Neamul Românesc, decembrie 1924 (Anul 19, nr. 287-297)
1924-12-16 / nr. 287
mm La 1 Ianuarie 1925 va Rugăm pe ti nl pric« reapare vechea revistă ț^afi din fără al ziarului nostru, cari nu și-au achitat Iată abonamentul pe anul din curs, să binevoiască a înainta sumele cuvenite până la 1 Ianuarie 1925. r Spekstia generală a inginerilor face cunoscut că voi avea loc la Fundația Carol o reprezentație cinematografică demonstrând fabricarea locomotivelor. Filmul este proprietatea Societăței „Reprezentanței Industriale". Filmarea va fi însoțită de un micd conferință explicativă populară: „Neamul Românesc pentru Popor”fi de sub direcțiunea d-lui profesor N. Iorga. Având in vedere rolul cultural și național pe care această revistă l-a avut în trecut și nădăjduim fiă-l va avea și un viitor fin «nassele largi populare și in special în cele țărănești, nu ne îndoim că toți prietenii noștri vor căuta să-l răspândească. Vechii prieteni și colaboratorii sunt rugați a-și trimite fără întârziere obosii. Tirana. 13. (Radovb S ?Seamna oficial că știrile din Belgrad asupra isbucniiei unor pretinse revolte în diferite puncte din Albania sunt complect lipsite de temed și tendențioase. Dimpotrivă, se semnalează că autoritățile locale iugoslave înarmează și încurajează bande pentru a întreprinde incursiuni pe teritoriul albanez. Guvernul albanez, pentru orice eventualitate a luat măsuri necesare de apărare. _____ . Din Istres se anunță că aviatorul militar francez Bonnet a sburat cu o viteză de 449 de kilometri, bătând recordul deținut până acum de americanul William cu 429. Direcțiunea generală a Poștelor, va pune în curând în circulație, următoarele mărci de valori și culori noui: 2 lei verde, 3 lei roșiu aprins, 1i lei cafeniu, 6 lei roz, 7.50 lei albastru deschis, 10 lei albastru închis. Tom publica în numărul viitor darea de seamă a întrunirei Asociației Femeilor Române și aceea privitoare la sărbătorirea d-lor profesori doctori Marinescu și Babeș. D. Alex. Lapedaii, ministrul Ord. Maior și Artelor, a inspectat ed lucrările de restaurare executate in cursul verii la fosta mănăstire Comana (Jud. Vlașca). Frumoasa Inițiativă a fost luată de un comitet de Inițiativă privată sub preșidenția d-lui Deputat Nicolae Bălănescu și în vederea instalării acolo a unei școale normale și de Industrie casnică. NR.AMUL RUMANESC Dela Cercul de Studii Comerciale Unuia (In 1.Itai ép Jitii In" Ert) prietenul și colaboratorul nostru d. V. l. Ioachim a desvortat la Cercul de Studii Comerciale din Palatul Camerei de Comerț conferința sa despre „Bilanțul aur” Disa începe prima arăta că mai curând sau mai târziu și România l va trebui să revină la etalonul aur pentru ca să se asigure stabilitatea hitmia acțiuni. Această chestiune apune dea, a eșfi din cadrul discuțiunilor teoretice pentru a forma chiar punctul de program al unei viitoare guvernări. Din calza inflației, bilanțurile, cari a'au alcătui du pft război au prezentat in general situații nereale, pentru «g »'a socotit drept beneficiu ceiace de fapt nu era decât efectul scăderii leului, raporându-se beneficiu In lei hârtie la capitelul tolelant, dând uneori o rentabilitate mare, ceea ce dădea iluzia unei prospering, și avea ca urmare distribuirea de tantieme și dividende și fin ultimii doiani plata de impozite cari sunt cu atât mai mari cu cât raportul între beneficiu și capital este mai mare fără să se țină în seamă că pentru a se face acest raport trebue ambele .După amiază, la orele 1, d. ministemente exprimate în aceiași uniți, Lapedatu a ținut la Ateneul din faza de valoare. Arată că cu ocazia Giurgiu, o conferență cu subiectul „Ardealul“ sau „Transilvania“? Irriz, Dmi 15 Dec., orele 6, la Fundatiunea Universitara Carol I, Universitatea Liberă, urmează ciclul conferințelor „Originețe filosofiei Kantiam“ prin prelegerea d-nei Alice Voinescu si Scepticismul Englez. Societățile ziariștilor maghiari din Budapesta au ținut zilele trecute un congres comun. Cu acest prej s’a constatat, că situața materială a ocietățlor ca și a ziariștilor maghiari e foarte precară, instituția de pensiuni amenință cu un dezastru complect. S-a hotărât asocierea tuturor societăților de ziariști, interpelării distinsului nostru prieten, d. deputat D. R. Ioanițascu, s-a pus chestiunea bilanțului aur pentru prima oară în Parlament. D. loachim se ocupă de practica înțeleaptă a multor întreprinderi din țările cu valută depreciată, cam cu 2—3 ani Înainte au adoptat sistemul bilanțurilor cu duble valori (In monetă hârtie și in monetă aur). Arată că acum bilanțul aur este obligatoriu în Germania și Polonia și de la 1 Ianuarie se va introduce și în Austria. Tratează apoi partea tecbnică a problemei, arătând dificultățile ce le prezintă mai alea to ceea ce privește transformarea datoriilor active și pasive, pentru cari va trebui să intervină legiuitorul, nu însă prin transformarea pe baza coeficientului din momentul împrumutului ca regulă generală, pentru că ar fi o imposibilitate pentru mulți debitori «fi-și achite datoriile. «La încheiere «nane eA finAție de a te legifera se poate și la noi expertinente bilanțul aur, după «am tocească acum să farit societăți petrolifere. După conferință au urmat discuțiuni la cari au participat d-nii Al. N. Ștefamteu fost director general al Băncii Românești care spune că va fi greu să ne stabilească capitalul aur la Întreprinderile în mai multe emisiuni, prof. £«nov care arată că fărâ intervenția legiuitorului bilanțul aur nu se poate introduce, I. C. Negregeu și E. Dumirescu care spune că nu trebue să mai facem greșala să adunăm lei aur cu lei hârtie iar d. Profesor Sp.lato•betcu Încheie discuțiunile aducând elogii ecoferențiarului care a pus în discuțiune o mare problemă de actualitate care trebue amănunțit dezbătută, urmând ca această chestiune îa ședința viitoare de Vineri 19 car. să se discute pe baza punctelor formulate de conferențiar. Poliiimm Toate ți le poate erta acest nenorocit politicianism din țara românească dar ca să te amesteci în însăși păcatele lui — pentru a le desvălui și Îndrepta — nu ți-o poate erta nici in ruptul capului. Câtă vreme îi lași țn pace să-și facă mendrele, orice ai face, ești... cel muri de treabă om — îndată însă «e conștiința ta de om onest și liber te Îndeamnă să o pui In slujba spcretă ei, începi prin a fi momit și bănuit, iar dacă te mai Împinge naiba Să scormonești mai adânc păcatele din juru-ți, sfârșești prin a fi hulit și batjocorit. Cum insă conștiința intragei tale Vieți este prea curată pentru ca chiar cel mai păcătos dintre oameni să o poată atinge direct cu murdăria calomniei. încep atunci insinuările lăturalnica: ba că ești „un naiv idealist ce umbli cu Capul prin ae<uri, ba că ..nu ai temperament politic" etc. ca și cum a fi idealist fu cea urmă a fi... bolnav de ciumă, iar pentru a avea temperament politic se cere ca să ai în acest sens o patalama de la cine știe ce caimacan politic. Cine cunoaște însă politicianismul român, își dă repede seama că toate acestea fac parte din acel nenorocit sistem de politică ce ne-a aruncat în acest haos material și moral din care numai D-zeu știu cum și când vom putea scăpa. Dar iată că alături de aceștia se mai află și câțiva mai slabi de fire, oameni naivi, cari, obișnuiți cu vechilul sistem politic și complect streini de adevăratul rost al lucrurilor — cred că așa trebue să se Întâmple toate din țara românească. Un exemplu: Cine nu știe limbagiul pe care zilnic iLl ține politicianismul român cu privire la șeful nostru N. Iorga îl Numai te-1 auzi: — „De ! Deștept om, de treabă că — n'avem ce zice (sic) — dar ce folos că nu.i.„ om politic‘17 Iar la perfidia acestora se mai adaugă apoi, ca un stupidison, prostia celor nuivi ! „De ! De asta «am așa-i"?! Și eu toții indice tn cor, pe tonul unui regret de câroi moraliști: „Păcat că se amestecă în politică, mai bine ar fi rămas între cărțile lui“... Iar când îi scuturi puțin și li întrebuie ,înțeleg ei prin a fi om politic" — apoi îți răspund, unii cu elbrăznicia cinismului, alții cu humetrul prostiei. — „Apoi, d-le, a fi om politic in țara românească însemnează a fi în primul rând: îndrăzneț, șiret și la nevoe chiar hoț. Om lorga al Dy. nu are nici una din aceste calități. El este prea cinstit și prea idealist pentru aceste vremuri și pentru această țară". Iată sistemul de gândire al politicianismului român și iată pentru ce toți acei cărora le repugnă această nenorocită mentalitate — simt socotiți ca niște „naivi idealiști, lipsiți de temperament politic. Zadarnic să le arăți că politica este altruism și desinteresare; că ea este pricepere și muncă; zadarnic să le demonstrezi, că ea este acel sistem de abnegație morală pe altarul patriei; zadarnic să le dovedești că politica este însăși conștiința omenească în funcție de progres social. Pentru ei totul se reduce la satisfacerea celui mai cras și mai feroce egoism al bestiei umane. ...Și ’n nebunia acestui materialism demonic, când viața se reduce la un calcul meschin de interese mărunte, noi perseverăm a rămânea mai departe aceiași idealiști incorigibili, socotind că deasupra acestor mărunte și trecătoare interese omenești se află altceva mai curat și mai sfânt — se află ÎNSĂȘI SUFLETUL OMENESC pe care vrem să-l ridicăm, printr-un serios și cinstit sistem de gândire socială, la adevărata valoare de sine a tuturor nevoilor și aspirațiunilor sale. Cei ce cred la fel cu noi, să ne urmeze. ST. O. DUMBRAVA Institutul Economic Românecs .Punerea în valoare a supra acestor terenuri și punerii lor în valoare s’a vorbit de multă vreme, însă nu s’a trecut la realizări, decât cu votarea legii din 1906, făcută pe când era ministru I. Lahovari și în special cu votarea legii din 10 Decembrie 1910, făcută de d. ministru Al. Constantinescu și numită legea pentru punerea în valoare a pământurilor din zona și inundabilă a Dunării, prin care s-a creiat și Direcțiunea Generală a Serviciului îmbunătățirilor Funciare, cu însărcinarea de a se ocupa de acest fel de lucrări. Acest serviciu studiază la început problema pusă, împreună cu o comisiune din specialiștii cei mai de seamă ai țării și stabilește modul de a se proceda și ce anume din terenurile inundabile de pe Dunăre să se pue In valoare funciară agricolă. In ce privește capacitatea de producție a terenurilor inundabile conferențiarul dă diferite exemple, din care reese că înainte de război, plusul de venit al unui hectar pus în valoare, era in mediu de 120 lei, iar lucrările necesare pentru punerea in valoare costau în mediu 400 lei pe hectar. Astăzi plusul de venit se evaluiază în mediu la 3.000 lei de hectar și costul lucrărilor la 9.000 lei. Producția însă din primii ani a acestor terenuri este cu mult mai mare, ea putând acoperi cheltuelile de lucrări chiar în 1—2 ani. Cu toată marea rentabilitate a terenurilor inundabile, conferențiarul face să reiasă că nu trebue să se caute și nici nu ar fi posibil, să se pună în valoare fonciară agricolă tot ceea ce constitue zona inundabilă a râurilor. Se are în vedere să se pună in valoare fonciară agricolă, circa 350.000 hectare, din totalul de circa 900.000 hectare, cât este suprafața zonei inundabile a Dunării. In țara noastră zona inundablă a râurilor este de circa 1.900.000 hectare, dintre care 1.000.000 hectare pe râuri și 900.000 hectare pe Dunăre. Din zona inundabilă a Dunării numai circa 350.000 hectare se au în vedere să fie puse în valoare funciară agricolă. Lucrările de terenurilor inundabile, cesare acestui scop, ar costa circa 314 miliarde lei, iar sporul de producție ar fi de circa 900 milioane lei anual. Sporul valorii funciare a terenurilor țării ar crește prin aceasta cu circa 9 miliarde lei. Conferențiarul arată apoi că înainte de război, după înființarea Serviciului îmbunătățirilor Funciare, se manifesta o tendință generală de ea se face lucrări pentru punerea în valoare a terenurilor inundabile, pentru că se prevăzuse în lege ca statul să avanseze banii acelora dintre proprietarii care nu aveau fondurile necesare pentru lucrări. Creditele date aveau ca bază plus valoarea câștigată de terenuri prin lucrări și ele erau rambursabile prin anuități în aceleași termene ca împrumuturile de stat. Nu s-a putut însă începe executarea de lucrări, din cauza timpurilor turburi ce au survenit, cu războiul balcanic în 1913, cu războiul mondial început la 1914 și mai ales cu intrarea noastră în război la 1916. După război, deși prin expropriere pământurile de cultură au căpătat o valoare mult mai mare, lucările de punere în valoare a terenurilor inundabile stagnează cu totul, deoarece statul nu mai este în măsură să le finanțeze, iar proprietarii din cauza nesiguranței relative în care pare că se află încă proprietatea, nu-și pun toată stăruința să găsească singuri fondurile necesare. S’a încercat să se găsească capitaliști străini pentru finanțarea acestor lucrări, dar tratativele nu au dus până acum la vre-un rezultat. D. conferențiar crede că aceste lucrări nu se vor putea face decât revenindu-se la aranjamentul dinainte de război de a le da proprietarilor credite cu dobândă mică și pe teermene cât mai potrivite și deoarece statul nu poate face acum acest lucru, să se facă această finanțare de către Banca Națională, prin intermediul Serviciului îmbunătățirilor Funciare sau al Soe. de Credit funciar rural, așa după cum se finanțează industria prin Creditul Industrial. fonografia „TIRAJUL ROMANESC« Str. Sărimi pr. UZINELE DE FIER ȘI DOMENIILE DIN REȘIȚA, S. A. AVIZ Se aduce din nou la cunoștința purtătorilor de chitanțe definitive asupra acțiunilor emisiunei a 11- a (realzată în Mai 1923) că sunt invitați să-și prezinte chitanțele complect achitate ce posedă la ghișeele societății București, str. Povernei No. 2, între orele 9 — 12, spre a obține acțiunile definitive UZINELE DE FIER ȘI DOI metiile din reșița SOC. ANON. Croitoria de primul rang IOACHIM OLTEANU Pasagiul Român No. 2 (lângă Teatrul Național) — BUCUREȘTI — Dpoili de stofe engleze.—Execuție » după ultimele jurnale.—Pentru atț- 2 deci și funcționari 10% reducere.: Citit. CUPA TEATRALA — PLASTICA MUZICALA- LITERARA Meditație caută student. Curs secundar și primar. A se adresa la administrația ziarului. CITIT! „111 Imin“ Doctorul Consultații zilnice ce Consultați boli Interne și Sifilis Str. Regală 38 Iris-ă-vis de Poștă BARLAC de Copii MINISTERUL JUSTIȚIEI (Comisiunea de Naturalizări) Conform arh 22 din legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre știința acelora cari ar voi să facă vreo Întâmpinare, potrivit diapozițiunilor art. 23 din zisa lege: Domnule Ministru, încă din anul 1887 sunt venit in România stabilindu-mă în orașul Giurgiu până la anul 1899 și până în prezent m'am stabilit în orașul Alexandria unde până la anul 1905 am fost ca funcționar comercial iar dela anul 1905 exercit singur cu modul de băcănie, fierărie și cuțitărie având firma Înscrisă la tribunalul Teleorman sub No. 20719 din 13 Iunie 1905. De când sunt venit In România nu am mai fost supus unei protecțiuni străine, bucurândumă și respectând legile țărei Române. Sunt născut In Gabrova, Bulgaria, la anul 1877 cărui stat am fost supus până la anul 1887 când m’am stabilit întâi în orașul Giurgiu și acum în orașul Alexandria, România, unde am avut o purtare bună și nefiind dat judecăței pentru nici un fapt criminal sau corecțional. Astăzi declar că mă lapăd de orice protecțiune străină și voesc a trece între supușii români. In aceste condițiuni, vin a vă ruga Domnule Ministru să binevoiți ca conform legilor acestei țări să mi se acorde împământenirea. Alături pe lângă aceasta următoarele acte care dovedesc cele arătate mai sus : 1) Un certificat sub No. 2007 din 1906 eliberat de primăria Urbei Alexandria, și 2) una declarație autentificată de judele ocolului Alexandria la No. 263 din 1906. Binevoiți, vă rog Domnule Ministru, a primi asigurarea osebitei mele considerațiuni. (si) Manele P. Emanoil zis și Manele P. Manetei! =lll=lll=lll=lll=IH=lll=lll=lll=lll=lli=lll=l||=P MAGAZINUL WINDSOR — București Calea Victoriei, No. 76 — Proprietar I. CONSTANȚII Specialitate de Lingerie și articole Barbatești !ElllSINENNENNENNENNENNENNENNENNENIENÎE Primăria orașului București Direcțiunea licitațiilor și informațiuinilor PUBLICĂTIUNE In ziua de 19 Decembrie 1924, orele II dimineat ®* *® va ține în localul Ospețului Comunal a 2-a licai*£ jțiune publică cu oferte pentru închirierea prăvăliilor noui_construite din jurul halei de păsări 193cF"a^ac*eia ® P**«*bare și până la 1 Ianuarie destinațiuanea, garanția și condițiunile generale și speciale pentru închirieri se pot vedea zilnic la Direcțiunea Licitațiilor și informațiilor. Art. 72—83 din legea asupra contabilității publice sunt aplicabile acestei licitațiuni. No. 41.828 — 1914 I. 1924. 1 Dec. 1924 Librăria Pavel Sem București Calea Victorei, 85 Cârti de scoală și literatură, reviste, ziare și Papetărie Lnă.OBIECTE BISERICEȘTI Propaganda holcevisă în Balcani nu a reușit DECLARAȚIILE D-LUI ALBERT THOMAS PARIS. 13. (Rador), — înapoiat din călătoria de studii în tărme balcanice, d. Albert Thomas, directorul biroului International al muncii, a declarat ziarului .,Petit Parisien“. Impresia sa că încercările de propagandă bolșevică «a eșuat complect ». Albert Thomas $i-a arătat satisfacția specială că asemenea încercări nu vor reuși în România, Iugoslavia și Bulgaria și a terminat sublinind că manifestațiile de simpatie care i s-au făcut în cursul acestei călătorii s-au dovedit dragostea tăilor vizitate către Franța. Mllițiului din IM Dacă examinăm diferitele bugete ale ministerului nostru de externe dela război Încoace, vom observa că numai dela 1924 s-a încercat, într'o oarecare măsură, de a oglindi cheltuelile acestui departament, așa cum sunt, iar nu cum am dori să fie. Vedem într'adevăr în „Expunerea de motive pentru bugetul anului 1924“ că „acest proect de buget nu se deosebește de cel din anul 1923 decât prin adăugirea sumei de lei 100.000.000 — pentru acoperirea diferențelor de curs la sumele ce se plătesc în valute străine, diferențe ce până acum se achitau din fondul respectiv prevăzut în bugetul general al statului“. Trebuie să ne bucurăm cu toții de acest Început de sinceritate. Dintr'un buget total de 139.625.068,— lei, se prevede o sumă de lei 100.000.000,— „pentru diferențele de curs stabilite prin decret regal, pentru comision și speze de plăți". Evident este, că astfel de diferențe de curs nu poate fi deci decât o sinnoastră valutară nenorocită, nimeni nu va contesta acest adevăr, știut fiind că dacă am plăti tratamentele legațiunilor și consulatelor noastre în străinătate în lei, după baza loturilor interne, ne-am vedea siliți să ÎS Închidem, puțini funcționari ar vând azi, după expropiere și prăbușirea zeului, veniturile personale necesare pentru a repreznta țara în străinătate în mod demn, fără un ajutor bănesc, efectiv din partea statului. Despre justificarea existenței unui fond destinat acoperirei diferențelor de curs, nu poat fi deci decât o singură părere. Ce este însă mai mult de regretat este, că nu reese din buget, astfel cum este întocmit, felul în care aceste sume au fost repartizate în trecut și cum domnul ministrul de externe își propune să te distribue în viitor; în alte cuvinte de sume exact sunt destinate fiecărui oficiu diplomatic sau consular in parte. Pentru acele legațiuni sau consulate care aduc țârei un folos real, nici o sumă rezonabilă nu poate fi cheltuită de prisos, pentru misiunile care prin împrejurări, sau din vre-o altă cauză încarcă bugetul fără a arăta astfel de rezultate tangibile, se naște însă întrebarea dacă nu e'ar putea micșora cheltuelile pentru ele, fie printr'o reducere a personalului fie prin alte mijloace, putea ajunge la această sumă exactă este afectată reprezentarei diplomatice și consulare în fiecare țară luată în parte. Nu este de ajuns să știm că avem un oarecare număr de misiuni, cheltuelile pentru ele fiind date „în bloc" și sub diferite capitole, cheltueli generate, cheltueli speciale și altele. Este de un interes mediocru de a ști că avem un număr de miniștri plenipotențiari sau consuli, plătiți fiecare cu o sumă de tei, care trebuia pe urmă înmulțită cu confidente variabile a, b, c, etc., (egal diferență de curs) la care trebuiesc adăugate cheltuelile de reprezentare sau indemnitățile de reședință, chiriile, luminatul, încălzitul, personalul, oamenii de serviciu, etc., sume care trebuesc de asemenea înmulțite cu acelaș coeficent variabil și necunoscut a. b. c. (diferență de schimb.) După cum a fost întocmit până acum bugetul ministerului de externe, constatăm că sumele prevăzute pentru funcționarii la centru, plătite ln lei pe baza bugetară, sunt puse împreună și confundate cu cele plătite în străinătate, pe când aceste din urmă sunt, de fapt, plătite in valută forte de tei înmulțiți adesea cu 40 (sau poate chiar 50) nici o distincțiune nefiind făcută între ambele categorii de funcționari. Se înțelege deci ușor că confuzia este tot atât de perfectă ca și când am aduna lire sterline cu lei sau metri cu kigr. Făcând această observație, nu credem că ar fi necesar să schimbăm Pentru a domnul ministru de externe are Ins; dreptul și chiar datoria, dați-mi voie ! planul general după care este întocsă o spun, de a ști și de a publica cel milt bugetul ministerului. Ar fi însă de cel mai înalt folos, dacă aceste cifre ar fi complectate printr’o listă amănunțită, dând cifrele detailate și exacte, cheltuite în cursul exercițiului trecut pentru fiecare misiune în parte, indicând în mod precis cât s-a cheltuit în lei, date fiind diferențele de schimb. Evident este, că dacă s'ar submite parlamentului astfel de cifre detailate și exacte a fiecărei misiuni permanente sau temporare, tratamente, cheltueli de repreșeptare, indemnități de reședință, cheltueli de transport, chirii (în unele cazuri foarte ridicate) anuități, fete, după cum reese din ordonanțele de plată și aranjate după un sistem geografic alături de cel ierarhic, aceasta ar avea drept rezultat, că națiunea întreagă s’ar convinge ușor că fiecare ban merge acolo unde trebuie, iar nu pentru cheltueli ce s’ar putea altfel crede inutilă. Evident mai este că, după felul în care este azi întocmit și prezentat bugetul, nici o critică serioasă și detaliată asupra cifrelor nu este posibilă pentru parlament, datoria de control al acestuia asupra cheltuelilor fiind iluzorie și suveranitatea națiunei fiind în cel mai înalt grad știrbită. * In ce privește mai ales consulatele, cred că domnul ministru de externe ar răspunde la o dorință legitimă, dacă ar crede de cuviință să adauge un capitol de venituri, dând astfel o dare de seamă anuală. Chiar dacă aceste sunt vărsate direct la ministerul de finanțe, credem că nu ar fi fără interes dacă Națiunea ar avea prilejul să constate ce foloase bănești ne aduce fiecare consulat de ____ clasa I-a sau II-a (efectiv sau ono- * cele colective, rnfic) în parte. Vre o contabilitate a consulatelor nu s-a publicat, după cât știm niciodată la noi ? Pentru a termina, ne permitem să mai exprimăm un regret că suntem nevoiți să întrebuințăm interpreți străini in legațiunile noastre de la Londra și Stockholm, aceștia fiind chiar prevăzuți prin buget, și ne întrebăm dacă nu există nici un român în cadrele ministerului, știind destul de bine limbile engleze și suedeze pentru a ne putea lipsi cu folos de acești streini. După câtva timp, sper că voi putea publica un mic studiu comparativ și mai detailat, între bugetele ministerilor de externe a unor state străine și bugetul nostru, foarte bucuros dacă această lucrare ar putea fi de vre-un folos, fie cât de modest. CONSTANTIN I. KARADJA Consul în disponibilitate Membru al baroului englez ft«« #»»»•»«*»«•»»»•»* No. 22 Ministerul finanțelor Direcțiunea contriftatiunilor și fondului comunal Publicațiune Se aduce la cunoștința generală că termenul de predarea declarațiunilor de impuneri pe anul 1925 începe la 1 ianuarie 1925 și expiră la finele acestei luni. Pentru societățile anonime pe acțiuni acest termen se prelungește până la aprobarea bilanțului de adunarea generală, însă cel mult până la 1 Mai 1925, toate impunerile urmând a fi terminate până în acea lună. Ministerul atrage atențiuni celor obligați la facerea declarațiunilor că nici un termen nu se va mai acorda peste cele mai sus prevăzute, întrucât ne aflăm în al treilea an de aplicare a legii și este de presupus că contribuabilii s’au deprins cu întocmirea și predarea declarațiunilor. Declarațiunile se primesc și se înregistrează la percepțiile fiscale. CUM LE FAC DECLARAȚIUNILE? Declarațiunile se fac: a) Pentru impunerea veniturilor din comerț, industrie, profesiuni și alte ocupațiuni encomerciale, pe formularele No. 4, iar pentru societăți anonime și pentru comercianții și industriașii cari au registre în regulă și bilanț întocmit, pe formularul No. 4 bis; b) Pentru impunerea venitului global pe formularul No. 5; c) Locuitorii satelor pot declara veniturile lor impozabile, sus prevăzute, pe declarațiunile coletive ce se întocmesc la primăria în acelaș termen. Formularele No. 4, 4 bis și 5 se pot procura de la percepții. Se menționează că aceste declarațiuni trebuiesc complectate cu toate datele prevăzute în formular, căci altfel ele se consideră incomplecte și declaranții vor suferi sancțiunile mai jos prevăzute pentru cei ce nu dau declarațiuni. Instrucțiunile pentru întocmirea și predarea declarațiunilor se găsesc pe acele formulare. CE SE DECLARA? Veniturile din imobile, fie ele proprietăți agricole, fie clădiri, fiind impuse pe 5 ani, nu se mai declară decât pentru impunerea venitului global, in declarațiunile No. 5 sau în Celelalte venituri impozabile anual se declară astfel cum ele s-au Încasat sau sunt de încasat pe anul precedent 1924, după detaliile prevăzute in instrucțiunile aflate pe formularele de declarațiuni Dacă unele din veniturile cuvenite pe anul 1924, cum sunt dividendele și tantiemele, nu se cunosc, se declară ce s-a încasat în acel an pentru anul anterior 1923. Scăderile legate din impozite urmează a fi cerute prin declarațiuni in conformitate cu aceleași instrucțiuni. Contribuabilii cari nu pot complecta declarațiunile, te vor face la percepțiile fiscale unde li se va completa declarația de către funcționari percepției și vor semna, după ce vor fi lămuriți asupra dispozițiunilor legii. DISPENSE Pot să nu dea declarațiuni de impunere contribuabili aflați in următoarele Împrejurări: 1. Contribuabilul care are venit sub 10.000 lei în total, atât din veniturile sale proprii cât și ale soției sau altor membri ai familiei sale și pe cari te are la dispoziție este dispensat de darea declarației de impunere la venitul global. Dacă însă are de cerut vre-o scădere legală din impozite elementare, pentru sarcini ipotecare sau familiare, cari se acordă anual, va trebui să facă cerere tot pe formularul de declarații No. 5, iar dacă cer vre o reducere a impozitului la venituri mici, aflate sub limitele legale, In cazul când aceste reduceri nu au fost acordate anul precedent din orice motiv, aceste cereri se vor face pe formularul No. 5 pentru impozitul agricol și pe clădiri și pe formularul No. 4 pentru impozitul comercial și profesional. 2. De asemenea e dispensat de darea declarațiunii pentru venitul global contribuabilul care nu are decât un singur venit din comerț, meserie sau profesie ce se exercită în cuprinsul percepției reședinței sale și pentru care face declarație aparte, însă cu condițiune să menționeze pe declarațiunea făcută pentru acea impunere la impozitul elementar că nu mai are alt venit nici el, nici memebri ai familiei aflați în sarcina sa. Această mențiune echivalând cu declarația pentru global, scăderea pentru membrii familiei se va cere prin declarația la impozitul elementar. Pentru orice alte scăderi din venitul global va face cerere aparte pe formularul de declarații No. 5. Dacă are un venit numai din salariu său mobiliar, va face declarație pe acelaș formular No. 5. 3. Contribuabilul al cărui venit impozabil, fie global, fie elementar, judecat după cel din anul precedent, este acelaș ca și anul anterior și dacă nu are nici un scăzâmânt de cerut și - a schimbat reședința, nici nu și-a modificat felul întreprinderii sau al profesiunii, poate să nu mai facă declarație, și în acest caz se presupune că a menținut declarația din anul precedent în ce privește veniturile stabilite, nu insă și în ce privește scăderile pentru sarcini familiare sau pentru datorii ipotecare, ori chirografare, pentru cari se cere dovezi în fiecare an. Deci spre a obține și pe anul 1925 aceleași scăderi, trebuie să facă declarație și să aducă acele dovezi la efectuarea impunerii când va fi citat. (A se vedea paragraful 172 b din instrucțiunile oficiale.) De această dispensă nu pot beneficia cei obligați la ținerea registrelor comerciale și la încheierea bilanțului, întrucât cifrele după registre nu pot fi aceleași ca în anul precedent și deci veniturile în tot cazul diferă. SANCȚIUNI Contribuabilii cari nu se află in condițiunile de dispensă sus prevăzute, sau ale cătror venituri s-au modificat, și nu vor face declarațiunile de impunere în termen, sau le vor face incomplecte, vor fi impuși din oficiu și li se va aplica amenzile prevăzute de lege, fără dinstincțiune, întrucât în cei doi ani de aplicare a legii toți contribuabilii au putut lua cunoștință de aceste obligațiuni legale. STABILIREA IMPUNERILOR Impunerile se vor efectua la percepții în zilele cari se vor publica și afișa la localurile percepțiilor. Contribuabilii cari au făcut declarațiuni vor fi citați. Cei impuși din oficiu nu se citează. Contribuabilii vor trebui să fie prezenți la impunere cu actele ce au a prezenta, în zilele în cari vor fi citați, iar cei ce nu se citează în zilele publicate, aceasta in interesul lor, spre a se face impuneri cât mai drepte. Ministrul finanțelor, V. BRATIANU Director general, M. Paraschivescu