Neamul Românesc, august 1925 (Anul 20, nr. 172-194)

1925-08-01 / nr. 172

Originile Romantismului (Continuarea din pagina I-a) prn încredere în personalitate, prin fantezia și iubirea de natură, note, ce vor apare­a adevărații romantici. Tot acum Herder, des­coperă poezia populară. In Româ­nia, romantismul intră odată cu găsirea poezii populare. Mai de­parte Sturm und Drang-ul francez la o mișcare cu caracter social. ’ Literatura trebuia studiată para­lel cu istoria și ideologia timpu­lui, nu ca pe o floare aparte, căci va apărea geacă, fără miros, ca de ceară. Curentul nu se va impune dacă nu va fi un fruct al societă­ții și al ideilor generale din acea epocă. Afară de acestea mai tre­buia o nouă lume, o nouă stare de lucruri care să o desăvârșească și acest factor a fost burghezia. Prin veacul XVIII-lea se impu­ne în Anglia o nouă literatură. Dramaturgii ca Richert și alții cer o artă care să cuprindă toate preo­cupările din acea vreme. Această literatură a trecut în Franța și Germania, și, Schlegel a dat o li­teratură burgheză paralelă cu en­ciclopedismul francez. DETERMINAREA ROMANTISMULUI Burghezia a măturat clasicis­mul sădind în loc literatura ro­mantică. Nu numai aceste isvoare sunt acele ce nasc noul curent. Mai trebuie adăugată întreaga fi­lozofie. Georges Brandes, zice că nu se poate considera filozofie fără Kant. Insă Kant nu a influențat direct pe romantici. El a dat men­talitatea, a pregătit spiritul. Kant spunea că filozofia nu trebuie să explice decât posibilitatea creeru­­lui uman de a filozofa. E pur su­biectiv. De aici a pornit filozofia romantică a lui Fichte, a lui Schleiermacher, a lui Scheling. Trecând de la Kant la Fichte ve­dem că ultimul a dus mai depar­te sistemul deductiv a lui Kant, a dat importanță sufletului uman. Schleiermacher continuă. El spune că între religie și morală nu e o legătură; esențialul stă în puterea noastră de simțire. Urmă­torul, Scheling caută să explice natura prin spiritul nostru. In el întâlnim un caracter romantic, un spirit absolut, fantezie, libertate In simțire, religia coborâtă în su­flet și contopirea cu natura. Cercetând operile în general, constatăm că exemplificarea a ve­nit cu încetul, treptat, în Germa­nia, pe când în Franța răsbate deodată, zăgazul fiind rupt de marea revoluție de la 1789. Mai departe romantismul va a­­pare ca un produs al fenomenelor revoluționare, care prin sdrunci­­nătura produsă în organizația so­cială vor da posibilități de desvol­­tare elementelor din toate clasele sociale. Expedițiile napoleoniene și re­voluția franceză vor determina mai târziu un drum sigur și nou *romantismului francez. Și Galații au pâine cu viermi Galați, SO.­­ Agenții primăriei au descoperit la diferite brutării din lo­calitate pâine cu viermi. S'a constatat de asemenea că si fama australiană depozitată in loca­litate e alterată si conține viermi. Din ordinul serviciului sanitar, s'a dispus facerea unei analize la labora­torul de chimie din localitate. Sporirea bugetului albanez Ziarul Vreme, din Belgrad, anun­ță că bugetul Albaniei a fost sporit de la iir la 20 milioane franci aur. Guvernul albanez a hotărit să mă­rească taxa pe tutun. Camera și-a suspendat ședințele. Cele ale Senatul­ui se vor mai ține câteva zile. Cronica culturală Ateneul popular Tătărași, face excursie în Maramureș și bucovina E vie în amintirea tuturor, plăcuta vizită făcută orașului nostru, acum un an, de către Ateneul popular Tă­­tărași, în excursie prin Ardeal și Ba­nat. Se știe de toată lumea rolul pe care-l joacă de la înființarea ei acea­stă instituție, din punct de vedere cultural și național. Unul din punc­tele activității sale este propaganda și înfrățirea culturală, realizat prin excursii. Anul acesta se organizează a 8-a excursie pentru vizitarea Mara­mureșului și Bucovinei Excursia du­rează dela 25 August până la 6 Sept. și are ca Itinerar: Iași, Palanca, Miercurea-Ciucului, Dej, Careii-Mari Satu-Mare, Sighetul-Marmației, Baia Mare, Năsăud, Bistrița, Vatra-Dornei Gura Humorului, M-rea Putna, Iași. In toate orașele vizitate vor avea loc șezători organizate de misiunea de propagandă culturală a Ateneu­lui Această excursie se face sub auspi­ciile fundației culturale „Principele Carol“. In acest scop, ministerul de comu­nicații a binevoit a acorda tren spe­cial și o reducere de 75 la sută a ta­xelor de călătorie. Numărul participanților este limi­tat la 600 persoane, dintre care 400 urmează a fi basarabeni. Costul drumului întregei călătorii, care durează 12 zile, va fi de 700 lei de persoană (sătenii, precum și preo­ții și învățătorii din satele basara­­bene, vor plăti numai câte 600) în care se va cuprinde și cocarda, per­misul de călătorie, programul, taxa de înscriere și cartiruirea in condi­ții modeste. Masa va putea fi obținută în con­­dițiuni avantajoase, cu preț variind Intre 60—80 lei pe zi Excursioniștii cari doresc a li se rezerva locuri la mesele comune, trebuesc a depune o­­dată cu taxa pentru drum și suma de 800 lei, care va reprezenta costul aproximativ al mesei, pe tot timpul excursiei. Excursioniștii vor putea călători, în baza cărților ce 11 se vor expedia de Ateneu, cu reducere de 75% pe c. f. r. de la locul de origină, la Iași și înapoi, după terminarea excursiei, a­­ceastă cheltuială privind pe fiecare în parte, înscrierile trebuesc adresate, înso­țite de sumele respective, la Ateneul popular Tătărași, cel mai târziu până în ziua de 15 August. De asemeni, orice se poate adresa, pentru orice alte informatiuni, d-lui secretar al Ateneului. (Sentinela de la Vest). Serbările Casei Nationale din comuna Tanacu Vaslui In zilele de 19 și 20 Iulie a. c. au avut loc în comuna Tanacu județul Vaslui, mari serbări culturale, date sub patronajul subsemnatului, în scopul sporirei fondului de întreți­nere a bibliotecei. Comitetul de con­ducere de sub preșidenția d-lui Bul­buc, și-a dat toată osteneala ca ser­­bările să fie cât mai reușite. Din partea centralei caselor națio­nale din București a fost delegat să participe d. general Rășcanu fost ministru de război, care de altfel a fost special însărcinat cu distribui­rea unor premii, consistând din lu­cruri casnice, ce au fost împărțite lo­cuitorilor cu vite mai frumoase, cu case mai bine îngrijite, fetelor și flăcăilor cu costume naționale mai artistic lucrate, tinerilor cari s'au distins la jocuri naționale, etc. A participat multă lume din oraș și din comunile învecinate, iar din partea comitetului casei naționale „Viitorul“ au mai luat parte d-nii I. Zaharia și Alex. Onceanu. Primi­rea a fost cât se poate de frumoasă. Trăsura în care se afla d. general Rășcanu și subsemnatul a fost în­tâmpinată de o muzică ce se afla postată într-o pădure, la câțiva k­i­­lometri depărtare de sat, în drumul spre comuna Tanacu. La intrarea în sat ne aștepta o primire și mai fru­moasă. Un arc de trimf purtând in­scripția: „bine ați venit“, apoi stea­gurile școlilor și caselor de cetire din comună, purtată de gospodarii sa­tului, sunt mărturia unei cât se poa­te de bune primiri. Cărturarii satului, comitetul casei naționale și toți locuitorii cari ne-au întâmpinat cu flori și urale, vor ră­mânea pentru noi, prietenii cei mai buni ai mișcărei culturale ce între­ținem. După urarea de bun sosit a d-lui președinte Bulbuc, formați în corte­giu și cu călăreți drept avangardă ne-am îndreptat către sediul casei naționale. Sosiți aici, s‘au făcut pre­zentările de rigoare, s‘a vizitat și ad­mirat biblioteca precum și o expozi­ție de țesături naționale, din cele mai alese. In fine s‘a servit o gusta­re și apoi s'a procedat la serbarea propriu zisă, care s'a deschis prin­­tr'um serviciu religios, efectuat în sobor, de trei preoți ai bogatei co­mune de răzeși Tanacu. S'au ținut apoi cuvântări ocazio­nale de către preoții Blanaru și Răi­­leanu, Bulbuc președintele activ al filialei caselor naționale Tanacu, subsemntul în calitate de președinte de onoare al aceleași instituții, Za­haria membru în comitetul dirigui­tor al casei Naționale „Viitorul" din Vaslui, Cotea directorul școalei de agricultură „Agarici“ din com­. Moa­ra Grecilor și un general Rășcanu care a încheiat cuvântările mulțu­mind tuturor și îndemnând la mun­că rodnică. De altfel toți vorbitorii au amintit de scopul și programul caselor naționale in legătură cu cul­tivarea sentimentelor naționale, re­ligioase, activarea virtuților ostă­șești, progresele culturale ale țărei etc. Imediat după aceasta s'a pro­cedat la vizitarea expoziției de vite. Au obținut premii: Manta M., Th. Cotac, și V. Buhăescu pentru boii cei mai buni, I. Țiu, orfanii frați Miron și Gh. Diaconu pentru vacile cele mai de seamă, Blănaru M., Vlase M., Lupu I., Bujor I. și Iorgu Buhăescu pentru caii cei mai bine îngrijiți. Au fost de asemenea premiate un număr de 3 case aparținând locuito­rilor: 1) Gr. Popa, unde este sediul casei naționale; 2) Gh. Buhăescu și 3) C. Lupu. La jocuri naționale s'au distins ur­mătoarele persoane — fete și flăcăi de la țară — primind câte un pachet de cărți literare și ziarul „Cultura Poporului“, din Cluj: Catinca Că­rare, Olga Penișoară, Elena Luca, Elena Lupu, Olga Leuștean, Paras­­chiva Costinescu, V­le Lupu, Const Lupu, N. Sârghie, L. Istrate, V. Co­zac și C. Andone. D. general Rășcanu a donat o mie lei din partea casei naționale, unei văduve de război, al cărei copil or­fan de tată, a murit pe când era e­­lev al școalei de tâmplărie a caselor naționale din București. Către seară parte din oaspeți ne-am retras, fiind conduși de mazu­r­că și întreaga asistență până la ieși­rea din sat, toți fiind plăcut impre­sionați de bogatul program executat, între care citez două mici piese de teatru, recitări, coruri, toate admira­bil executate de elevele și elevii șco­lilor secundare aflați în vacanță. In cursul nopței a fost tradiționa­lul bal, iar în ziua de sf. Ilie, serbă­rile au reînceput cu același succes. Printre vizitatorii de a doua zi re­marc pe d-nii: Const. Cihodaru fost ministru, Bosniei Paraschivescu, a­­vocat, I. Pica, avocat, C. Riaescu, proprietar, ambii în comitetul de conducere al casei nationale Vaslui, Alex. Marinciu, avocat, Ioachim Po­­povici, proprietar, etc. Au avut loc noi manifestări cul­turale. S'au jucat alte piese de tea­tru, recitat alte versuri și cântat al­te coruri. Primirea a fost la fel ca și în prima zi. D. Bulbuc și subsemna­tul, am mulțumit d-lui Cihodaru, in­giner, pentru donația de una mie lei și pentru cele 100 volume de cărți ce va trimite din București, din par­tea ligei culturale. Sunt dator ca și prin scris să aduc cele mai vii mulțumiri tuturor persoanelor de bine care au oferit concursul lor, precum și elevilor de școli care-și petrec vacanța în mod cât se poate de plăcut și folositor, lucrând pentru desvoltarea cultura­lă a satelor noastre. AVOCAT CORNELIU MEZA Vaslui Spionaj american Japonia Paris 30 (Rador). — „Le Petit Parisien“ după comunicări din Londra află că s’a descoperit la Tokio un complot privitor la vân­zarea de documente secrete ale marinei japoneze; acestea tre­buiau înmânate Americei. S-au o­­perat 3 arestări din care face parte un funcționar al marinei, în Colonizarea evreilor în Crimeea Uniunea evreiască americană ,­Djoiit“ a încheiat cu guvernul sovietic un tratat relativ la ceda­rea, în decursul anului 1926, pen­tru nevoile colonizărei evreești în Crimeea, a unei suprafețe de 261 mii acri de pământ arabil. Guvernul sovietic se obligă de a nu confisca niciodată pămân­turile cedate. „N­EAMUL ROMÂNESC" Dâmboviceanu a fost prins El se refugiase în casa unui dascăl din com­. Drăghici ( Iuscel) Investigațiunile întreprinse de Siguranță asupra locului unde se afla Dâmboviceanu, au dus la un strălucit rezultat. Astă noapte la orele 1, Dâmbovi­ceanu a fost adus pachet la Sigu­ranța generală a statului. Evadat din palatul de justiție Sâmbătă la orele 1 d. a., Dâmbo­viceanu a stat ascuns în Capitală, iar Joi a plecat cu trenul personal București-Pitești. El s’a urcat intr’un vagon din clasa III și în gara de Nord a vă­zut cum urmăritorii lui II căutau pe peron și prin gară. Evadatul s’a dus apoi în com­. Drăghici din jud. Muscel, unde s.a ascuns sub numele de Ion Chiriac. URMĂRIREA Eri la orele 1 d. a. în trei auto­mobile au plecat spre Drăghici d-un­ judecător de instrucție Stoe­nescu, procuror Rășcanu, Vladi­­mirescu, inspector general, Papa Sotir, Stoenescu, Balaban, Neno­­veanu, și Niculescu de la Siguran­ța generală. La orele 7, automobilele s’au o­­prit la o distanță de 10 km, de co­muna Drăghici, iar cei din auto­mobile s’au îndreptat spre sat, în­conjurând casa dascălului. . Dâmboviceanu, care nici nu bă­nuia că urmăritorii îi sunt în spate, a fost surprins într-o pozi­­țiune foarte comodă. La apariția urmăritorilor, el a vrut să facă uz de un revolver ce-l avea asupra sa, dar a fost prea târziu. Legat în lanțuri, el a fost urcat în automobil și adus la Siguranța în birourile Siguranței, legat în lanțuri, Dâmboviceanu­­ este păzit de comisari speciali. D-nii judecător, Stoenescu și procuror Rășcanu, i-au luat pri­mul interogatoriu. ­ântue turbarea în Ardeal și Banat INSTITUTUL PASTEUR DIN CLUJ, DEVENIND NEM­OAPA­­TOR, S'AU CLĂDIT PAVILIOANE PROVIZORII. — NUMEROȘI BOLNAVI ZAC IN BARACI IMPROVIZATE Cea mai recentă pacoste ce a dat peste ținuturile de dincoace de Car­­pati — peste Ardeal și Banat — este turbarea, care de câteva luni bântite, pretutindeni, în aceste regiuni. Vastul Institut Pasteur din Cluj este arhiplin cu victimele contaminate de această boală înspăimântătoare. Din cauza nu­meroșilor bolnavi, care sosesc aproa­pe­ zilnic, acest mare spital a devenit neîncăpător și astfel ar trebui impro­vizate barăci, ca pe timpul războiului, ca să se poată primi bolnavi, al căror număr sporește în mod îngrozitor. Noul spital de pe lângă institutul Pasteur din Cluj, condus de d. profe­sor dr. Botez, este împărțit în două secții: bărbați și femei. La secția femeilor este un caz pa­tologic foarte interesant. Aci este in­ternată fata Irma Kis din comuna Ver­­meș-Banat, cea mai nouă bolnavă. Iată cazul acestei fete : „Intr'o zi ducând dejunul părinților care lucrau în câmp, o vae fugită din turmă, fiind turbată s'a repezit la dân­sa, cu o furie extraordinară, și după o luptă grozavă, grație păstorilor, cari au alergat pentru a o salva, a scăpat cu mușcături mai ușoare. Fata are abia 17 ani. Ce este mai trist, e că oaia turbată a fost omorâtă și îngropată, în mod superficial, așa că turmele de porci și câini au desgropat-o și au devastat-o, desigur, tobolnăvindu-se. Mai peste tot, în Ardeal și Banat, sunt turme întregi de porci, vite cor­nute și halte de lupi și câini turbați, cari se năpustesc în voia soartei asu­pra populației, astfel că, dacă nu se vor lua măsuri urgente, miile de dobi­toace sălbatice și domestice atinse de acest flagel, periclitează sănătatea în­tregii populații. In munții Bihorului doi Moți, tăetori de lemne, au fost mușcați de un lip turbat, unul la nas și obraz și cellalt la gât; ambii au turbat și au fost o­­morâți. I. R. P. to­i­i iun­i­me Intre 10—21 August a. c., are loc, la Sibiu, un ,,Congres al tinerimii române“. Au fost invitate toate școalele se­cundare universitățile, societățile stu­dențești și cele de cultură și educa­ție, pentru tinerime, pe lângă repre­zentanții tinerimii române din afa­ră de Regat (Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Grecia) și de reprezentanții tinerimii statelor balcanice (Grecia, Turcia, etc.). Congresul are următorul rost: a) O pregătire unitară a tinerimii participante prin programul ce vor executa. b) Stabilirea unor puncte de ple­care pe baza cărora să se încerce o federalizare a tuturor forțelor și ins­tituțiilor de cultură și educație pen­tru tinerime, în vederea creerii unui organ puternic de educație, cultură și direcționarea unitară a tinerimii noastre, potrivit fidinței noastre na­ționale și nevoilor noastre sociale. c) Pregătirea lucrărilor în vederea înființării unei „Confederațiuni a ti­nerimii statelor balcanice“ care să devie un organ de cultură și pro­gres pe calea raporturilor de priete­nie dintre tinerimea statelor balca­nice. „Confederația tinerimii statelor bal­canice1­ tinde să rezolve astfel, și o seamă de nevoi cultural-naționale ce există ître popoarele statellor bal­canice. £ .Confederația“ devine totodată și organul care tinde să rezolve atâtea cerințe ale neamului nostru de din­colo de hotare. Congresul este sub înaltul patro­naj al A. S. R. Principelui Moșteni­tor, care va deschide personal lucră­rile congresului președinte de onoa­re fiind d. profesor Universitar Si­­mion Mehedinți, iar președinte ac­tiv d. Șt. Pop, directorul liceului „Sf. Sava“ și senator. O seamă de cărturari și de oameni de bine își vor aduce cuvântul lor că­tre tinerimea noastră. Intre aceștia, până acum, s-au anuțat d-nii: pro­fesor Universitar S. Mehedinți pro­fesor universitar­­ Simionescu, ge­neral Ion Popescu, C. Brăiloiu, Em Bucuța, etc. Numărul total al participanților este de 100—150 persoane. Studențimea și tinerimea română de pretutindeni are datoria de a răspunde cu tot entusiasmul ei la această chemare de muncă ordona­tă, de mișcare suflrească, de idea­luri, de viață, pentru întărirea carac­terului și desvoltarea neamului și țării înscrierile și informațiile se fac la d. Toma I. Strelk­ovsky, conducăto­rul general al biroului respectiv str. Mihail Cornea 48, București, în fie­care zi, până la 5 August a. c. Toate societățile, școalele univer­sitățile, etc. sunt rugate să-și trimi­tă reprezentanți Costul este de 750 lei de persoană pentru studenți și asociațiile studen­țești, de 1000 lei pentru școlari și orice altă persoană care reprezintă o instituție culturală, plus trenul cu reducere, în suma respectivă cu­­priinzându-s­e toată Întreținerea pe 11 zile, cât durează congresuL meu, momentul, când, prin voin­ța combinată a guvernelor și a Mecenaților, se va putea ridica în viitorul nostru „oraș al studenți­lor“ un pavilion atât de vast pe cât arhitectul l'ar putea construi, cu in­tenț­iun­ea umul „cămin“ pentru studenți și studente ro­mâne, tot așa de serios și de vi­brant ca acelea pe cari eu le-am vizitat la Cluj și am avut cinstea să fiu primit la București, în ac­centele Marsiliezei, In fine — și mai cu seamă — Interesează a feri de orice atin­gere situația privilegiată a Um­bei franceze în România și a des­­volta în acelaș timp, în Franța, studiul limbei române. Pentru a se aprecia și a se iubi, între oameni­­ cinstiți, nu este decât a se explica și a se înțelege. Afinitățile etnice, ase­mănările morale s-ar fi regăsit și recunoscut cu mai puțină ușu­rință, dacă, de la începutul seco­lului al 19-lea, cea mai mare par­te din Românii instruiți nu și- J fi umplut bibliotecile lor cu ca­­pod­operile clasicilor noștri și cu cărțile enciclopediștilor noștri și dacă, în adevăr, ei n'ar fi adop­tat, de atunci, limba franceză ca a doua limbă a lor, sau, cum sin­guri o spun, ca limba lor interna­țională. Dar, imperioasă altă da­tă, trebuința unei limbi interna­ționale se va face, în România, din ce în ce mai puțin simțită, pe măsură ce națiunea reconsti­tuită, ori va desvolta destinul său în amploarea frontierelor sale is­torice și când România Mare de azi va deveni, în cursul jumătății de secol care începe și la sfârși­tul căruia ea va atinge cifra ac­tuală a populației franceze, una din marile națiuni ale Europei de mâine. Atunci va fi în interesul, nu numai a arheologilor noștri, dar al tuturor savanților, industria­șilor și comercianților de a ști limba română ; totuși, pentru a păstra limbei noastre în Româ­nia, rangul său, va trebui, în in­terval, să ne supunem unei nece­sități din ce în ce mai presante, nu numai prin forța declinantă a vechilor obiceiuri, dar prin pu­terea intactă a atracțiunilor liber suferite și unei preferințe reînoi­­tă fără încetare. Astfel, în inte­resul ambelor popoare, pentru viitorul imediat și îndepărtat al relațiunilor lor, o dublă sarcină se impune generațiunilor actua­le : a începe să răspândească limba română în Franța și a ur­mări difuziunea limbei n­­­uv.d­e în România. Dacă nu putem chiar de acum să înfățișăm crearea cursurilor de limba română în stabilirile­ tele noastre secundare, pare tot atât de lesne de cât de indispen­sabilă sporirea studiului limb­i și literaturei române în învăță­mântul nostru superior, — și a­­ceasta făcându-l numai obli­gatoriu pentru toți elevii cari se specializează în acela al limbilor române. Cât despre limba franceză, nu trebue să ne dăm înapoi de la nici un efort, de la nici un sacri­ficiu pentru a întinde tot mai mult influența ei în România. Odinioară era apreciată, in aceas­tă țară, pentru serviciile mate­riale pe cari era chemată să le a­­ducă. De acum înainte trebue să fie învățată printr'o atracție des­­intereastă și invincibilă. Misionarilor noștri profesori, conferențiari și institutori, dele­gați ca lectori în simple colegii provinciale, — și al căror devo­tament — mai ales în Transilva­nia, la Alba Iulia cât și la Orăș­­tie — eu l'am putut admira, și am putut, iarăș, măsura simpa­tiile ce și-au căpătat și ne-au că­pătat — le revine menirea de a face să răsune cele mai frumoa­se accente în fundul sufletelor. Cărțile noastre, mai ales, adevă­ratele noastre cărți, acelea cari inspiră adevărata noastră gândi­re și traduc adevăratele noastre aspirațiuni, — și nici de cum ci­ne­ știe care abject volum de por­nografii laborioase și de liberti­naj alimentar. — not avea misiu­nea de a purta mesagiile de ami­ciție a geniului francez. Eu știu foarte bine că, după cursul de azi al leului, cărțile noastre, cari sunt cele mai puțin scumpe dintre toate, se ridică la prețuri încă exagerate. Dar poate că s'ar putea înlătu­ra acest inc­onvenient, obținând deja sindicatele noastre de libră­rie, instituirea, în fața inichitătei schimbului, a unei case compen­satoare, și, din partea ministere­lor noastre de afaceri străine și instrucție publică, o mai bună organizare a trimiterilor de cărți de ale noastre bibliotecilor publi­ce și universitare. Până acum prea au fost lăsate la voia întâm­plării, iar birourile, cari prezidea­ză această afacere, sau calculea­ză prea interesat venitul unei opere după creditul editorului, sau se gândesc, mai curând, la diversele „colonii“ franceze în România decât la educația fran­ceză a amicilor noștri români. Eu am găsit la Universitatea din Cluj, ultimele noutăți ale celor mai spirituali din romancierii noștri, dar am căutat în zadar opera lui Lamartine ; și dacă în aceste ultime luni, au parvenit la Cernăuți mai multe exempla­re dintr'un „manual al perfectu­lui ciclist“, în schimb se deploră absența „Bibliotecei Școalelor­­ noastre dela Atena și Roma“, și a tezelor noastre de doctorat. A­­cestea simt abuzuri, greșeli, pe care este timpul ca administra­țiile noastre superioare să le în­lăture. Din partea lor, universi­tățile noastre ar avea avantajul de a determina schimburi cu su­rorile lor române, schimburi cari ar aduce cu atât mai multe servicii propriilor noștri stu­denți, cu cât cele mai bune pu­blicațiuni științifice românești acelea ale Academiei Române sau „Dacia“ fondată de d. Pâr­­van — sunt, sau în rezumat, sau în întregime redactate în limba noastră. In orice caz acțiunea de în­treprins­e din cele mai urgente Ea cere ca să­­ ne devotăm fără cea mai mică întârziere. Este de ajuns ca gândirea fran­ceză și cea română să se uneas­că, să se amestece, și totul va fi salvat: nici întâmplările, nici combinațiile politicei nu vor mai putea să separe ceia ce, în armo­nie cu o fatalitate istorică, aproa­pe de două ori milenară, știința și poezia, inteligența și sufletul vor fi unit pentru totdeauna". JÉRÔME CARCOPINO Profesor la Facultatea de litere de la Universitatea din Paris MISCAREA­ LITERARA DRAMAnCA ARTISTICA CONCERTE D-ra Louise Mihaescu va da, Duminică 2 August, un concert în sala de cursuri a Universității impulare din Vălenii de Munte. Va fi acompaniată la pian de d-ra Marga Mihăescu. NOUI PUBLICATIUNI MINORITARE Am primit la redacție o nouă pu­­blicatiune săptămânală germană, ca­re apare la Jimbolia sub denumirea de „Banater Arbeiter Presse“ Pro­gramul acestei publicatiuni e de­ a apăra interesele poporului muncito­resc din România. Noua foaie e pro­prietatea „Partidului social-demo­crat din Jimbolia“. Relevăm frumo­sul gest ce-l face noul, confrate, prin publicarea unor lucrări din li­teratura română în traducerea d-lui dr. Albert Teochi, medic în Brăila, și un harnic și bun traducător din românește în erm­a germană.­­ In cluj s'au pus bazele unei mari întreprinderi de presă maghiare, cu scopul de­ a edita un mare ziar poli­tic, care să fie cu totul independent de toate formațiunile politice, bise­ricești și financiare existente, ca ast­fel să poată fi un organ de informa­­țiune, obiectivă. Noul ziar va apare în Septembrie. Probabil că el va fi înjghebat prin transformarea actua­lei foi săptămânale „Magyarság“ în publicațiune cotidiană. „Asociațiunea pentru literatu­ra română și cultura poporului român" își va ține adunarea ge­nerală din anul acesta la Reghin în zilele de 29—30 August. Cei cari doresc a lua parte la aceste serbări, sunt rugați să bi­ne­voiască a-și anunța participa­rea d-lui dr. Enea Popa în Reg­hin, cel mai târziu până la 18 August, crt., spre a se putea lua măsurile cuvenite în vederea în­­cartiruirei. Ziarului maghiar din Cluj „Keleti Ujság" i se scrie din Viena, că gu­vernul francez a hotărât să coloni­zeze 36.000 de familii evreiești de mici industriași din România în su­dul Franței Colonizarea în satele franceze nu se va face în grupuri compacte, ci individual, așezându-se diferiți industriași în diferite sate, unde se simte nevoia anumitor me­serii Cu organizarea lucrărilor de colonizare e încredințat de Andre Spire, unul din membrii delegațiu­­nei, care a reprezentat evreimea la conferința de pace, și care azi e ins­pector general în ministerul de a­­gr­icultură al Franței Din Ungaria se anunță, că recolta cerealelor din anul acesta întrece cu unul pe aceea din anul trecut. Numai la grâu se constată un plus de trei milioane chintale, ia­r inundații si fur­tuni au omorit oameni, au distrus case si in­stalații, au provocat pagube de sute de milioane franci. Guvernul francez a luat măsuri urgente pentru ajutorarea sinistra­ților. Luptătorii Partidului Național, în județul Ilfov D. STAN PETRACHE. DIN CO­MUNA GRĂDINARI FAL­­COI ANCA La inaugurarea „Casei de Cetire“, care a avut loc în comuna Grădi­­nar­­-Fălcoianca, chiar în casele sale, fruntașul sătean Stan Petrache în mijlocul unei emoții generale, pri­mește cele 270 de volume și filme a­­sigurând că ele vor fi la dispoziția tuturor care vor vrea să se lumi­neze. Este foarte îmbucurător — spune dânsul,—ca în acest sat, oropsit de toți oamenii politici să se mai gă­sească și oameni de suflet ca să ne dea și puțină cultură. Apoi adresându-se d-lui deputat D. R. Ioanițescu, spune : —„Această casă poartă numele d-tră, d-le Ioanițescu, ca să vă lege de mine și de satul meu. D-le Ioanițescu, ați făcut multe fapte bune în Județul nostru; faceți acum ca să avem și noi o școală ca lumea, să nu mai a­­vem băltoacele de aci, căci moșia Făcoianca datorită muncei d-tră, o avem astăzi. Nădejdea noastră este numai la d-tră, căci sufletul curat pentru noi țăranii, numai d-tră îl aveți. Ne simțim legați de d-tră pentru toată viața. Această casă de cetire pentru noi este o podoabă. Ne-aț­ adus prin ea o rază de speranță că nu ne uitați, și că în adevăr ne iubiți". D. STAN PETRACHE Congresul Uniunea Femeilor Române Federația Uniunei femeilor ro­mâne din România-Mare, aduce la cunoștința tuturor Societăților și Reuniunilor din Ardeal, Banat, Crișana, Maramureș, Moldova și Bucovina, că congresul său anual se va ținea în zilele de Duminecă 13 Septembrie și Luni în 14 Sep­temvrie (ziua Crucii) la Timi­șoara. Toate societățile federate au fost încunoștiințate prin circulare, u­r­mând a se publica convocarea cu ordinea de zi și cu programul ser­ii­ărilor. Uniunea femeilor român stă sub­­ înaltul Patronaj al Maiestății Va­­­­le Regina Maria. Recolta grâului excepțional de bu­nă în Ardeal a și avut ca efect scă­derea prețurilor la această cereală. Astfel pe piețele din reg. agricole ale Ardealului prețul la grâu a scă­zut, la baniță, măsura de 16—17 kgr., dela 240 lei la 170 lei intr'o singură săptămână. Se prevăd scăderi și mai pronun­țate, dacă nu se va mai amesteca gu­vernul prin măsuri proaste în regu­­larea prețurilor, care s'ar face de la sine în urma legii eterne a târguri­lor libere. _ Inaugurarea festivă a Expozi­ției de mobile și târgului de mos­tre din Arad, va avea loc mâine. Sâmbătă, 1 August a. c., ora 10 a. m., în Școala Superioară de Comerț Si Liceul Moise Nicoară din Arad. Certificatele de călătorie cu reducere de 75 la sută pe C. F. R. se găsesc la Camera de Co­merț și Industrie a fiecărei cir­cumscripții. Participarea presei la expoziția din Chișinău Din inițiativa asociației presei ro­mâne din Basarabia care prin comi­tetul ei s-a constituit în comitet de ini­țiativa și direcțiune în vederea expo­ziției din Chișinău, va lua parte la această expoziție culturală și naționa­lă întreaga presă din țară. In urma întrunirilor comitetului a­­soc­iației presei române din Basarabia avute la liceul real sub președinția d-lor Ștefan Ciobanu și V. Brăiescu și la care a luat parte întreg comitetul a­­sociației, afară de d-nii Halippa și Lu­dovic Dauș care lipsesc din oraș, și anume : d. I. Cojocariu, directorul „Poștei Basarabiei“, Renert (Adevărul —Dimineața), Ignătescu („Dreptatea“), avocat Landau (Unser Zeit), d. George Mad­an vechiul și energicul ziarist mol­­dovan basarabean, Tenenbaum („Lup­ta“), profesor St. Ciobanu, cunoscutul și harnicul lucrător pe ogorul literatu­rei române, Vasile Brăiescu („îndrep­tarea“ și „Tribuna Basarabiei") s’au decis toate modalitățile participarea presei la această mare expoziție na­țională. Se va construi un superb pavilion, într’un stil original și elegant, datorit arh­itectului Swartz, al cărui deviz se ridică la suma de 300.000 lei. Acest pavilion se va înălța în mijlocul par­cului acolo unde urma să se ridice pa­vilionul regal care s-a suprimat întru­cât sala tronului va fi chiar fosta sală a „Sfatului Țării“. In acest pavilion vor expune toate ziarele din Vechiul Regat, Basarabia, Ardeal, Banat și Bucovina. Au fost evitate toate asociațiile de presă din țară și comitetul presei Mi­cei Antante. Se va scoate un număr festiv cu ar­ticole datorite fruntașilor intelectuali basarabeni și ziaru­șilor de aice. Ma­terialul în acest scop se va aduna de d. Ignătescu-Jap. O comisiune specială compusă din d-nii Halippa, Ciobanu, V. C. Brăiescu, I. Cojocariu, Renert, Landau, Gh. Ma­­dan, Tenenbaum vor aduna materialul privitor la presa basarabeană. D. Brăiescu și Renert au fost dele­gați să ia contact cu presa din vechia Regat, Ardeal și Bucovina. D­ior voi pleca în acest scop la fata locului. Au fost invitate ziarele locale „Go­­los“ și „Basarabscaia Slova“ să tri­meată delegați. In acest comitet de a­ t’vitati au fost c [UNK]­pt4ți gaze­trci d. Teisan, Mam rm­ bter (­ universul"­), Jerzimm și Sudit („Amor*"). * Toate zierele din țară și asociațiile de presă care vor dori să ia parte se vor adresa numai Asociației presei ro­mâne din Basarabia, nimeni altul a­vând dreptul de inițiativă afară de co­mitetul Asociației care se află în co­rectă legătură cu d. general Rudeanu și comitetul expoziției. Pentru orice explicații și date reduc­țiile ziarelor și asociațiile de presă se pot adresa vice-președintelui asocia­ției d. Vasile C. Brăiescu, Chișinău dl str. Leovei de unde vor primi toate lămuririle necesare. Cetu­l „Ini Inii1'

Next