Mișcarea studențească“ că la că­minul din strada Can­tacuzin­o a avut loc Sîmbătă 17 Mart 1923 o șezătoare literară, în care­­ tentativa de a pune în discuție chestia an­tisemită nu a prins.» Ni se afirmă din cercul inițiato­rilor acestei șezători, că la această șezătoare au fost producțiuni lite­rare și artistice, dar nu s’a atins de­loc chestia antisemită și nici nu a fost în intenția inițiatorilor aces­tei șezători de a pune în discuție această chestiune. Primul-ministru a primit iert o~delegație­i a dăuno­iilor de războiu, care i-a presentat în memoria cuprinzînd doleanțele acestora. C. I. Brătianu a făgăduit că plata daunelor va fi legi­ferată și că, la nevoie, se va recurge chiar la impozite ex­cepționale pentru efectuarea ei. Intru cil nici ieri nu fuli tăiat vite la abate­. Capi­tol j este lipsită astăzi de carne.­­ Bodegile și restau­rantele se aprovisionează a fi de la măcelari cari taxe vite în mod clandestin prin împrejurimile Bucu­reștilor. Se pare că o înțelegere ar fi intervenit intre măcelarii angrosiști Primărie, în sensul că angrosiștii se o­­bligă ca, tiepind de mine, să pună in vînzare cu amă­nuntul carne cu 18 lei chi­­logramul, Primăria punin­du -i la disposiție compar­timentele disponibile din hale. Rugăm pe cetitorii noștri cari nu trimit bani să no­teze pe cotorul mandatulu scopul pentru care nu-i tri­mit. D-nii abonați sînt ru­gați a nu trimete banda supt care primesc ziarul. Păciiunt-un­ CHi linca mai contrporană și drepturile politice ale femeilor In ședința de sefi a Ca­merei, la discuția art. 6 din Constituție, d. Țomi, depus­ 1 de Covurlui, a cerut cu nu­mele partidului naționa­list democrat să se acorde prin Constituție drepturi civile și politice femeilor, — argu­­mentînd că acest lucru tre­buie să se facă pentru ro­lul pe care femeile l-au avut în viața neamului, pentru ca și poporul romîn să fie in concordanță cu ideile democratice ale vre­mii și pentru a se îndeplini o operă de dreptate față de jumătate din populația ța­rii, care nu e aproape cu nimic inferioară celeilalte jumătăți. D. Țoni a cerut ca al. II și III de art. 6 să se mo­difice astfel: «Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi vor determina condițiile supt care femeile participă la exercițiul drepturilor po­litice. «Se recunoaște deplina e­­galitate a sexelor supt ra­portul drepturilor civile». Articolul I­ iI din proiec­tul de Constituție a fost modificat și votat, în urma unor lungi discuții contra­dictorii, așa cum a susținut d. N. Iorga. Regatul României este un Stat național, unitar și in­­divisibil. La art. 5 din Constituție Guvernul n’a aprobat înlo­cuirea cuvîntului «Romînii» prin «Cetățenii Romîni» cum ceruse în numele partidului naționalist-democrat d. de­putat Toni, de­și eata evi­dent că punctul nost­u de vedere era cel just. Unu­l par laaest a ce ieri, la Cam­eră, după o nouă protestare a d­lui Vaida-Voevod că partidele național și țărănesc nu vor recunoaște Constituția și după cîteva comunicări, a urmat discuția pe articole. Majoritatea, prin glasul d­lui Leonte Moldovanu, a înfierat atitu­dinea condamnabilă a membrilor oposiției «unite» care au infectat­ Camera cu gaze urît mirositoare, făcînd imposibilă continuarea șe­dinței. La această protestare, d. N. Iorga a adaus : „In față cel­e petrecute aici cu un singur răspuns de dat: opo­­sițle înțeleg să fac, obstrucția, ca om inteligent, n o fac, ier po­ca­rta ca om de omenie o condamn“.­ In urmă Comisia de disciplină­ a exclus pe cîțiva membri din o­­­posiție între care d­oi Sever Bocu,­ Gr. Iunian și Victor Moldovan.­­ La Senat, d. Sanielevici explică de ce parlamentarii evrei au votat contra Constituției. Urmează discuția pe articole a Constituției. n.— Economii în Grecia Grecie. Pentru motive e­­conomice, Guvernul elen a reziliat contractele relativ la misiunea militară fran­ceză în Grecia, la misiunea navală britan­că și misiu­nea jandarmeriei italiane. A apărut: Problema Loguin­elor, con­ferință ținută de d. D. Gi­­hodariu la Clubul partidului naționalist-democrat. De vînzare la toate libră­­riile. V. **Co*$» NEAMUL ROMÂNESC — Conferința d-lui Ion Sîn-Giorgiu la Fundație — Aseară d. Ion Sîn-Giorgiu a ținut la «Univers­tatea P­opulară» o foarte iute» o sântă conferință, tratînd despre „Li rioa germană con­timporană“. D sa expune mai întăiu situația Germaniei din 1870, cînd se susția nevoia unei n­ forme a poesiei, care re­formă n'a fost adusă nici de cîntărețul dragostei bu­r­­gheze, Detlev von Lilien­­cron, și nici de poeta im­presionantă R coarde Hauch. Marea reformă o aduce numai poetul mistic Ștefan George, care, de­și influ­ien­țat mult de opera lui Hoelderlin, a găsit expresii noi pentru simțiminte noi. Hugo v. Hoffmannstae­l și Rainer Maria înfățișează decadentismul, austriac, pe cînd Richard Dehmel e un poet umanitarist. Confe­rențiarul termină prin cî­teva cuvinte asupra expre­sionismului german. La această conferință a mai dat concursul d­in Lil’y Popa­vici, cetind poesii din autorii citați, traduse admirabil de Ion Sîn-Gior­­giu. Detentă la Rohr Se simte o tendință de ușurare a raporturilor. Havas află că pre­fectul Munster a adresat funcțio­narilor de la Ruhr noi instrucțiuni autorizîndu-i să aibă raporturi cu autoritățile ocupante. Delegațiunea municipală din Wit­­ten cere să aibă comunicație cu cei închiși de către autoritățile franceze, întreaga populație lasă să se vadă o oboseală în urma agi­tărilor comuniste și naționaliste. Funerarii­l soldatului Schmidt a avut loc la Essen fără niciun inci­dent. Au luat parte generalul Hne­­rys și Degoutte. Regia franco-belgiană a căilor ferate din regiunea ocupată și care a fost creiată de două săptămîni a intrat în funcțiune. In minele de la Blumenthal­­ a început astfel încărcările de căr­buni. Havas arată atitudinea lucrăto­rilor mineri din Waitropp, cari fi­ind preveniți că se vor rechiziționa cărbunii au manifestat intențiunea de a trimite autorităților militare o delegațiune spre a se înțelege cu aceasta asupra condițiunilor în care s’ar putea continua lucrul. Spectacole Miercuri, 21 Mart TEATRUL NAȚIONAL-seara Hedda Gabler». TEATRUL REGINA MARIA.— Pămîntul morții“. TEATRUL POPULAR. — „Bă­­de viață». TEATRUL LIRIC (Opera). — «Tosca». Stilus la CoBstantinopi Constantinopol. — Sa a­nunță sosirea lui Hugo Sti­luses în scop de a face să­ se recunoască Guvernului din Angora, datoriile Tur­cilor către Germania. Se mai atribuie lui Stilnes inten­­țiunea da a relua în contul său proiectul american de reconstricțiune în Asia­ Mica A apărut : „Analele statistice și economice“jȘ n-re.­i 2, anul al VI, pe ianuar» Februar 1923, cu următorul sumar: I. Articole.—Imperialismul și e­­­­chili­brul economiei mondiale, de dr.­­ G. N. Leon ; Reforma monetară în România, de Alex. Penescu ; pro­ducția mineră a României în anul 1921 de dr.Ilie I. Georgian. II. Cronica economică și socială.— Perspective economice în 1923 de dr. I. N. Angelescu ; Noua lege a impositelor la Parlament de Alex- Cusin ; Camere de Comerț și In­dustrie de inginer Alex. Topliceanu. III- Recensii.—Economia petrolr­u­lui; Statistica societăților pe acțiuni din România pe 1922 ; Pautérisme; et bienfaisance. Í Furnisăm prompt în toată (ara 1 fad alb gras Vr­ W­ hydraulic (negru) SMNTE „PORTLAND“ Ipsos, Trestie, Asfalt, Țigle, etc. Oficiul Comeițulu­i General Mihail Askemsy București, Bulevardul Basarab (Piața Victoriei) n­r 113 și­­ 43, Telefon 26/16. ___________________­­ _______­­ 7­2 Or. A. MâSTU Boale de femei, interne, sifilis — Bulevardul Maria, n-l 94 — Consultații 1—8 și 6— 8. 20—51 Livia Elefterescu AVOCAT - Calea Griviței 217 etaj II -Consultații 8—9 și jum. a. n. 7—9 p. m. loss latra AVOCAT — Strada Vespasian n-l 50 — Telefon 26/97. BUCUREȘTI.—Consult. 7—9 seara. Radui Ștarban TEHNICA HORLOG ERA Cea mai­­ înnaită specialitate din țară în construcții și reparații de cronometre, etc. LUCRĂRI DE ARTA ȘI DE MARE PRECISIE Str. Sf. Ionică, 17 etaj (lîngă Palat) PETRE P. SUCIU AVOCAT Consultații: 9—8 p. m. -Strada Cobălcescu, n­r 27-„Universala“ Proprietar: Victor S. Ghice Str. Franklin a­l 4 Vis-a-vis de Ateneul Român Magana și atelier de lisalțiaiale de primul rang ULTIMELE MODELE Francese și englese Specialități în pantofi de seră [ian I. liin­fla­ții AVOCAT Bacaz­ești, B­d. ferm­iaaart. 66,­­Stat — Telefan 4260 — Consult. 8—9 dim., 7—9 sear­a Telifi­c 9, 34 -6—49 or. Petra T. Topa Chirurg al spitalului Colent pe Strada Sfinților No. 11 Consult. 5—8 seara Tele­fon 32/13 21—80 Rugăm pe d-nîi deposi­tor­ să nu nu mai înnapo­­ieze ziarele întregi, ci nu­mai capetele cu num­erile de control. *1 Biroul Economic" Soc.pn num­ej colectiv Lucrări de contabilitate - Representanțe Publicitate Bucure­ști - Str. Brezoianu nr. 4 - Telefon 32­0 1. Secția Lucrări de Contabilitate se ocupă cu: 1. Deschiderea, ținerea și aranjarea contabilităților. 2. încheierea, verificarea și semnarea bilanțurilor. 3. îndeplinirea tuturor formalităților cerute de Tribunal în legătură cu registrele oficiale. 4. Stabilirea cotelor de impozit in conformitate cu noua lege a impozitelor și îndeplinirea tuturor formalităților necesare. 5. Verficarea și punerea de acord a extraselor de Cont Curent ale Instituțiunilor locale din țară și străinătate, care lucrează cu Instituțiunile bancare și comerciale din București. 5. Corespondență în limbile: română, franceză, germană și italiană. 7. Orice fel de lucrări, arganjări și consultațiuni în materie de contabilitate sau în legătură cu ea. II Secția Representanțe : Ia representanța de firme comerciale și industriale din țară și străinătate. 111. Secția­ Publicitate: Primește orice publicitate comrcială, Industrială, etc. pen­tru ziare din țară și străinătate. N. B. Colaboratorii acestui Birou sunt recrutați dintre spe­cialiști cu practică îndelungată, Doctorii și Licențiații ai Aca­demiilor Comerciale din țară și străinătate, sau absolvenți ai Școalelor superioare de comerț. 4-2 :‡ „fmtim Gardonifer“ - SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ - CAPITAL 55.000.000 LEI, COMPLECT VĂRSAT BUCUREȘTI ■ STRADA LASCAR CAT­ARGIU N­r. 8 miFOn min Exploatează Mind* de Cărbuni DIN Amșrn VE&MEȘT­ ȘI LEOLDA Județul SiâM A apărut 1 PUI DE ȘOIM: - Povestiri eroice morale pentru copii și tinerime — de P. POPESCU, institutor Cartea tipărită cu deosebită îngrijire Ia editura Societății «Cultura Neamului Românesc» cuprinde nu­meroase ilustrații în culori cu subiecte în deosebi din războiu. A se adresa: d-lui P. Popascu, strada Popa Savu No. 70 sau la «Cultura Neamului Românesc», Lipscanii* Noi No. 12. Prețu unui exemplar 5 lei. Pentru comenzi mai mari de 50 de exemplare, se acordă rabat de 15 la sută. Expediția se face franco la cerere contra 5 lei. CO .133 Tipografia „CULTURA NEAftEfT TJI WMĂI^C" & X7s!«la W*c*niî-Not, No. li

Next