Neamul Românesc, ianuarie 1925 (Anul 20, nr. 2-24)

1925-01-03 / nr. 2

2 ­.mm 1 (Tradiționalul Hal al Sin­­di­catului ziariștilor din­­­ București va avea loc în Carnavalul acesta la 24 Ianuarie 1925, în sala E­­­­f­oriei. Programul se va anunța la timp. Biletele s’au pus în văn­­zare la biuroul Sindicatu­lui (str .G. Cantacuzino, 2, telefon 58198 și la mem­brii comitetului. t "Biletele de favoare au fost suspendate. D. general Mardarescu, ministru războiu­ a plecat în Basarabia. D-sa va inspecta garnizoana Chi­­șinău, Bălti și Ismail, vizitând co­mandamentele de divizie și corpul 9 de armată de la Chișinău. După aceasta, ministrul de răz­boia va inspecta garnizoana Cer­năuți. Comisiunile fiscale pentru exami­narea declarațiilor de impunere pe [1925, vor lucra dela 15 Februarie [1923. Comisiunile pentru impunerea pro­fesioniștilor: avocați, medici, ingi­neri, arhitecți etc., precum și acele pentru impunerea marilor intreprin­d­eri comerciale si financiare vor lu­cra la administrația financiară.. "Solemnitatea inaugurării tribu­nalului Făgăraș, va avea loc în ziua de 5 Ianuarie 1925,la ora 10 dimineața• a Va participa si d. ministru al justiției­ In curând va apăreai viata LUI CONSTANTIN VODĂ CANTEMIR. Text latin și traducere românească de N. IORGA, Krassin a declarat într-un inter­view acordat ziarului „Petit Pari­sien", că guvernul sovietic nu recu­noaște in principiu, datoriile de stat, totuși va despăgubi probabil pe micii proprietari, în parte. Rusia va putea să stabilizeze forța sa fi­nanciară numai peste 15 sau 20 ani. Insă creditele externe ar putea pres­curta perioada asanării­ de arte grafice TIPARUL ROMANESC va apărea in curând: ISTORIA CO­MERȚULUI ROMANESC Epoca mai nouă de N. IORGA. In jurul neregulilor de la Zemstva Bălți Revizorul școlar se confirma Articolul nostru relativ la neregu­­lile petrecute la Bălți, în jurul con­strucțiilor școlare și mai ales în da­una lor, căci nu se știe nimic de soarta unei sume de aproape un mi­lion și jumătate de lei, dar in baza­­ unui contract neaprobat de minis­terul instrucției și deci nelegal încă sau fictiv, ne-a adus întâmpinarea d-lui Al. Necula, revizor școlar, care n­u face alt­ceva de­cât să confirme cele spuse de noi. Facem loc scrisoarei trimeasc de­­ d-sa. Domnule Director. In baza dreptului de apărare, vă­­ rog să faceți loc in prețiosul d-v. Dar lămuririlor pe care mă simt dator să le dau despre acuzațiunila «o se aduc prin articolul ,rlegimul fraudelor" din „Neamul Românesc" (No. 20 din 20 Decembrie 1924) com­i­tetului județean de construcții șco­lare din jud. Bălți, din care fac par­te ca revizor școlar. Vreau să apăr numai adevărul Care știu că este reprezentat de acest Mar. Nu fac politică. Sunt revizor Școlar de 6 ani aici în Basarabia. Comitetul județean administrează peripții benevole și răspunde de mâ­nuirea lor. Dar comitetul nu poate fi făcut răspunzător de mânuirea fondurilor administrate de Zemstvă din bugetul ei, chiar când ele sunt destinate construcțiilor școlare, dar nu­ 8 vărsate la fondurile comitetu­lui. întreținerea școalelor primare și construirea localurilor cădeau în atribuțiunile Zemstvei. Contractul cu­­ 3r. T. Cătălin din Câmpulung-Bucovina, pentru faso­narea lemnului necesar celor 127 localuri proectate pentru anul vi­itor, s’a încheiat de comitet după ce s’au discutat mai multe oferte. In oferta d-lui T. Cătălin, admisă de comitet, prețul lemnului fasonat era mai­eftin cu 175 lei la metrul cub de­cât prețul din alte contracte si­milare aprobate de minister. Acest contract s-a încheiat sub rezerva a­­probării ministerului și ca dovadă se găsește scris în procesul verbal Nr. 10 din 18 iunie prin care comite­tul a hotărât încheerea lui: ...„am încheiat contractul (cu d. Cătălin) care va fi supus ministerului ins­trucției spre aprobare", ceea ce s-a făcut. In pădurea statului nu s‘a in­trat pentru tăerea lemnului gratuit aprobat de Casa Pădurilor și pen­tru care se contractase fasonarea. Așteptăm aprobarea contractului. La ancheta d-lui Goma, inspector general administrativ, s-a dovedit că acontul de 1.300.000 lei a fost plătit de președintele Zemstvei, din buge­tul acesteia, nu de comitetul jude­țean, care nu putea ordonanța de­cât sumele vărsate de fondurile sale încasata de administrația financia­ră. In procesul verbal Nr. 11 din 24 iunie, de care se vorbește în articol, comitetul spune, cu ocazia discută­rii unei supraoferte, că el a fost în­­cunoștiințat atunci de plata unui a­­cont și deci nu se mai putea reveni asupra contractului; aceasta dove­dește că comitetul n'a știut până a­­tunci de plata acontului, deși con­tractul se încheiase în ședința de la 18 iunie prin procesul verbal Nr. 10 la care nu se vorbește nimic de a­­cont Răspunderea cădea asupra ce­lui care îl plătise fără autorizația comitetului. De aceea scrisoarea fir­mei Pâșlea primită la 16 iulie și considerată falsă, în care se spunea că d. T. Cătălin nu este reprezen­tantul firmei Pâșlea, s‘a dat d-lui Buruiană, președintele Zemstvei, ca să cerceteze și s’a găsit, în timpul anchetei, la dânsul. D. administrator financiar, mem­bru în comitet, a cerut oficial infor­mații, în urma acestei scrisori, și i s'a răspuns de administrația finan­ciară din Câmpulung că d. T. Cătă­lin este tovarăș la firma Pâșlea, prin urmare contractul Încheiat de dânsul nu­i fictiv, după cum se afir­mă­mn acel articol. Partea ce am luat la alcătuirea a­­cestui contract, ca și gestiunea co­mitetului județean, au fost cercetate de patru Inspectori din partea mi­­ministerului instrucției. Anexez la aceasta memoriul ce am depus la a­­cea anchetă. D. inspector general al învățământului primar din Basara­bia, Sachelarescu, care a cercetat în special amănunțit, sever dar drept, a înaintat raport ministerului și concluziile sale se pot vedea. Comitetul de construcții în care mă găsesc se mândrește cu opera Începută in acest județ, unde cu toate împrejurările vitrege, a deter­minat un curent favorabil construc­țiilor școlare în populația deprinsă cu alt sistem, când totul venea dela stat; s'au subscris benevol peste 4 milioane lei și se continuă subscrie­rea pentru școala românească chiar în satele minoritare; se găsesc în construcție 24 localuri cu 81 sate de clasă și s'au pus în funcție în acest an 25 sate în Județul acesta cu 60.000 copii în vârstă de școală din cari nu încap in localurile existente de­cât 15.000, 75 la sută rămânând in întunericul exploatat de dușma­nii noștri, ca și demagogia neispră­viților, in această binecuvântată de Dumnezeu Basarabie, dar prea a­propiată. Cu distinsă stimă, AT. NECULA revizor școlar Și noi ne bucurăm, după cum am spus-o de altfel și in articolul in chestiune, de opera românească și culturală ce se face prin construcții. De altfel d. Necula însuși arată că vina este a Zemstvei nu a comitetu­lui școlar. Nici noi n'am spus altfel. Pentru lămurirea lucrurilor nu pu­team și nu putem lăsa in umbră și partea avută de comitetul școlar de construcții in această afacere. Apoi, ca o mică chestie de logică mărun­tă, cum nu e fictiv contractul când nu e legal și nu e aprobat de minis­terul instrucției. Ceia ce ne-a îndreptățit și îndrep­tățește încă să socotim această afa­cere ca o rușinoasă fraudă e faptul că. mi.. m! ‘imaxin­lmă,însuitbir"m fost înstrăinați, fără ca de pe urma lor să folosească construcțiile șco­lare și, credem, nici comitetul, for­mat din atâția oameni cum se cade. BOXUL IN PARLAMENTUL ENGLEZ fectuala Cameră a Comunelor are în sânul ei doi fost samp­ioni de box ai marinei. Unul e coman­dantul Kenworthy, ale cărui cali­tăți combative se pot din belșug, e­xercita, cel puțin în vorbire, în sâ­nul grupului radical al partidului liberal din care face parte. Comandorul Ken­worthy pune de altfel întrebări foarte neplăcute în fiecare sesiune miniștrilor. Celălalt boxeur e d. Ben Smith­­deputatul laburist de Rotherthyte, care e în Camera comunelor repr­e­zentantul oficial al matelotilor­de toate gradele din Anglia. UN PORUMBEL EROU DE RĂZBOI r A murit de bătrânețe, în vârstă de zece ani, la compania columbo­filă din Montoire, în apropiere de Tours, porimbelul-călător cu ma­ri editura institutului stricula 183—14 AF, care, « Ver­dura, în toiul bătăliei»„a asigurat mai multe legături importante sub­ focurile ide mai violente. El •»­ câștigase o frumoasă citație pe or­din de zi, care se află încadrată în sala de onoare a regimentului 6 artilerie din Tours, dedesubtul po­rumbelului 183, împăiat pentru a-i perpetua amintirea. CULORILE GERMANE Grupul naționalist din Reichs­tag are intenția să propună un ple Mieu­ pentru a îngădui populației să se pronunțe pentru menținerea culorilor actuale ale Reichului ger­­man. negru — roșu — auriu­ sau pentru revenirea la vechile culori. negru—alb—roșu. OFIȚER SUPERIOR HOT Un caz extraordinar de dedu­blare s-a descoperit la Francfurt, a fost arestat un individ care se specializase in furtul bagajelor de mână ale femeilor­ în timpul nop­ții, și care avea la activul lui un mare număr de asemenea furturi Ancheta a dovedit că hoțul era un ofițer superior al armatei ger­mane, om respectat și au multi prieteni- El trăia la Sachsenhau­­sen, lngă Francfurt, și- după ce-și termina ocupațiile zilnice- avea o­­biceiul să se ducă la Francfurt unde-și schimba hainele pentru a putea opera. Nici familia lui, nici prietenii nu bănuiau măcar dubla viață­ „SOCIETATEA NAȚIUNILOR NU-I DESTUL DE DEMOCRA­TICA" Aceasta este aprecierea regelui Alfons al XIII-lea, și a fost emisă în următoarele împrejurări: litere și ziaristă de taÎen­t,femee de în­­fnm­­it a in Vara trecută Spania, cu care o­­cazie a fost invitată la palat. Fiind vacantă, regele se afla cu familia sa la palatul din Santander, zidit din granit gris pe o mică peninsulă ce înaintează un ocean. Când a a­­juns acolo, pe la prânz, însoțită de ambasadorul Moore, toți ai familiei regale erau in costume de sport, fapt care i-a dat mai mult curaj și voie bună. La masă, Miss Constance Drexel, a fost așezată la dreapta regelui și nu departe de generalul Primo de Rivera. Aproape de sfârșitul deju­nului, d-ra Drexel a socotit timpul potrivit pentru o discuție, care ar fi putut lua forma unui interview. Cea d’intâiu Întrebare fu : — Ce credeți, sire, despre Statele Unite și Europa ? — E o nenorocire ireparabilă că Statele Unite s’au Îndepărtat de a­­facerile europene după conferința de pace. — Și Societatea Națiunilor î — Societatea Națiunilor nu-i des­tul de democratică, a răspuns re­gele d-rei Drexel, care mai riscă altă Întrebare. .................. Evoluțiunea istorică a târgurilor ’ CONFERINȚA D-LUI DR. GHERON NETTA In legătură cu curentul stabilit la noi în țară de a se organiza în diferitele orașe ale țărei­ târguri de mostre și pentru a lămuri opi­nia publică asupra rostului aces­tor târguri în viata economică și socială a unui stat. D. dr. Gheron Netta, a ținut eri la Casa Negus­torească din Ploești o conferin­ță, tratând despre „Evoluțiunea istorică a târgurilor periodice“. Conferențiarul s'a preocupat nu de târgurile mici săptămâna­le sau anuale, ci de târgurile pe­riodice mari naționale și interna­ționale, la care sunt interesate în­treaga viată economică a unui stat sau diferite state vecine sau nu. Desvoltarea târgurilor dealun­­gul timpului a stat în strânsă le­gătură cu structura politică, eco­nomică și socială a Statelor. Con­ferențiarul face o expunere amă­nunțită. Trebuia găsită o instituțiune care să înlesnească legăturile co­merciale între toate statele lumei. Și această instituțiune universală care era în evul mediu biserica creștină. Pe lângă mănăstiri, întâlnim prin urmare primele institutiuni negustorești de interes internațio­nal din cari au rezultat târgurile periodice cu faimă mondia­lă de mai târziu: înmulțirea și perfecționarea mijloacelor de comunicație, dă lo­vitura de gratie institutiunei târ­gurilor periodice internaționale. Toate târgurile internaționale mari de altă dată, se desființea­ză sau continuă să trăiască și as­tăzi sub forma neînsemnată a u­­nor târguri neînsemnate de pro­vincie. Singurul târg internațional care a trăit până în timpurile noastre, este târgul de la Lipsca. Revenirea economică a statelor Europei la o situațiune ca aceea dinainte de război va face fără îndoială să dispară o foarte mare parte din târgurile de mostre în­ființate în anii din urmă. Totuși unele țări vor trebui să păstreze ceva din aceste institu­țiuni, pentru că ele dau posibilita­tea guvernanților să poată contro­la efectele legilor de încurajare a industriei naționale și pentru că ele vor ușura propaganda pentru întărirea consumului de produse naționale, și vor da prilej indus­triilor țărei să-și măsoare pute­rea de productiune și de concu­rență fată de industriile altor țări cu cari vor fi puse alături. i­d­iniÉ. Mișcarea culturală de la Oradea-Mare Activitatea Uniunei Culturale Inițiativa neoficială în dome­niul cultural începe să se accen­tueze tot mai mult în Oradea-Ma­re. Ea ajută astfel și activitătea desfășurată de profesori în afară de școală — ca reprezentanți ai culturei românești — în zona cul­turală. — In anul acesta s'a rea­lizat „Uniunea culturală“ a Aso­ciațiilor existente de mai multă vreme în Oradea Mare. Acțiunea separată de până acum tinde, prin colaborare, să devină uni­tară. Ateneul Popular, Asociațiu­­nea Profesorilor Secundari, Cele tr­ei Crișu­ri, s'au manifestat în prima parte a acestui an în ca­drul „Uniunei“ printr'o serie de șezători culturale, formate din câte o conferință și partea artis­tică organizată prin inițiativa d-lui colonel Bacaloglu, directo­rul revistei „Cele trei Crișu­ri“. Prima din ciclul conferințelor ținute până acum a fost a d-lui profesor universitar BOGDAN IONESCU care a vorbit despre ,J Dem­ocratie“, și ultima dinain­tea vacantei de Crăciun a d-lui GH. SOFRONIE, profesor la li­ceul „Em. Gojdu“ care a tratat despre „Evoluția ideii de Conș­tiință Națională“. Au mai vorbit până acum și d-nii EUGENIU SPERANȚIA profesor și MIR­­CEA NICIU, consilier la Curtea de Apel. Preocuparea de căpete­nie a „Uniunei Culturale“ constă în a face cunoscut publicului, tre­cutul nostru național, literatura noastră și contribuția Românilor în toate domeniile în viața Euro­peană. Deasemeni secția locală a „Ar­tei“ condusă de d. AUREL LA­ZAR și-a reluat activitatea pen­tru anul acesta, stabilind un pro­gram de conferințe și șezători în Oradea Mare și­­ în județul Bihor după sărbătorile Crăciunului, în acelaș timp din inițiativa proto­popului HORVAT s'au organizat o serie de conferințe populare, cu caracter religios, pentru parohie­­nii săi. Acest început de mișcare culturală și pentru anul acesta — dacă va continua — va contri­bui — în lipsa unei sistematice politice culturale de Stat — la propășirea culturei românești în vestul României, așa de superfi­cial și adeseori, greșit, cunoscută. CORESPONDENT Incorporarea contigantului 1925 S'a promulgat prin »Monitorul Oficial“ de ori legea pentru che­marea sub arme a contingentului 1925 în cuprinderea umătoare: „­Pe ziua de 2 Februarie 1925 se vor chema sub ar­me tinerii cari formează contingentul 1925, dintre cari 3.181 pentru călărași cu schimbul, 9.299 pen­tru grăniceri, 1348 pen­tru marina militară și 9.839 pentru Jandarmeria rurală, pentru unitățile și serviciile armatei de us­cat“. a NEAMUL­ ROMANESC In ajunul plecarei sale în strai­­­nătate d. Vintilă Brătianu a făcut ziarului ,,Viitorul" o interesantă expunere asupra drepturilor Roma­niei în legăturii cu conferința de la Paris.­­ Ministrul de finanțe a vorbit mai întâi de demersul comun făcut de Iugoslavia, Portugalia și România pe lângă guvernul francez în ur­ma neînvitării acestor state la con­ferința din Pari, o consecință a dra, la care tot au participat :.S’a făcu ne d. Vinti­­re de fapt, este crintei din con­­foceste trei state pt deliberativ. em © rs spu­­s­­«nici ca­re nu­ cra­re interesels noa se revină azi reprezentată­onsiliuul suprem mai hotăra stre fără la trista prin proceduri? de altă dată. ..Sunt cl­­asii tini atât de importan­te pentru noi cari au izvorât din interpretarea ulterioară ce s-a dat prin aplicarea tratatelor, in­cât Ro­­mânia nu poate să vadă rezol­vin­­­du-se chestiuni care pot fi determi­­­nante pentru consolidarea ei, fără ca să se poată apăra”. PROGRAMUL CONFERINȚEI In programul oficial al Confe­­­rinței de la Paris — adaugă minis­trul de finanțe — figurează în prin­cipal chestiunea repartiză ai sume­lor disponibile rezultând din ocu­­­pațiunea Ruhr­uhu și repartizarea pe anul 1925 a cotei lunare din planul Dawes. Ambele aceste probleme inte­resează și România, care are drep­tul la o cotă-pa­rte din despăgubi­rile germame chiar după cota atât de nedreaptă stabilită la Spa. _ ..Dar în afară de aceste ches­­­tiuni, sunt și altele cari nu ne pri­vesc direct, dar cari indirect pot influenta asupra stabilirei cotei noa­stre din despăgubiri. ..Conferințele actuale au impor­tantă și din Punctul de vedere că ne găsim la o cotitură mare a a­pli­­cărei tratativelor sau mai bine zis, văzând cât de departe suntem azi de roadele ce se așteptau dela ace­le tratate și de la aplicarea lor, este vădit că se pregătește o nouă ră­­fuire, din care fiecare caută să tra­gă cât mai mult folos“. SITUAȚIA DE INFERIORITATE A ROMÂNIEI ..României în deosebi i s'a creiat o situație grea, învorîtă mai ales din înțelegerea de la Spa, situație care tinde să fie mai îngreuiată pentru noi pentru modul cum se execută tratatele față de foștii dușmani. Primejdia Pentru noi ca toate sforțările și sacrificiile pe cari le facem prin propriile noastre forte pentru ‘“’isolidarea financiară a Statului, să fie nu numai împiede­cate, dar chiar anulate prin bilanțul negativ, pe care modul de aplicare al ac­estor tratate caută să-l facă. Suntem în fața acestui fapt extra­­ordinar pe care opinia publică ro­mânească e bine să-l cunoască . Pe când Comisia reparat­­urilor nu a stabilit nici până azi cum trebuia dela­ început —și cum s’a făcut cu Germania —cumi sunt sumele de plată dela ceilalți foști inamici, se fixează sff seu­mb can front »«raws pe cari noi avem să le plătim ace­­­lorași foști inamici, cerându-ni­ se în acelaș timp SA FACEM PLATA IMEDIATA, pe când foștii vrăjmași SUNT AMÂNAȚI chiar cu aceste sume necunoscute pe 20. 30 și chiar 60 de ani Or, se știe ce înseamnă o asemenea plată cu leal depreciat de azi” Mai departe, d. Vintilă Brătianu povestește răspunsul mai mult de­cât surprinzător, pe care un mem­bru al Comisiei reparațiilor i s-a dat la asigurările noastre de realitate în aplicarea tratativelor. „Trebuie să plătiți — ar fi spus acel membru al co­misiei reparațiilor — fiind­că foștii inamici nu plă­tesc nici unul și, in cazul acesta, fie unde vreți să ne despăgubim noi dacă nici d-voastră nu plătiți?“. In fața acestei situațiu­­ni, cu toții ne dăm seama de necesitatea imperioa­să a României de a parti­cipa la toate deliberările conferinței, problema re­parațiilor intrând într'o fază nouă și decisivă. Pe această chestiune, guvernul găsește alături de dânsul întreaga națiu­ne. Abonamente Aliații și România Declarațiile d-lui Vintilă Brătianu Autorități și Insti­tuții •Membrii corpului didactic și ai Cle­rului Pe un an 650 lei 450 lei 600 lei Nu pot spune în de ajuns cu câtă durere am fost silit să încetez tipărirea acestei foi prin care atâ­ția ara, cu iubire și fără niciun in­teres al mieu, am vorbit sătenilor despre nevoile lor și nevoile terii­­despre felul cum s'ar putea ajunge fără zbucium și fără tulburări la îndreptarea rălelor și tămăduirea rănilor, înainte să se fi ridicat atâția prieteni ai poporului"" așteptând să le cadă în gușă voturi !^­ăneștii am început, cu câțiva prieteni­ o muncă înceată, dar stăruitoare, pentru luminarea sătenilor voștri­­aducându­i astfel la înțelegerea a­­devăratelor mijloace de a se ferici. Am fost crezut, și una din bu­curiile mele cele mari a fost că în războiul de la 1913 ca și în războiul cel grozav de éji atâtia au plecat având în in­mni căldura aprinsă de sfaturile noastre și țin­­tele ar­ătate de noi, în mintea lor. Biruiți de sărăcie, ne-am oprit. Astăzi un ajutor prietenesc vine să nu îngăduia a porni din nou la muncă pentru atingerea acelorași scopuri. vitejiri de partid nu se vor cu­lege de aici. Ci vom căuta a vorbi astfel încât fiecare să creadă că aude glasul însuși al terii sale sfă­­tându-l la bine. N. IORGA Deputat de Dolj (Din „Neamul Românesc“ pentru Popor) Teatrul National: „Thebaida“. Teatrul Regina Maria: „Keim“. Opera Română: „Aida". Teatrul Mic: „Marea Ducesă ți chelnerul. Teatrul Carol cel Mare: „Pân’aici“. Teatrul Central: „Iohanisleiter". De la Liga pentru unita­­tea culturală a tuturor Românilor secția Cernă­­uți și suburbii alegerea noului comitet Liga culturală. Secția Cernăuți și suburbii, a ținut în ziua de 7 Decembrie 1924 adunarea ei ge­nerală și a ales următorul com­i­­s Președinte : Dr. Vasile Gh­era­­sim, profesor. Vice-președinți: D-na Elena Ni­culiță Voronca, Dr. Const. Rădu­­lescu, profesor universitar. Secretară : D-ra Ariadna Med­vighi, funcționară: Casier: Loghin Coons tutit.;-’ proesor. Membri fără funcție: Aurora Popovici, Traian Ilcău, Vasile Leneu, Const. Cerchez, Uie Ve­­neria, Mihai Constantinovici, George Criclovici. Cenzori: Niculae Siminovici, Constantin Țopea. Cronica culturală Cultural populară IIUOK­CSISS 13 IHURCE 1 spectacolele zi.Kt i O nouă lumină Azi poate mai mult decât înainte de reforma agrară și cea electorală care au pus în drepturile lor cele mai omenești marea majoritate a populației noastre, populația sate­lor, este nevoie de luminarea aces­tei populații prin toate mijloacele de care dispunem ca societate și ca organizație de stat. Cine știe câte lipsuri are acțiunea ce se desfășură azi pentru ridicarea culturală atât a satelor cât și a pe­riferiilor orașelor, cât de insuficien­tă și ineficace este această activi­tate, deseori bine intenționată, de cele mai multe ori însă nefastă, nu va putea privi decât cu bucurie re­apariția foii „Neamul Românesc pentru popor”, ale cărui sfaturi, ale cărui îndemnuri — pornite totdea­una dintr’un suflet mare și dintr’o minte luminată și înțeleaptă, în ju­rul căreia au stat continuu numai suflete calde și conștiente — au că­lăuzit timp de doisprezece ani pașii tuturor celor setoși de o înțelegere mai adevărată a rosturilor noastre ca nație și a datoriei noastre ca ce­tățeni ai unui stat național unitar. Cuvintele din fruntea nriipului număr pe care le-am reprodus și aici sunt fem­eimii îmbucurător și dătător de mari speranțe ale unei ,,întoarceri la munca" cea mai grea ce-a rămas neîndeplinită în lumea muncitoare a­ satelor și orașelor noa­stre. Munca cea istovitoare, „încea­tă dar stăruitoare’, care singură duce la sufletul cinstit și curat al țăranului ca și al orășanului pen­tru a-i da „înțelegerea adevăratelor mijloace de a se ferici”. Căci numai căutând „a vorbi ast­fel încât fiecare să creadă că aude glasul însuși al țării sale sfătuin­­du-l de bine” se poate face lumina­rea minților și înălțarea sufletelor. Numai îndemnul cinstit, desintere­­sat, conștient, cald al unui suflet mare ca acela al lui Nicolae Iorga, care a dovedit prin toată strădania vieții lui cât de binefăcătoare este cultura și cât de întăritoare este iubirea curată de nație, se poate ri­dica un om ca și o societate la ros­turile pe care i le indică natura și calitățile sale. Datoria omenilor de bine, bunilor români ca și a prietenilor noștri este acum de a sprijini această foaie, răspândid-o cât mai larg și r­ecomandand-o cât mai stăruitor și mai călduros țărănimii și muncito­rimii. r.— Brak-Üofies DE LA TEATRUL NAȚIONAL Teatrul Național va reprezenta la 14 Ianuarie pentru prima oară „By­­zant“, patru acte în versuri de d. Mircea Rădulescu. In primele roluri vor apare d-na Maria Filotti și d-nii Ion Petres­­cu, Bulfinski, Demetriad­ Atanasescu, etc. EXPOZIȚII Pictorul Pejin a deschis ieri, in sala Mozart, expoziția sa de pic Expoziția va fi deschisă zilnic, până la 31 ianuartie, tură cu subiecte culese în gene­ral diin țara Moților. libii&graffit A apărut „Orizontul“ No. 1 cu următorul sumar: O prăpastie lungă de 500 km. și adâncă de 1.500—2.500 metri: Duali­tatea și asimetria facială; întine­rirea prin injecții de sânge; Ri­turile funerare la Indieni; Arc­­i­tectura, pictura și muzica tibeta­nă; Curiozități fizice: fulgere ne­are; Muzica — agent al vindecă­rii bolilor sufletului, etc. A apărut „Oglinda Lumii“ No. 1 cu numeroase vederi și instan­tanee fotografice, cu următorul sumar: Marele proces al spionajului sovietic; Priveliștea unei schhele petrolifere în flăcări; Monumen­tul equestru al Regelui Ferdi­nand; Un corn de pompieri feme­­nini în Anglia, etc. ,.Neamul Românesc­ pentru popor­­ .­I , I —­, A apărut No. 1, anul XIII al singurilr publicațiuni bune pen­tru popor. Cu acest număr „Nea­mul R­omânesc pentru Popor“ își începe activitatea celui de al trei eprizei Sile ® a ®> va da a­­celeași minnunate roade ca și cea din anii preci­denți. Numărul a­cesta are următorul cuprins: \ N. IORGA: K­UWT Cerea la muncă. I. GR. OPRIȘAI­^Noul calendar. NIFON G. WAN HI £ £ Oala lui Mo*­­ Niculae Repede. C. N. PARVULESCU :*%LI­ iniar 1910. TO­ADER CREȚII: Ce poate unirea. T. IVAN-PROB.: Cu gânduri cu­rate. Culegeri din Popor. G. C. V.: Trebile din lăuntru. X.: Trebile din afară. De vorbă cu cetitorii. O carte de mult folos. Știri felurite. Abonamentul se plătește pe un an și costă 80 lei. Oricine se poate abona și plăti în str. Bretoianu 6 București. .................................................... Duminică 11 Ianuarie a. c., la ora 9 seara fix, va avea loc la Ate­neul Român, conferința d-lui ge­neral Anastasiu Alexe : „Amintiri și învățăminte de la Congresul foștior luptători din Londra". Cititorii și amicii noștri sunt rugați să bine­voiască a asista. Intrarea liberă. Ci ti ti C­LIPA ia •«! R 1 l­* II forMra ii uni unii m­ini­iprincii U IMSU IS! UlfIBULLÜ­LBIUI Nu se ajută și nu sunt imitate operele bune Marți, 23 Decembrie, în prezența M. S. Regina, s’a serbat pomul de Crăciun la „Căminul de Ucenici In­dustriali No. 1“ din str. Foișor, colț cu str. Vitanului. Acest cămin, primul în acest gen, în care se adăpostesc circa 100 de ucenici, recrutați în majoritate din­tre orfanii din război, este pus sub înaltul patronaj al Alteței Sale Principele Carol. S’a urmărit prin creiarea lui de o mână de oameni de­ bine, la care s’a adaos și concursul Primăriei și Ministerului Muncei, educarea și îndrumarea orfanilor spre muncă productivă spre a le asigura exis­tența zilei de mâine, când ei vor de­veni majori și, deci, cetățeni ai pa­triei pentru care s’au jertfit cu a­­tâta abnegațiune părinții lor. Ne-am gândit cu temere, și cre­dem justificat, la viitorul acestor sutimi de mii de copii desmoșteniți ai soartei, fără părinți și fără altă ocrotire decât ceiace, trebue s’o mărturisim, și acordă Statul într’o prea slabă măsură în faza copilăriei lor ! Atât pentru ei înșiși, cât și pentru țară în sine este de un mare folos creșterea în condițiuni omenești, e­­ducarea și pregătirea orfanilor a­­junși adolescenți pentru diferite ra­muri de producțiune. Agricultura, comerțul și diferitele ramuri de meșteșuguri duc lipsă de brațe suficiente, dar mai ales de brațe mintea luminată. O INDIFERENTA PRIMEJDIOASA Gândindu-ne la această situațiune și la perspectivele viitorului am pornit entusiasmați la muncă ! Cre­deam că e destul să enunțăm for­mula și să facem și experiența prac­tică a operei, pentru ca apoi toate branșele de mai sus și toate bună­voințele din această țară să se în­treacă în a înființa în toate unghiu­rile t­rei căminuri pentru pregăti­rea oștirei de muncitori conștienți, necesari zilei de mâine. Trebue să mărturisim cu durere că ne-am înșelat în speranțele noas­tre — și este foarte regretabil. Este regretabil pentru timpul pierdut.. . este dăunător pentru țară, este pe­­r­­iculos chiar pentru ordinea publică­­ viitoare, când acești copii, devenind­­ majori, se vor găsi lăsați pe dru­muri, fără sprijin și fără micerie, din care să’și scoată în mod cinstit pâinea zilnică. Zilele trec, copii se fac mari și ni­meni nu se gândește la ei ! Fapta generoasă a generalui Ma­­nolescu, care ne-a pus gratuit imo­bilul la dispoziție, nu a găsit imita­tori nici la particulari și nici la au­torități. Spun toate acestea cu un profund regret tocmai din cele constatate cu prilejul sărbătoarei de ori ! Dacă Majestatea Sa Regina nu a­­ducea ca întotdeauna de altfel prin augusta-i prezență o rază de învio­rare și de speranțe în sulfetele a­­mărâte a­le acestor copilași, am fi săvârșit serbarea pomului de Cră­ciun In atmosfera unei triste singu­rătăți și izolări, dată fiind lipsa tu­turor acelor cari sunt obligați a în­­curaja­ acești copii cu toată iubirea și cu toată solicitudinea pentru vii­torul lor­­. CE FAC OFICIALITATEA ȘI RE­­PREZENTANȚII INDUSTRIEI ? Astfel, cu toate solicitările noas­tre, au lipsit reprezentanții oficiali ai Industriei și Comerțului, ai Mun­­cei și Ocrotirilor Sociale până și în­­su­și patronii cari utilizează munca acestor ucenici ! Pentru aceștia și­­ pentru mulți alții n’am decât cu­­­­vinte de regret! Viitorul se va răti­­buna de­sigur pentru condamnabila lor nepăsare. Au ținut să fie remarcați de M. S. o anumită categorie de persoane cari, de­sigur, urmăresc pe toate căile unde pot fi văzuți, dar cari n’au nici­ o legăură și nici nu pot purta vr’un interes operei noastre, neînțelegând-o. UN PROGRAM ÎNĂLȚĂTOR Serbarea, prin însă­și cadrul de simplitate în care s’a petrecut, a fost foarte impresionantă . După muzica dulce și duioasă a corului de ucenici, admirabil de bine înjghebat și condus de pedago­gul școalei, după reprezentarea di­feritelor scene din tradițiile noastre strămoșești, a urmat cuvântarea scurtă, dar plină de măreție a har­nicului nostru președinte, d. dr. Staicovici, care, la cuvinte de o rară sinceritate, a evocat începuturile și rezultatele obținute în această direc­țiune. Modesta festivitate s’a sfârșit prin împărțirea, de către tnsă­și M. S., a darurilor pentru copii . Aceste daruri au fost făcute în mare parte de către Ministerul de Răsboi, prin bună-voința d-lui intendent general Leonte. Ca­m întotdeauna, M. S. Regina a răsplătit cu măgulitoare cuvinte de laudă buna gospodărie a Căminului condusă cu o rară abnegațiunie de­ MUZICALA - LITERARA TEATRALA — PLASTICA d-na dr. Popp, o franceză prin naș­tere, dar o prea bună româncă prin simțim­inte. S’au văzut ucenicii voioși, voinici, plini de sănătate și de avânt, bine îmbrăcați și încălțați ! Este tot ceia ce ne străduim a le asigura pe lân­gă un îngrijit trai higienic și mo­ral — și credem că este tot ceia ce le trebuește ! Regretul nostru este mare că nu putem face mai mult și mai ales că nu putem păși mai departe ! CONSTATĂRI DUREROASE Ce putem face cu cele câteva su­timi de mii de lei ce ni se acordă cu atâta precupețire și cu atâta sgâr­­cenie de factorii răspunzători! Mai nimic ! Spun toate acestea și cu a­­cest prilej cu speranța poate că în ceasul ultim se va pricepe de condu­cătorii noștri de astăzi și de mâine încotro li este datoria. Este sigur că numai prin pregă­tirea solidă a acestui neam spre a’l pune în starea de luptă pentru pro­gres se va obține ridicarea lui și in­dependența țării. Aceasta să fie preocuparea patrio­­ților noștri, cari se arată prea gră­biți la promisiuni și indiferenți la fapte. D. MOCIORNIȚA

Next