Neamul Românesc, septembrie 1923 (Anul 18, nr. 195-220)
1923-09-15 / nr. 207
dIbl----------- ANUL al XVIIMaa n-l 207.J abonamente • Pe *if fin hi țară. 260 Lei Piatre preoți, învățători și studenți . . 220 , Piatre străinătate , . 600 , mm ^ aia Partidului Nationalist Apare zilnic ^JRGA SIBIU TEMPLARUL BUCUREȘTI, SÎMBATA, 15 SEPTEMBRE 192 -Democrat Redactor?-<?ef: ALEX. CUSIN REDACȚIA: Str. Domnița Anastasia și ADMINISTRAȚIA : Str. Lipscanii-Noi No.i Telefoane R^ț.ia. 12/60 Adriița în frăția Mardăr Un prieten îmi spune că se vorbește fără jenă, de oameni a căror avere există, dar nu există legitimarea ei, de milioanele cu care mi-am vîndut sufletul unor bancheri pe cari nu i-am văzut în viață saui am întîlnit de două trei ori în viață ca să îndemna o faptă de cultură și de iubire pentru țară. Și prietenul adaugă că în sufletele simple, cu care a dăruit Dumnezeu din belșug această bună țară, prmn alusiile ticăloase și acuzațiile formale pe care niște oameni fără conștiință le aruncă și în întruniri publice, știind bine ca în Romania jurații nu pedepsesc nici calomnia cea mai infamă. Dar din convorbirea cu prietenul mai reiese un lucru. Dacă sunt canalii care cutează a terfeli 0 viață ,■ ~ care mieri-ar fi greu s'o expun în ce cuprinde ca renunțare la toate drepturile muncii oneste, daca sunt dariilor niște vite ale Domnului care SC gît'ut'nu au din cap la aceste afirmații, dacă sunt păcătoși cari ar fi mulțumiți ca toată lumea să ii semene, mai e încă un factor al acestei campanii. Partide compuse din oameni cinstiți, cu o fațadă de presă impecabilă, cu o atitudine socială numai zîmbete și omenie sunt acelea care, in vederea unui miserabil folos, împing pe clevetitori, îi întețesc, îi apără și îi demma lumea sa-i creadă. Incapabile de a se recomanda prin ce vor și prin ce pot, eie cred că e un singur mijloc de a cîștiga terenuri acta de a înjosi, prin oricine, cu orice, în cinstea lor personală pe adversarii politici. Și peste inconștiența sau perfidia unora, peste stupiditatea altora, această acțiu..n*d.stitui c mm ... .. dariilor. * ... •. N. tura, să fie cîte mai energică, arâtînd prin frontul unic pe care-1 formează că ele nu au luptat cu atîtea jertfe pentru libertatea lor spre a vedea astazi spuiberate rezultatele cîștigate. Sa sperăm că’n cele din urmă însuși d. Mussolini va înțelege riscurile la care se expune insistind în atitudinea sa și că întrunirea Ambasadorilor din Paris îi va da formula acceptabilă care să-l poată scoate din impasul în care caracterul său impulsiv l-a adus. Alex. Casin Evacuarea insulei Corfu Cu toate declarațiile liniștitoare ale d-lui Mussolini că Italia va părăsi insulele grecești îndată ce Grecia va fi dat reparațiile cuvenite, telegramele de azi nu aduc vestea că la Corfu au descins și autoritățile civile italiene care înțeleg să se instaleze acolo definitiv. Această atitudine dubioasă a Guvernului italian a surescitat păn’într’atit micele națiuni represintate la Liga Națiunilor, care văd astfel că tot forța este aceia care primează și că dreptul nu are nici odată o putere invincibilă cînd aparține celor slabi, încit separe că la Geneva s’a format în jurul acestei chestiuni două partizi: una represintată prin Belgia, țările scandinave și Statele Micei Antante care insistă ca diferendul să fie adus în plenul Adunării și ocuparea insulei Corfu să înceteze imediat, iar alta represintată prin Franța și celelalte națiuni mari, care ar dori ca incidentul italo-grec să fie tranșat de către Conferința ambasadorilor, de frică ca discutarea lui în sânul Ligii Națiunilor să nu provoace disensiuni de păreri prea mari. In această privință ziarul „Daily Telegraph“ din Londra dă chiar textul unui protest al Guvernelor Micei Antante, care a fost făcut pe lingă Franța și celelalte țeri amice și prin care s’ar fi declarat: 1) că dacă Societatea Națiunilor nu-și face datoria, cerînd evacuarea Corfului, ele vor înceta de-a mai fi membre ale Ligii și vor refuza în viitor jurisdicția Puterilor Antantei, dat fiind că acestea permit ca dreptul micilor națiuni să fie călcat în picioare; 2) că dacă Italia continuă a mobilisa, Guvernele Micei Antante vor declara și ele mobilisarea în țările lor respective. Nu știm întrucît această știre este adevărată, dar am dori ca atitudinea micilor Puteri, fără a duce la o rup D. N: loipjn Oltenia D. prof. N. Iorga s’a întors din voiajul său electoral făcut în județul Dolj, al cărui mandat de deputat îl deține, precum și ’n alte județe oltenești i*¥?*ca örUtisiania pe vitejii alegători săteni au făcut-o pretutindeni iubitului nostru șef, este dovada cea mai vie de dragostea sinceră pe care continuă să i-o poarte țerănimea și de speranțele pe care ea și le-a păstrat totdeauna că va veni ziua de dreptate cînd ei să poată în sfîrșit fi chemat la locul ce se cuvine de conducerea treburilor Statala?. Sat de sat arcurile de triumf nu se mai sfîrșeau, iar sătenii îmbrăcați în haine de serbatoare îl întîmpinau cu fețele vesele spre a-i asculta cuvîntul. Prietenii noștri doljeni pot fi mîndri de organisația lor. Lupta lor râmine un imbold de muncă pentru toate celelalte organisații naționalist-democrate ale țerii. La punct... JOS BACȘIȘUL. D. Vintilă Brătianu a voit să fie glumeț. D-na a dat ocirculară tuturor vămilor din țară prin care interzice funcționarilor vamali să mai primească bacșișuri. Un lucru n’a adăugat d. ministru de Finanțe, cu ce înlocuiește d-sa veniturile resultate din practicarea acestui vechiu și unui obiceiu. Sau d-sa a crezut că poate ca la cazarmă să taie cu’n simplu prein rajia de mîncare a slujbașilor Statului ! Grea afacere! m Infiniti mai crește de 2 miliarde și fani, fără aprobare Partmmnar Ziarul «Adevărul» a avut nedelicateța să spuie că în timpul vacanței politice de vară Guvernul și organele sale legislative și administrative n’au lucrat mai nimic. Se înșeală confratele. Dovada ni-o dă însăși foaia Guvernului care publică următoarele : «S’a promulgat prin «Monitorul Oficial» de azi legea prin care se legitimează creditele suplimentare și extraordinare bugetare în suma totală de lei 2 563.768.533, deschise asupra bugetului general al Statului, în cursul exercițiului 1922—1923, in lipsa Adunării deputaților*. Se legitimează sporirea cu suma de lei 575400.165 a fondului pentru deschiderea de credite suplimentare și extraordinare prevăzute în bugetul general al Statului pe exercițiul 1922— 1923, sumă provenită din anulări de la alte articole bugetare unde s’au putut face economii». Asta nu înseamnă nimic? Să deschizi credite de două miliarde traordinare, în lipsa Adunării Deputaților, e o faptă din cele mai s demne de relevat. Ch dacă s’ar fi făcut numai at și era de ajuns. Partizanii se dclară mulțămiți. Zgîrcenia arătată la formai budgetului s’a crezut astfel sparată, deși în urma aces mare act financiar rămîn acleași adînci nemulțumiri în rolul diferitelor categorii de slibași ai Statului. S’a făcut atît cas, de pildă cu sporul menbrilor corpului didactic, care ridica la vre o cincizeci de milioane peste suma fixată de Minster, încît aveai impresia c dacă s’ar acorda sporul altf decît conform curbei Lales și finanțele Statului vor suferi îngrozitor. Activitatea de vacanță a comisiei budgetare ni-a dovedi contrariul. A deschis credite d 50 de ori mai mari decât el necesar pentru satisfacerea nevoilor corpului didactic, dar făr să-i acorde acestuia nici sporerile promise. Și să mai spuie cineva că au ucrat în vacanță !.. ff — DIN RUSIA BOLȘEVICA Pikii »»și a listei Un trimes special al ziarului «Le Matin» in Rusia, publicîndu-și în acest ziar impresiunile sale din călătoria făcută, dă tabloul sugestiv ce urmează asupra vieții la Moscova, care nu oferă o dovadă mai mult de ce înseamnă «raiul» bolșevic rus. Prima impresiune ca vă 1a beș 10 la Moscova se poate rezuma în aceste cuvinte : oreșul s tsvenit la situația dinnainte de războia. Bufetele gărilor sînt pline de șocolată, biscuiți și fructe pe cari nu le mai găsiți la Germania. Pentru a merge la hotelul Savey se poate lua o trăsură sau un automobil, după cum permit mijloacele financiare. La restaurantul unui hotel vestit sunteți serviți de chelneri cari vorbesc franțuzește și englezește , bucătăria este excelentă, prețurile sînt așa de mici, în oft par ridicule. Seara puteți merge la casino sau la music-hall, unde vă simțiți aproape ca și la Deauville. Acest lux însă nu este de ort în aparență. Dacă vă osteniți să observați lucrurile și oamenii mai de aproape, vă veți convinge că Moscova seamănă cu un lepros care își acoperă ranele sub haine lucrate la un bun croitor. Misem se găsește pe toate străzile, și dacă vorbiți cu oricare Rus neaparținând clasei diriguitoare a comuniștilor oficiali, vă va povesti lucruri ce vă vor umplea de groază. Masa de seară la hotel Savoy costă 100 de ruble pentru străinii de marcă și menitul este copios. Un pilot modest insă, cu supă, cîțiva cartofi și puțină carne, costă cîteva sute de ruble în cel mai mic restaurant; acesta este de altminteri prețul pe care îl plătesc Rușii nefavorizați de Guvern. Tot mirajul de lux și belșug nu este de cît 0-n prin bluff. Megazinele sunt peste măsură de încărcata cu alimenta fiind că nimeni nu se găsește sa le cumpere. Restaurantele și hotelurile priviligiate primesc mari ajutoare de la Stat și vînd