Neamul Românesc, ianuarie 1925 (Anul 20, nr. 2-24)
1925-01-03 / nr. 2
2 .mm 1 (Tradiționalul Hal al Sindicatului ziariștilor din București va avea loc în Carnavalul acesta la 24 Ianuarie 1925, în sala Eforiei. Programul se va anunța la timp. Biletele s’au pus în vănzare la biuroul Sindicatului (str .G. Cantacuzino, 2, telefon 58198 și la membrii comitetului. t "Biletele de favoare au fost suspendate. D. general Mardarescu, ministru războiu a plecat în Basarabia. D-sa va inspecta garnizoana Chișinău, Bălti și Ismail, vizitând comandamentele de divizie și corpul 9 de armată de la Chișinău. După aceasta, ministrul de războia va inspecta garnizoana Cernăuți. Comisiunile fiscale pentru examinarea declarațiilor de impunere pe [1925, vor lucra dela 15 Februarie [1923. Comisiunile pentru impunerea profesioniștilor: avocați, medici, ingineri, arhitecți etc., precum și acele pentru impunerea marilor intreprinderi comerciale si financiare vor lucra la administrația financiară.. "Solemnitatea inaugurării tribunalului Făgăraș, va avea loc în ziua de 5 Ianuarie 1925,la ora 10 dimineața• a Va participa si d. ministru al justiției In curând va apăreai viata LUI CONSTANTIN VODĂ CANTEMIR. Text latin și traducere românească de N. IORGA, Krassin a declarat într-un interview acordat ziarului „Petit Parisien", că guvernul sovietic nu recunoaște in principiu, datoriile de stat, totuși va despăgubi probabil pe micii proprietari, în parte. Rusia va putea să stabilizeze forța sa financiară numai peste 15 sau 20 ani. Insă creditele externe ar putea prescurta perioada asanării de arte grafice TIPARUL ROMANESC va apărea in curând: ISTORIA COMERȚULUI ROMANESC Epoca mai nouă de N. IORGA. In jurul neregulilor de la Zemstva Bălți Revizorul școlar se confirma Articolul nostru relativ la neregulile petrecute la Bălți, în jurul construcțiilor școlare și mai ales în dauna lor, căci nu se știe nimic de soarta unei sume de aproape un milion și jumătate de lei, dar in baza unui contract neaprobat de ministerul instrucției și deci nelegal încă sau fictiv, ne-a adus întâmpinarea d-lui Al. Necula, revizor școlar, care nu face altceva decât să confirme cele spuse de noi. Facem loc scrisoarei trimeasc de d-sa. Domnule Director. In baza dreptului de apărare, vă rog să faceți loc in prețiosul d-v. Dar lămuririlor pe care mă simt dator să le dau despre acuzațiunila «o se aduc prin articolul ,rlegimul fraudelor" din „Neamul Românesc" (No. 20 din 20 Decembrie 1924) comitetului județean de construcții școlare din jud. Bălți, din care fac parte ca revizor școlar. Vreau să apăr numai adevărul Care știu că este reprezentat de acest Mar. Nu fac politică. Sunt revizor Școlar de 6 ani aici în Basarabia. Comitetul județean administrează peripții benevole și răspunde de mânuirea lor. Dar comitetul nu poate fi făcut răspunzător de mânuirea fondurilor administrate de Zemstvă din bugetul ei, chiar când ele sunt destinate construcțiilor școlare, dar nu 8 vărsate la fondurile comitetului. întreținerea școalelor primare și construirea localurilor cădeau în atribuțiunile Zemstvei. Contractul cu 3r. T. Cătălin din Câmpulung-Bucovina, pentru fasonarea lemnului necesar celor 127 localuri proectate pentru anul viitor, s’a încheiat de comitet după ce s’au discutat mai multe oferte. In oferta d-lui T. Cătălin, admisă de comitet, prețul lemnului fasonat era maieftin cu 175 lei la metrul cub decât prețul din alte contracte similare aprobate de minister. Acest contract s-a încheiat sub rezerva aprobării ministerului și ca dovadă se găsește scris în procesul verbal Nr. 10 din 18 iunie prin care comitetul a hotărât încheerea lui: ...„am încheiat contractul (cu d. Cătălin) care va fi supus ministerului instrucției spre aprobare", ceea ce s-a făcut. In pădurea statului nu s‘a intrat pentru tăerea lemnului gratuit aprobat de Casa Pădurilor și pentru care se contractase fasonarea. Așteptăm aprobarea contractului. La ancheta d-lui Goma, inspector general administrativ, s-a dovedit că acontul de 1.300.000 lei a fost plătit de președintele Zemstvei, din bugetul acesteia, nu de comitetul județean, care nu putea ordonanța decât sumele vărsate de fondurile sale încasata de administrația financiară. In procesul verbal Nr. 11 din 24 iunie, de care se vorbește în articol, comitetul spune, cu ocazia discutării unei supraoferte, că el a fost încunoștiințat atunci de plata unui acont și deci nu se mai putea reveni asupra contractului; aceasta dovedește că comitetul n'a știut până atunci de plata acontului, deși contractul se încheiase în ședința de la 18 iunie prin procesul verbal Nr. 10 la care nu se vorbește nimic de acont Răspunderea cădea asupra celui care îl plătise fără autorizația comitetului. De aceea scrisoarea firmei Pâșlea primită la 16 iulie și considerată falsă, în care se spunea că d. T. Cătălin nu este reprezentantul firmei Pâșlea, s‘a dat d-lui Buruiană, președintele Zemstvei, ca să cerceteze și s’a găsit, în timpul anchetei, la dânsul. D. administrator financiar, membru în comitet, a cerut oficial informații, în urma acestei scrisori, și i s'a răspuns de administrația financiară din Câmpulung că d. T. Cătălin este tovarăș la firma Pâșlea, prin urmare contractul Încheiat de dânsul nui fictiv, după cum se afirmămn acel articol. Partea ce am luat la alcătuirea acestui contract, ca și gestiunea comitetului județean, au fost cercetate de patru Inspectori din partea miministerului instrucției. Anexez la aceasta memoriul ce am depus la acea anchetă. D. inspector general al învățământului primar din Basarabia, Sachelarescu, care a cercetat în special amănunțit, sever dar drept, a înaintat raport ministerului și concluziile sale se pot vedea. Comitetul de construcții în care mă găsesc se mândrește cu opera Începută in acest județ, unde cu toate împrejurările vitrege, a determinat un curent favorabil construcțiilor școlare în populația deprinsă cu alt sistem, când totul venea dela stat; s'au subscris benevol peste 4 milioane lei și se continuă subscrierea pentru școala românească chiar în satele minoritare; se găsesc în construcție 24 localuri cu 81 sate de clasă și s'au pus în funcție în acest an 25 sate în Județul acesta cu 60.000 copii în vârstă de școală din cari nu încap in localurile existente decât 15.000, 75 la sută rămânând in întunericul exploatat de dușmanii noștri, ca și demagogia neisprăviților, in această binecuvântată de Dumnezeu Basarabie, dar prea apropiată. Cu distinsă stimă, AT. NECULA revizor școlar Și noi ne bucurăm, după cum am spus-o de altfel și in articolul in chestiune, de opera românească și culturală ce se face prin construcții. De altfel d. Necula însuși arată că vina este a Zemstvei nu a comitetului școlar. Nici noi n'am spus altfel. Pentru lămurirea lucrurilor nu puteam și nu putem lăsa in umbră și partea avută de comitetul școlar de construcții in această afacere. Apoi, ca o mică chestie de logică măruntă, cum nu e fictiv contractul când nu e legal și nu e aprobat de ministerul instrucției. Ceia ce ne-a îndreptățit și îndreptățește încă să socotim această afacere ca o rușinoasă fraudă e faptul că. mi.. m! ‘imaxinlmă,însuitbir"m fost înstrăinați, fără ca de pe urma lor să folosească construcțiile școlare și, credem, nici comitetul, format din atâția oameni cum se cade. BOXUL IN PARLAMENTUL ENGLEZ fectuala Cameră a Comunelor are în sânul ei doi fost sampioni de box ai marinei. Unul e comandantul Kenworthy, ale cărui calități combative se pot din belșug, exercita, cel puțin în vorbire, în sânul grupului radical al partidului liberal din care face parte. Comandorul Kenworthy pune de altfel întrebări foarte neplăcute în fiecare sesiune miniștrilor. Celălalt boxeur e d. Ben Smithdeputatul laburist de Rotherthyte, care e în Camera comunelor reprezentantul oficial al matelotilorde toate gradele din Anglia. UN PORUMBEL EROU DE RĂZBOI r A murit de bătrânețe, în vârstă de zece ani, la compania columbofilă din Montoire, în apropiere de Tours, porimbelul-călător cu mari editura institutului stricula 183—14 AF, care, « Verdura, în toiul bătăliei»„a asigurat mai multe legături importante sub focurile ide mai violente. El •» câștigase o frumoasă citație pe ordin de zi, care se află încadrată în sala de onoare a regimentului 6 artilerie din Tours, dedesubtul porumbelului 183, împăiat pentru a-i perpetua amintirea. CULORILE GERMANE Grupul naționalist din Reichstag are intenția să propună un ple Mieu pentru a îngădui populației să se pronunțe pentru menținerea culorilor actuale ale Reichului german. negru — roșu — auriu sau pentru revenirea la vechile culori. negru—alb—roșu. OFIȚER SUPERIOR HOT Un caz extraordinar de dedublare s-a descoperit la Francfurt, a fost arestat un individ care se specializase in furtul bagajelor de mână ale femeilor în timpul nopții, și care avea la activul lui un mare număr de asemenea furturi Ancheta a dovedit că hoțul era un ofițer superior al armatei germane, om respectat și au multi prieteni- El trăia la Sachsenhausen, lngă Francfurt, și- după ce-și termina ocupațiile zilnice- avea obiceiul să se ducă la Francfurt unde-și schimba hainele pentru a putea opera. Nici familia lui, nici prietenii nu bănuiau măcar dubla viață „SOCIETATEA NAȚIUNILOR NU-I DESTUL DE DEMOCRATICA" Aceasta este aprecierea regelui Alfons al XIII-lea, și a fost emisă în următoarele împrejurări: litere și ziaristă de taÎent,femee de înfnmit a in Vara trecută Spania, cu care ocazie a fost invitată la palat. Fiind vacantă, regele se afla cu familia sa la palatul din Santander, zidit din granit gris pe o mică peninsulă ce înaintează un ocean. Când a ajuns acolo, pe la prânz, însoțită de ambasadorul Moore, toți ai familiei regale erau in costume de sport, fapt care i-a dat mai mult curaj și voie bună. La masă, Miss Constance Drexel, a fost așezată la dreapta regelui și nu departe de generalul Primo de Rivera. Aproape de sfârșitul dejunului, d-ra Drexel a socotit timpul potrivit pentru o discuție, care ar fi putut lua forma unui interview. Cea d’intâiu Întrebare fu : — Ce credeți, sire, despre Statele Unite și Europa ? — E o nenorocire ireparabilă că Statele Unite s’au Îndepărtat de afacerile europene după conferința de pace. — Și Societatea Națiunilor î — Societatea Națiunilor nu-i destul de democratică, a răspuns regele d-rei Drexel, care mai riscă altă Întrebare. .................. Evoluțiunea istorică a târgurilor ’ CONFERINȚA D-LUI DR. GHERON NETTA In legătură cu curentul stabilit la noi în țară de a se organiza în diferitele orașe ale țărei târguri de mostre și pentru a lămuri opinia publică asupra rostului acestor târguri în viata economică și socială a unui stat. D. dr. Gheron Netta, a ținut eri la Casa Negustorească din Ploești o conferință, tratând despre „Evoluțiunea istorică a târgurilor periodice“. Conferențiarul s'a preocupat nu de târgurile mici săptămânale sau anuale, ci de târgurile periodice mari naționale și internaționale, la care sunt interesate întreaga viată economică a unui stat sau diferite state vecine sau nu. Desvoltarea târgurilor dealungul timpului a stat în strânsă legătură cu structura politică, economică și socială a Statelor. Conferențiarul face o expunere amănunțită. Trebuia găsită o instituțiune care să înlesnească legăturile comerciale între toate statele lumei. Și această instituțiune universală care era în evul mediu biserica creștină. Pe lângă mănăstiri, întâlnim prin urmare primele institutiuni negustorești de interes internațional din cari au rezultat târgurile periodice cu faimă mondială de mai târziu: înmulțirea și perfecționarea mijloacelor de comunicație, dă lovitura de gratie institutiunei târgurilor periodice internaționale. Toate târgurile internaționale mari de altă dată, se desființează sau continuă să trăiască și astăzi sub forma neînsemnată a unor târguri neînsemnate de provincie. Singurul târg internațional care a trăit până în timpurile noastre, este târgul de la Lipsca. Revenirea economică a statelor Europei la o situațiune ca aceea dinainte de război va face fără îndoială să dispară o foarte mare parte din târgurile de mostre înființate în anii din urmă. Totuși unele țări vor trebui să păstreze ceva din aceste instituțiuni, pentru că ele dau posibilitatea guvernanților să poată controla efectele legilor de încurajare a industriei naționale și pentru că ele vor ușura propaganda pentru întărirea consumului de produse naționale, și vor da prilej industriilor țărei să-și măsoare puterea de productiune și de concurență fată de industriile altor țări cu cari vor fi puse alături. idiniÉ. Mișcarea culturală de la Oradea-Mare Activitatea Uniunei Culturale Inițiativa neoficială în domeniul cultural începe să se accentueze tot mai mult în Oradea-Mare. Ea ajută astfel și activitătea desfășurată de profesori în afară de școală — ca reprezentanți ai culturei românești — în zona culturală. — In anul acesta s'a realizat „Uniunea culturală“ a Asociațiilor existente de mai multă vreme în Oradea Mare. Acțiunea separată de până acum tinde, prin colaborare, să devină unitară. Ateneul Popular, Asociațiunea Profesorilor Secundari, Cele trei Crișuri, s'au manifestat în prima parte a acestui an în cadrul „Uniunei“ printr'o serie de șezători culturale, formate din câte o conferință și partea artistică organizată prin inițiativa d-lui colonel Bacaloglu, directorul revistei „Cele trei Crișuri“. Prima din ciclul conferințelor ținute până acum a fost a d-lui profesor universitar BOGDAN IONESCU care a vorbit despre ,J Democratie“, și ultima dinaintea vacantei de Crăciun a d-lui GH. SOFRONIE, profesor la liceul „Em. Gojdu“ care a tratat despre „Evoluția ideii de Conștiință Națională“. Au mai vorbit până acum și d-nii EUGENIU SPERANȚIA profesor și MIRCEA NICIU, consilier la Curtea de Apel. Preocuparea de căpetenie a „Uniunei Culturale“ constă în a face cunoscut publicului, trecutul nostru național, literatura noastră și contribuția Românilor în toate domeniile în viața Europeană. Deasemeni secția locală a „Artei“ condusă de d. AUREL LAZAR și-a reluat activitatea pentru anul acesta, stabilind un program de conferințe și șezători în Oradea Mare și în județul Bihor după sărbătorile Crăciunului, în acelaș timp din inițiativa protopopului HORVAT s'au organizat o serie de conferințe populare, cu caracter religios, pentru parohienii săi. Acest început de mișcare culturală și pentru anul acesta — dacă va continua — va contribui — în lipsa unei sistematice politice culturale de Stat — la propășirea culturei românești în vestul României, așa de superficial și adeseori, greșit, cunoscută. CORESPONDENT Incorporarea contigantului 1925 S'a promulgat prin »Monitorul Oficial“ de ori legea pentru chemarea sub arme a contingentului 1925 în cuprinderea umătoare: „Pe ziua de 2 Februarie 1925 se vor chema sub arme tinerii cari formează contingentul 1925, dintre cari 3.181 pentru călărași cu schimbul, 9.299 pentru grăniceri, 1348 pentru marina militară și 9.839 pentru Jandarmeria rurală, pentru unitățile și serviciile armatei de uscat“. a NEAMUL ROMANESC In ajunul plecarei sale în strainătate d. Vintilă Brătianu a făcut ziarului ,,Viitorul" o interesantă expunere asupra drepturilor Romaniei în legăturii cu conferința de la Paris. Ministrul de finanțe a vorbit mai întâi de demersul comun făcut de Iugoslavia, Portugalia și România pe lângă guvernul francez în urma neînvitării acestor state la conferința din Pari, o consecință a dra, la care tot au participat :.S’a făcu ne d. Vintire de fapt, este crintei din confoceste trei state pt deliberativ. em © rs spus«nici care nu crare interesels noa se revină azi reprezentatăonsiliuul suprem mai hotăra stre fără la trista prin proceduri? de altă dată. ..Sunt clasii tini atât de importante pentru noi cari au izvorât din interpretarea ulterioară ce s-a dat prin aplicarea tratatelor, incât România nu poate să vadă rezolvindu-se chestiuni care pot fi determinante pentru consolidarea ei, fără ca să se poată apăra”. PROGRAMUL CONFERINȚEI In programul oficial al Conferinței de la Paris — adaugă ministrul de finanțe — figurează în principal chestiunea repartiză ai sumelor disponibile rezultând din ocupațiunea Ruhruhu și repartizarea pe anul 1925 a cotei lunare din planul Dawes. Ambele aceste probleme interesează și România, care are dreptul la o cotă-parte din despăgubirile germame chiar după cota atât de nedreaptă stabilită la Spa. _ ..Dar în afară de aceste chestiuni, sunt și altele cari nu ne privesc direct, dar cari indirect pot influenta asupra stabilirei cotei noastre din despăgubiri. ..Conferințele actuale au importantă și din Punctul de vedere că ne găsim la o cotitură mare a aplicărei tratativelor sau mai bine zis, văzând cât de departe suntem azi de roadele ce se așteptau dela acele tratate și de la aplicarea lor, este vădit că se pregătește o nouă răfuire, din care fiecare caută să tragă cât mai mult folos“. SITUAȚIA DE INFERIORITATE A ROMÂNIEI ..României în deosebi i s'a creiat o situație grea, învorîtă mai ales din înțelegerea de la Spa, situație care tinde să fie mai îngreuiată pentru noi pentru modul cum se execută tratatele față de foștii dușmani. Primejdia Pentru noi ca toate sforțările și sacrificiile pe cari le facem prin propriile noastre forte pentru ‘“’isolidarea financiară a Statului, să fie nu numai împiedecate, dar chiar anulate prin bilanțul negativ, pe care modul de aplicare al acestor tratate caută să-l facă. Suntem în fața acestui fapt extraordinar pe care opinia publică românească e bine să-l cunoască . Pe când Comisia reparaturilor nu a stabilit nici până azi cum trebuia dela început —și cum s’a făcut cu Germania —cumi sunt sumele de plată dela ceilalți foști inamici, se fixează sff seumb can front »«raws pe cari noi avem să le plătim acelorași foști inamici, cerându-ni se în acelaș timp SA FACEM PLATA IMEDIATA, pe când foștii vrăjmași SUNT AMÂNAȚI chiar cu aceste sume necunoscute pe 20. 30 și chiar 60 de ani Or, se știe ce înseamnă o asemenea plată cu leal depreciat de azi” Mai departe, d. Vintilă Brătianu povestește răspunsul mai mult decât surprinzător, pe care un membru al Comisiei reparațiilor i s-a dat la asigurările noastre de realitate în aplicarea tratativelor. „Trebuie să plătiți — ar fi spus acel membru al comisiei reparațiilor — fiindcă foștii inamici nu plătesc nici unul și, in cazul acesta, fie unde vreți să ne despăgubim noi dacă nici d-voastră nu plătiți?“. In fața acestei situațiuni, cu toții ne dăm seama de necesitatea imperioasă a României de a participa la toate deliberările conferinței, problema reparațiilor intrând într'o fază nouă și decisivă. Pe această chestiune, guvernul găsește alături de dânsul întreaga națiune. Abonamente Aliații și România Declarațiile d-lui Vintilă Brătianu Autorități și Instituții •Membrii corpului didactic și ai Clerului Pe un an 650 lei 450 lei 600 lei Nu pot spune în de ajuns cu câtă durere am fost silit să încetez tipărirea acestei foi prin care atâția ara, cu iubire și fără niciun interes al mieu, am vorbit sătenilor despre nevoile lor și nevoile teriidespre felul cum s'ar putea ajunge fără zbucium și fără tulburări la îndreptarea rălelor și tămăduirea rănilor, înainte să se fi ridicat atâția prieteni ai poporului"" așteptând să le cadă în gușă voturi !^ăneștii am început, cu câțiva prieteni o muncă înceată, dar stăruitoare, pentru luminarea sătenilor voștriaducândui astfel la înțelegerea adevăratelor mijloace de a se ferici. Am fost crezut, și una din bucuriile mele cele mari a fost că în războiul de la 1913 ca și în războiul cel grozav de éji atâtia au plecat având în inmni căldura aprinsă de sfaturile noastre și țintele arătate de noi, în mintea lor. Biruiți de sărăcie, ne-am oprit. Astăzi un ajutor prietenesc vine să nu îngăduia a porni din nou la muncă pentru atingerea acelorași scopuri. vitejiri de partid nu se vor culege de aici. Ci vom căuta a vorbi astfel încât fiecare să creadă că aude glasul însuși al terii sale sfătându-l la bine. N. IORGA Deputat de Dolj (Din „Neamul Românesc“ pentru Popor) Teatrul National: „Thebaida“. Teatrul Regina Maria: „Keim“. Opera Română: „Aida". Teatrul Mic: „Marea Ducesă ți chelnerul. Teatrul Carol cel Mare: „Pân’aici“. Teatrul Central: „Iohanisleiter". De la Liga pentru unitatea culturală a tuturor Românilor secția Cernăuți și suburbii alegerea noului comitet Liga culturală. Secția Cernăuți și suburbii, a ținut în ziua de 7 Decembrie 1924 adunarea ei generală și a ales următorul comis Președinte : Dr. Vasile Gherasim, profesor. Vice-președinți: D-na Elena Niculiță Voronca, Dr. Const. Rădulescu, profesor universitar. Secretară : D-ra Ariadna Medvighi, funcționară: Casier: Loghin Coons tutit.;-’ proesor. Membri fără funcție: Aurora Popovici, Traian Ilcău, Vasile Leneu, Const. Cerchez, Uie Veneria, Mihai Constantinovici, George Criclovici. Cenzori: Niculae Siminovici, Constantin Țopea. Cronica culturală Cultural populară IIUOKCSISS 13 IHURCE 1 spectacolele zi.Kt i O nouă lumină Azi poate mai mult decât înainte de reforma agrară și cea electorală care au pus în drepturile lor cele mai omenești marea majoritate a populației noastre, populația satelor, este nevoie de luminarea acestei populații prin toate mijloacele de care dispunem ca societate și ca organizație de stat. Cine știe câte lipsuri are acțiunea ce se desfășură azi pentru ridicarea culturală atât a satelor cât și a periferiilor orașelor, cât de insuficientă și ineficace este această activitate, deseori bine intenționată, de cele mai multe ori însă nefastă, nu va putea privi decât cu bucurie reapariția foii „Neamul Românesc pentru popor”, ale cărui sfaturi, ale cărui îndemnuri — pornite totdeauna dintr’un suflet mare și dintr’o minte luminată și înțeleaptă, în jurul căreia au stat continuu numai suflete calde și conștiente — au călăuzit timp de doisprezece ani pașii tuturor celor setoși de o înțelegere mai adevărată a rosturilor noastre ca nație și a datoriei noastre ca cetățeni ai unui stat național unitar. Cuvintele din fruntea nriipului număr pe care le-am reprodus și aici sunt femeimii îmbucurător și dătător de mari speranțe ale unei ,,întoarceri la munca" cea mai grea ce-a rămas neîndeplinită în lumea muncitoare a satelor și orașelor noastre. Munca cea istovitoare, „înceată dar stăruitoare’, care singură duce la sufletul cinstit și curat al țăranului ca și al orășanului pentru a-i da „înțelegerea adevăratelor mijloace de a se ferici”. Căci numai căutând „a vorbi astfel încât fiecare să creadă că aude glasul însuși al țării sale sfătuindu-l de bine” se poate face luminarea minților și înălțarea sufletelor. Numai îndemnul cinstit, desinteresat, conștient, cald al unui suflet mare ca acela al lui Nicolae Iorga, care a dovedit prin toată strădania vieții lui cât de binefăcătoare este cultura și cât de întăritoare este iubirea curată de nație, se poate ridica un om ca și o societate la rosturile pe care i le indică natura și calitățile sale. Datoria omenilor de bine, bunilor români ca și a prietenilor noștri este acum de a sprijini această foaie, răspândid-o cât mai larg și recomandand-o cât mai stăruitor și mai călduros țărănimii și muncitorimii. r.— Brak-Üofies DE LA TEATRUL NAȚIONAL Teatrul Național va reprezenta la 14 Ianuarie pentru prima oară „Byzant“, patru acte în versuri de d. Mircea Rădulescu. In primele roluri vor apare d-na Maria Filotti și d-nii Ion Petrescu, Bulfinski, Demetriad Atanasescu, etc. EXPOZIȚII Pictorul Pejin a deschis ieri, in sala Mozart, expoziția sa de pic Expoziția va fi deschisă zilnic, până la 31 ianuartie, tură cu subiecte culese în general diin țara Moților. libii&graffit A apărut „Orizontul“ No. 1 cu următorul sumar: O prăpastie lungă de 500 km. și adâncă de 1.500—2.500 metri: Dualitatea și asimetria facială; întinerirea prin injecții de sânge; Riturile funerare la Indieni; Arcitectura, pictura și muzica tibetană; Curiozități fizice: fulgere neare; Muzica — agent al vindecării bolilor sufletului, etc. A apărut „Oglinda Lumii“ No. 1 cu numeroase vederi și instantanee fotografice, cu următorul sumar: Marele proces al spionajului sovietic; Priveliștea unei schhele petrolifere în flăcări; Monumentul equestru al Regelui Ferdinand; Un corn de pompieri femenini în Anglia, etc. ,.Neamul Românesc pentru popor .I , I —, A apărut No. 1, anul XIII al singurilr publicațiuni bune pentru popor. Cu acest număr „Neamul Românesc pentru Popor“ își începe activitatea celui de al trei eprizei Sile ® a ®> va da aceleași minnunate roade ca și cea din anii precidenți. Numărul acesta are următorul cuprins: \ N. IORGA: KUWT Cerea la muncă. I. GR. OPRIȘAI^Noul calendar. NIFON G. WAN HI £ £ Oala lui Mo* Niculae Repede. C. N. PARVULESCU :*%LI iniar 1910. TOADER CREȚII: Ce poate unirea. T. IVAN-PROB.: Cu gânduri curate. Culegeri din Popor. G. C. V.: Trebile din lăuntru. X.: Trebile din afară. De vorbă cu cetitorii. O carte de mult folos. Știri felurite. Abonamentul se plătește pe un an și costă 80 lei. Oricine se poate abona și plăti în str. Bretoianu 6 București. .................................................... Duminică 11 Ianuarie a. c., la ora 9 seara fix, va avea loc la Ateneul Român, conferința d-lui general Anastasiu Alexe : „Amintiri și învățăminte de la Congresul foștior luptători din Londra". Cititorii și amicii noștri sunt rugați să binevoiască a asista. Intrarea liberă. Ci ti ti CLIPA ia •«! R 1 l* II forMra ii uni unii miniiprincii U IMSU IS! UlfIBULLÜLBIUI Nu se ajută și nu sunt imitate operele bune Marți, 23 Decembrie, în prezența M. S. Regina, s’a serbat pomul de Crăciun la „Căminul de Ucenici Industriali No. 1“ din str. Foișor, colț cu str. Vitanului. Acest cămin, primul în acest gen, în care se adăpostesc circa 100 de ucenici, recrutați în majoritate dintre orfanii din război, este pus sub înaltul patronaj al Alteței Sale Principele Carol. S’a urmărit prin creiarea lui de o mână de oameni de bine, la care s’a adaos și concursul Primăriei și Ministerului Muncei, educarea și îndrumarea orfanilor spre muncă productivă spre a le asigura existența zilei de mâine, când ei vor deveni majori și, deci, cetățeni ai patriei pentru care s’au jertfit cu atâta abnegațiune părinții lor. Ne-am gândit cu temere, și credem justificat, la viitorul acestor sutimi de mii de copii desmoșteniți ai soartei, fără părinți și fără altă ocrotire decât ceiace, trebue s’o mărturisim, și acordă Statul într’o prea slabă măsură în faza copilăriei lor ! Atât pentru ei înșiși, cât și pentru țară în sine este de un mare folos creșterea în condițiuni omenești, educarea și pregătirea orfanilor ajunși adolescenți pentru diferite ramuri de producțiune. Agricultura, comerțul și diferitele ramuri de meșteșuguri duc lipsă de brațe suficiente, dar mai ales de brațe mintea luminată. O INDIFERENTA PRIMEJDIOASA Gândindu-ne la această situațiune și la perspectivele viitorului am pornit entusiasmați la muncă ! Credeam că e destul să enunțăm formula și să facem și experiența practică a operei, pentru ca apoi toate branșele de mai sus și toate bunăvoințele din această țară să se întreacă în a înființa în toate unghiurile trei căminuri pentru pregătirea oștirei de muncitori conștienți, necesari zilei de mâine. Trebue să mărturisim cu durere că ne-am înșelat în speranțele noastre — și este foarte regretabil. Este regretabil pentru timpul pierdut.. . este dăunător pentru țară, este periculos chiar pentru ordinea publică viitoare, când acești copii, devenind majori, se vor găsi lăsați pe drumuri, fără sprijin și fără micerie, din care să’și scoată în mod cinstit pâinea zilnică. Zilele trec, copii se fac mari și nimeni nu se gândește la ei ! Fapta generoasă a generalui Manolescu, care ne-a pus gratuit imobilul la dispoziție, nu a găsit imitatori nici la particulari și nici la autorități. Spun toate acestea cu un profund regret tocmai din cele constatate cu prilejul sărbătoarei de ori ! Dacă Majestatea Sa Regina nu aducea ca întotdeauna de altfel prin augusta-i prezență o rază de înviorare și de speranțe în sulfetele amărâte ale acestor copilași, am fi săvârșit serbarea pomului de Crăciun In atmosfera unei triste singurătăți și izolări, dată fiind lipsa tuturor acelor cari sunt obligați a încuraja acești copii cu toată iubirea și cu toată solicitudinea pentru viitorul lor. CE FAC OFICIALITATEA ȘI REPREZENTANȚII INDUSTRIEI ? Astfel, cu toate solicitările noastre, au lipsit reprezentanții oficiali ai Industriei și Comerțului, ai Muncei și Ocrotirilor Sociale până și însuși patronii cari utilizează munca acestor ucenici ! Pentru aceștia și pentru mulți alții n’am decât cuvinte de regret! Viitorul se va rătibuna desigur pentru condamnabila lor nepăsare. Au ținut să fie remarcați de M. S. o anumită categorie de persoane cari, desigur, urmăresc pe toate căile unde pot fi văzuți, dar cari n’au nici o legăură și nici nu pot purta vr’un interes operei noastre, neînțelegând-o. UN PROGRAM ÎNĂLȚĂTOR Serbarea, prin însăși cadrul de simplitate în care s’a petrecut, a fost foarte impresionantă . După muzica dulce și duioasă a corului de ucenici, admirabil de bine înjghebat și condus de pedagogul școalei, după reprezentarea diferitelor scene din tradițiile noastre strămoșești, a urmat cuvântarea scurtă, dar plină de măreție a harnicului nostru președinte, d. dr. Staicovici, care, la cuvinte de o rară sinceritate, a evocat începuturile și rezultatele obținute în această direcțiune. Modesta festivitate s’a sfârșit prin împărțirea, de către tnsăși M. S., a darurilor pentru copii . Aceste daruri au fost făcute în mare parte de către Ministerul de Răsboi, prin bună-voința d-lui intendent general Leonte. Cam întotdeauna, M. S. Regina a răsplătit cu măgulitoare cuvinte de laudă buna gospodărie a Căminului condusă cu o rară abnegațiunie de MUZICALA - LITERARA TEATRALA — PLASTICA d-na dr. Popp, o franceză prin naștere, dar o prea bună româncă prin simțiminte. S’au văzut ucenicii voioși, voinici, plini de sănătate și de avânt, bine îmbrăcați și încălțați ! Este tot ceia ce ne străduim a le asigura pe lângă un îngrijit trai higienic și moral — și credem că este tot ceia ce le trebuește ! Regretul nostru este mare că nu putem face mai mult și mai ales că nu putem păși mai departe ! CONSTATĂRI DUREROASE Ce putem face cu cele câteva sutimi de mii de lei ce ni se acordă cu atâta precupețire și cu atâta sgârcenie de factorii răspunzători! Mai nimic ! Spun toate acestea și cu acest prilej cu speranța poate că în ceasul ultim se va pricepe de conducătorii noștri de astăzi și de mâine încotro li este datoria. Este sigur că numai prin pregătirea solidă a acestui neam spre a’l pune în starea de luptă pentru progres se va obține ridicarea lui și independența țării. Aceasta să fie preocuparea patrioților noștri, cari se arată prea grăbiți la promisiuni și indiferenți la fapte. D. MOCIORNIȚA