Neamul Românesc, august 1925 (Anul 20, nr. 172-194)
1925-08-01 / nr. 172
Originile Romantismului (Continuarea din pagina I-a) prn încredere în personalitate, prin fantezia și iubirea de natură, note, ce vor aparea adevărații romantici. Tot acum Herder, descoperă poezia populară. In România, romantismul intră odată cu găsirea poezii populare. Mai departe Sturm und Drang-ul francez la o mișcare cu caracter social. ’ Literatura trebuia studiată paralel cu istoria și ideologia timpului, nu ca pe o floare aparte, căci va apărea geacă, fără miros, ca de ceară. Curentul nu se va impune dacă nu va fi un fruct al societății și al ideilor generale din acea epocă. Afară de acestea mai trebuia o nouă lume, o nouă stare de lucruri care să o desăvârșească și acest factor a fost burghezia. Prin veacul XVIII-lea se impune în Anglia o nouă literatură. Dramaturgii ca Richert și alții cer o artă care să cuprindă toate preocupările din acea vreme. Această literatură a trecut în Franța și Germania, și, Schlegel a dat o literatură burgheză paralelă cu enciclopedismul francez. DETERMINAREA ROMANTISMULUI Burghezia a măturat clasicismul sădind în loc literatura romantică. Nu numai aceste isvoare sunt acele ce nasc noul curent. Mai trebuie adăugată întreaga filozofie. Georges Brandes, zice că nu se poate considera filozofie fără Kant. Insă Kant nu a influențat direct pe romantici. El a dat mentalitatea, a pregătit spiritul. Kant spunea că filozofia nu trebuie să explice decât posibilitatea creerului uman de a filozofa. E pur subiectiv. De aici a pornit filozofia romantică a lui Fichte, a lui Schleiermacher, a lui Scheling. Trecând de la Kant la Fichte vedem că ultimul a dus mai departe sistemul deductiv a lui Kant, a dat importanță sufletului uman. Schleiermacher continuă. El spune că între religie și morală nu e o legătură; esențialul stă în puterea noastră de simțire. Următorul, Scheling caută să explice natura prin spiritul nostru. In el întâlnim un caracter romantic, un spirit absolut, fantezie, libertate In simțire, religia coborâtă în suflet și contopirea cu natura. Cercetând operile în general, constatăm că exemplificarea a venit cu încetul, treptat, în Germania, pe când în Franța răsbate deodată, zăgazul fiind rupt de marea revoluție de la 1789. Mai departe romantismul va apare ca un produs al fenomenelor revoluționare, care prin sdruncinătura produsă în organizația socială vor da posibilități de desvoltare elementelor din toate clasele sociale. Expedițiile napoleoniene și revoluția franceză vor determina mai târziu un drum sigur și nou *romantismului francez. Și Galații au pâine cu viermi Galați, SO. Agenții primăriei au descoperit la diferite brutării din localitate pâine cu viermi. S'a constatat de asemenea că si fama australiană depozitată in localitate e alterată si conține viermi. Din ordinul serviciului sanitar, s'a dispus facerea unei analize la laboratorul de chimie din localitate. Sporirea bugetului albanez Ziarul Vreme, din Belgrad, anunță că bugetul Albaniei a fost sporit de la iir la 20 milioane franci aur. Guvernul albanez a hotărit să mărească taxa pe tutun. Camera și-a suspendat ședințele. Cele ale Senatului se vor mai ține câteva zile. Cronica culturală Ateneul popular Tătărași, face excursie în Maramureș și bucovina E vie în amintirea tuturor, plăcuta vizită făcută orașului nostru, acum un an, de către Ateneul popular Tătărași, în excursie prin Ardeal și Banat. Se știe de toată lumea rolul pe care-l joacă de la înființarea ei această instituție, din punct de vedere cultural și național. Unul din punctele activității sale este propaganda și înfrățirea culturală, realizat prin excursii. Anul acesta se organizează a 8-a excursie pentru vizitarea Maramureșului și Bucovinei Excursia durează dela 25 August până la 6 Sept. și are ca Itinerar: Iași, Palanca, Miercurea-Ciucului, Dej, Careii-Mari Satu-Mare, Sighetul-Marmației, Baia Mare, Năsăud, Bistrița, Vatra-Dornei Gura Humorului, M-rea Putna, Iași. In toate orașele vizitate vor avea loc șezători organizate de misiunea de propagandă culturală a Ateneului Această excursie se face sub auspiciile fundației culturale „Principele Carol“. In acest scop, ministerul de comunicații a binevoit a acorda tren special și o reducere de 75 la sută a taxelor de călătorie. Numărul participanților este limitat la 600 persoane, dintre care 400 urmează a fi basarabeni. Costul drumului întregei călătorii, care durează 12 zile, va fi de 700 lei de persoană (sătenii, precum și preoții și învățătorii din satele basarabene, vor plăti numai câte 600) în care se va cuprinde și cocarda, permisul de călătorie, programul, taxa de înscriere și cartiruirea in condiții modeste. Masa va putea fi obținută în condițiuni avantajoase, cu preț variind Intre 60—80 lei pe zi Excursioniștii cari doresc a li se rezerva locuri la mesele comune, trebuesc a depune odată cu taxa pentru drum și suma de 800 lei, care va reprezenta costul aproximativ al mesei, pe tot timpul excursiei. Excursioniștii vor putea călători, în baza cărților ce 11 se vor expedia de Ateneu, cu reducere de 75% pe c. f. r. de la locul de origină, la Iași și înapoi, după terminarea excursiei, această cheltuială privind pe fiecare în parte, înscrierile trebuesc adresate, însoțite de sumele respective, la Ateneul popular Tătărași, cel mai târziu până în ziua de 15 August. De asemeni, orice se poate adresa, pentru orice alte informatiuni, d-lui secretar al Ateneului. (Sentinela de la Vest). Serbările Casei Nationale din comuna Tanacu Vaslui In zilele de 19 și 20 Iulie a. c. au avut loc în comuna Tanacu județul Vaslui, mari serbări culturale, date sub patronajul subsemnatului, în scopul sporirei fondului de întreținere a bibliotecei. Comitetul de conducere de sub preșidenția d-lui Bulbuc, și-a dat toată osteneala ca serbările să fie cât mai reușite. Din partea centralei caselor naționale din București a fost delegat să participe d. general Rășcanu fost ministru de război, care de altfel a fost special însărcinat cu distribuirea unor premii, consistând din lucruri casnice, ce au fost împărțite locuitorilor cu vite mai frumoase, cu case mai bine îngrijite, fetelor și flăcăilor cu costume naționale mai artistic lucrate, tinerilor cari s'au distins la jocuri naționale, etc. A participat multă lume din oraș și din comunile învecinate, iar din partea comitetului casei naționale „Viitorul“ au mai luat parte d-nii I. Zaharia și Alex. Onceanu. Primirea a fost cât se poate de frumoasă. Trăsura în care se afla d. general Rășcanu și subsemnatul a fost întâmpinată de o muzică ce se afla postată într-o pădure, la câțiva kilometri depărtare de sat, în drumul spre comuna Tanacu. La intrarea în sat ne aștepta o primire și mai frumoasă. Un arc de trimf purtând inscripția: „bine ați venit“, apoi steagurile școlilor și caselor de cetire din comună, purtată de gospodarii satului, sunt mărturia unei cât se poate de bune primiri. Cărturarii satului, comitetul casei naționale și toți locuitorii cari ne-au întâmpinat cu flori și urale, vor rămânea pentru noi, prietenii cei mai buni ai mișcărei culturale ce întreținem. După urarea de bun sosit a d-lui președinte Bulbuc, formați în cortegiu și cu călăreți drept avangardă ne-am îndreptat către sediul casei naționale. Sosiți aici, s‘au făcut prezentările de rigoare, s‘a vizitat și admirat biblioteca precum și o expoziție de țesături naționale, din cele mai alese. In fine s‘a servit o gustare și apoi s'a procedat la serbarea propriu zisă, care s'a deschis printr'um serviciu religios, efectuat în sobor, de trei preoți ai bogatei comune de răzeși Tanacu. S'au ținut apoi cuvântări ocazionale de către preoții Blanaru și Răileanu, Bulbuc președintele activ al filialei caselor naționale Tanacu, subsemntul în calitate de președinte de onoare al aceleași instituții, Zaharia membru în comitetul diriguitor al casei Naționale „Viitorul" din Vaslui, Cotea directorul școalei de agricultură „Agarici“ din com. Moara Grecilor și un general Rășcanu care a încheiat cuvântările mulțumind tuturor și îndemnând la muncă rodnică. De altfel toți vorbitorii au amintit de scopul și programul caselor naționale in legătură cu cultivarea sentimentelor naționale, religioase, activarea virtuților ostășești, progresele culturale ale țărei etc. Imediat după aceasta s'a procedat la vizitarea expoziției de vite. Au obținut premii: Manta M., Th. Cotac, și V. Buhăescu pentru boii cei mai buni, I. Țiu, orfanii frați Miron și Gh. Diaconu pentru vacile cele mai de seamă, Blănaru M., Vlase M., Lupu I., Bujor I. și Iorgu Buhăescu pentru caii cei mai bine îngrijiți. Au fost de asemenea premiate un număr de 3 case aparținând locuitorilor: 1) Gr. Popa, unde este sediul casei naționale; 2) Gh. Buhăescu și 3) C. Lupu. La jocuri naționale s'au distins următoarele persoane — fete și flăcăi de la țară — primind câte un pachet de cărți literare și ziarul „Cultura Poporului“, din Cluj: Catinca Cărare, Olga Penișoară, Elena Luca, Elena Lupu, Olga Leuștean, Paraschiva Costinescu, Vle Lupu, Const Lupu, N. Sârghie, L. Istrate, V. Cozac și C. Andone. D. general Rășcanu a donat o mie lei din partea casei naționale, unei văduve de război, al cărei copil orfan de tată, a murit pe când era elev al școalei de tâmplărie a caselor naționale din București. Către seară parte din oaspeți ne-am retras, fiind conduși de mazurcă și întreaga asistență până la ieșirea din sat, toți fiind plăcut impresionați de bogatul program executat, între care citez două mici piese de teatru, recitări, coruri, toate admirabil executate de elevele și elevii școlilor secundare aflați în vacanță. In cursul nopței a fost tradiționalul bal, iar în ziua de sf. Ilie, serbările au reînceput cu același succes. Printre vizitatorii de a doua zi remarc pe d-nii: Const. Cihodaru fost ministru, Bosniei Paraschivescu, avocat, I. Pica, avocat, C. Riaescu, proprietar, ambii în comitetul de conducere al casei nationale Vaslui, Alex. Marinciu, avocat, Ioachim Popovici, proprietar, etc. Au avut loc noi manifestări culturale. S'au jucat alte piese de teatru, recitat alte versuri și cântat alte coruri. Primirea a fost la fel ca și în prima zi. D. Bulbuc și subsemnatul, am mulțumit d-lui Cihodaru, inginer, pentru donația de una mie lei și pentru cele 100 volume de cărți ce va trimite din București, din partea ligei culturale. Sunt dator ca și prin scris să aduc cele mai vii mulțumiri tuturor persoanelor de bine care au oferit concursul lor, precum și elevilor de școli care-și petrec vacanța în mod cât se poate de plăcut și folositor, lucrând pentru desvoltarea culturală a satelor noastre. AVOCAT CORNELIU MEZA Vaslui Spionaj american Japonia Paris 30 (Rador). — „Le Petit Parisien“ după comunicări din Londra află că s’a descoperit la Tokio un complot privitor la vânzarea de documente secrete ale marinei japoneze; acestea trebuiau înmânate Americei. S-au operat 3 arestări din care face parte un funcționar al marinei, în Colonizarea evreilor în Crimeea Uniunea evreiască americană ,Djoiit“ a încheiat cu guvernul sovietic un tratat relativ la cedarea, în decursul anului 1926, pentru nevoile colonizărei evreești în Crimeea, a unei suprafețe de 261 mii acri de pământ arabil. Guvernul sovietic se obligă de a nu confisca niciodată pământurile cedate. „NEAMUL ROMÂNESC" Dâmboviceanu a fost prins El se refugiase în casa unui dascăl din com. Drăghici ( Iuscel) Investigațiunile întreprinse de Siguranță asupra locului unde se afla Dâmboviceanu, au dus la un strălucit rezultat. Astă noapte la orele 1, Dâmboviceanu a fost adus pachet la Siguranța generală a statului. Evadat din palatul de justiție Sâmbătă la orele 1 d. a., Dâmboviceanu a stat ascuns în Capitală, iar Joi a plecat cu trenul personal București-Pitești. El s’a urcat intr’un vagon din clasa III și în gara de Nord a văzut cum urmăritorii lui II căutau pe peron și prin gară. Evadatul s’a dus apoi în com. Drăghici din jud. Muscel, unde s.a ascuns sub numele de Ion Chiriac. URMĂRIREA Eri la orele 1 d. a. în trei automobile au plecat spre Drăghici d-un judecător de instrucție Stoenescu, procuror Rășcanu, Vladimirescu, inspector general, Papa Sotir, Stoenescu, Balaban, Nenoveanu, și Niculescu de la Siguranța generală. La orele 7, automobilele s’au oprit la o distanță de 10 km, de comuna Drăghici, iar cei din automobile s’au îndreptat spre sat, înconjurând casa dascălului. . Dâmboviceanu, care nici nu bănuia că urmăritorii îi sunt în spate, a fost surprins într-o pozițiune foarte comodă. La apariția urmăritorilor, el a vrut să facă uz de un revolver ce-l avea asupra sa, dar a fost prea târziu. Legat în lanțuri, el a fost urcat în automobil și adus la Siguranța în birourile Siguranței, legat în lanțuri, Dâmboviceanu este păzit de comisari speciali. D-nii judecător, Stoenescu și procuror Rășcanu, i-au luat primul interogatoriu. ântue turbarea în Ardeal și Banat INSTITUTUL PASTEUR DIN CLUJ, DEVENIND NEMOAPATOR, S'AU CLĂDIT PAVILIOANE PROVIZORII. — NUMEROȘI BOLNAVI ZAC IN BARACI IMPROVIZATE Cea mai recentă pacoste ce a dat peste ținuturile de dincoace de Carpati — peste Ardeal și Banat — este turbarea, care de câteva luni bântite, pretutindeni, în aceste regiuni. Vastul Institut Pasteur din Cluj este arhiplin cu victimele contaminate de această boală înspăimântătoare. Din cauza numeroșilor bolnavi, care sosesc aproape zilnic, acest mare spital a devenit neîncăpător și astfel ar trebui improvizate barăci, ca pe timpul războiului, ca să se poată primi bolnavi, al căror număr sporește în mod îngrozitor. Noul spital de pe lângă institutul Pasteur din Cluj, condus de d. profesor dr. Botez, este împărțit în două secții: bărbați și femei. La secția femeilor este un caz patologic foarte interesant. Aci este internată fata Irma Kis din comuna Vermeș-Banat, cea mai nouă bolnavă. Iată cazul acestei fete : „Intr'o zi ducând dejunul părinților care lucrau în câmp, o vae fugită din turmă, fiind turbată s'a repezit la dânsa, cu o furie extraordinară, și după o luptă grozavă, grație păstorilor, cari au alergat pentru a o salva, a scăpat cu mușcături mai ușoare. Fata are abia 17 ani. Ce este mai trist, e că oaia turbată a fost omorâtă și îngropată, în mod superficial, așa că turmele de porci și câini au desgropat-o și au devastat-o, desigur, tobolnăvindu-se. Mai peste tot, în Ardeal și Banat, sunt turme întregi de porci, vite cornute și halte de lupi și câini turbați, cari se năpustesc în voia soartei asupra populației, astfel că, dacă nu se vor lua măsuri urgente, miile de dobitoace sălbatice și domestice atinse de acest flagel, periclitează sănătatea întregii populații. In munții Bihorului doi Moți, tăetori de lemne, au fost mușcați de un lip turbat, unul la nas și obraz și cellalt la gât; ambii au turbat și au fost omorâți. I. R. P. toii iunime Intre 10—21 August a. c., are loc, la Sibiu, un ,,Congres al tinerimii române“. Au fost invitate toate școalele secundare universitățile, societățile studențești și cele de cultură și educație, pentru tinerime, pe lângă reprezentanții tinerimii române din afară de Regat (Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Grecia) și de reprezentanții tinerimii statelor balcanice (Grecia, Turcia, etc.). Congresul are următorul rost: a) O pregătire unitară a tinerimii participante prin programul ce vor executa. b) Stabilirea unor puncte de plecare pe baza cărora să se încerce o federalizare a tuturor forțelor și instituțiilor de cultură și educație pentru tinerime, în vederea creerii unui organ puternic de educație, cultură și direcționarea unitară a tinerimii noastre, potrivit fidinței noastre naționale și nevoilor noastre sociale. c) Pregătirea lucrărilor în vederea înființării unei „Confederațiuni a tinerimii statelor balcanice“ care să devie un organ de cultură și progres pe calea raporturilor de prietenie dintre tinerimea statelor balcanice. „Confederația tinerimii statelor balcanice1 tinde să rezolve astfel, și o seamă de nevoi cultural-naționale ce există ître popoarele statellor balcanice. £ .Confederația“ devine totodată și organul care tinde să rezolve atâtea cerințe ale neamului nostru de dincolo de hotare. Congresul este sub înaltul patronaj al A. S. R. Principelui Moștenitor, care va deschide personal lucrările congresului președinte de onoare fiind d. profesor Universitar Simion Mehedinți, iar președinte activ d. Șt. Pop, directorul liceului „Sf. Sava“ și senator. O seamă de cărturari și de oameni de bine își vor aduce cuvântul lor către tinerimea noastră. Intre aceștia, până acum, s-au anuțat d-nii: profesor Universitar S. Mehedinți profesor universitar Simionescu, general Ion Popescu, C. Brăiloiu, Em Bucuța, etc. Numărul total al participanților este de 100—150 persoane. Studențimea și tinerimea română de pretutindeni are datoria de a răspunde cu tot entusiasmul ei la această chemare de muncă ordonată, de mișcare suflrească, de idealuri, de viață, pentru întărirea caracterului și desvoltarea neamului și țării înscrierile și informațiile se fac la d. Toma I. Strelkovsky, conducătorul general al biroului respectiv str. Mihail Cornea 48, București, în fiecare zi, până la 5 August a. c. Toate societățile, școalele universitățile, etc. sunt rugate să-și trimită reprezentanți Costul este de 750 lei de persoană pentru studenți și asociațiile studențești, de 1000 lei pentru școlari și orice altă persoană care reprezintă o instituție culturală, plus trenul cu reducere, în suma respectivă cupriinzându-se toată Întreținerea pe 11 zile, cât durează congresuL meu, momentul, când, prin voința combinată a guvernelor și a Mecenaților, se va putea ridica în viitorul nostru „oraș al studenților“ un pavilion atât de vast pe cât arhitectul l'ar putea construi, cu intențiunea umul „cămin“ pentru studenți și studente române, tot așa de serios și de vibrant ca acelea pe cari eu le-am vizitat la Cluj și am avut cinstea să fiu primit la București, în accentele Marsiliezei, In fine — și mai cu seamă — Interesează a feri de orice atingere situația privilegiată a Umbei franceze în România și a desvolta în acelaș timp, în Franța, studiul limbei române. Pentru a se aprecia și a se iubi, între oameni cinstiți, nu este decât a se explica și a se înțelege. Afinitățile etnice, asemănările morale s-ar fi regăsit și recunoscut cu mai puțină ușurință, dacă, de la începutul secolului al 19-lea, cea mai mare parte din Românii instruiți nu și- J fi umplut bibliotecile lor cu capodoperile clasicilor noștri și cu cărțile enciclopediștilor noștri și dacă, în adevăr, ei n'ar fi adoptat, de atunci, limba franceză ca a doua limbă a lor, sau, cum singuri o spun, ca limba lor internațională. Dar, imperioasă altă dată, trebuința unei limbi internaționale se va face, în România, din ce în ce mai puțin simțită, pe măsură ce națiunea reconstituită, ori va desvolta destinul său în amploarea frontierelor sale istorice și când România Mare de azi va deveni, în cursul jumătății de secol care începe și la sfârșitul căruia ea va atinge cifra actuală a populației franceze, una din marile națiuni ale Europei de mâine. Atunci va fi în interesul, nu numai a arheologilor noștri, dar al tuturor savanților, industriașilor și comercianților de a ști limba română ; totuși, pentru a păstra limbei noastre în România, rangul său, va trebui, în interval, să ne supunem unei necesități din ce în ce mai presante, nu numai prin forța declinantă a vechilor obiceiuri, dar prin puterea intactă a atracțiunilor liber suferite și unei preferințe reînoită fără încetare. Astfel, în interesul ambelor popoare, pentru viitorul imediat și îndepărtat al relațiunilor lor, o dublă sarcină se impune generațiunilor actuale : a începe să răspândească limba română în Franța și a urmări difuziunea limbei nuv.de în România. Dacă nu putem chiar de acum să înfățișăm crearea cursurilor de limba română în stabilirile tele noastre secundare, pare tot atât de lesne de cât de indispensabilă sporirea studiului limbi și literaturei române în învățământul nostru superior, — și aceasta făcându-l numai obligatoriu pentru toți elevii cari se specializează în acela al limbilor române. Cât despre limba franceză, nu trebue să ne dăm înapoi de la nici un efort, de la nici un sacrificiu pentru a întinde tot mai mult influența ei în România. Odinioară era apreciată, in această țară, pentru serviciile materiale pe cari era chemată să le aducă. De acum înainte trebue să fie învățată printr'o atracție desintereastă și invincibilă. Misionarilor noștri profesori, conferențiari și institutori, delegați ca lectori în simple colegii provinciale, — și al căror devotament — mai ales în Transilvania, la Alba Iulia cât și la Orăștie — eu l'am putut admira, și am putut, iarăș, măsura simpatiile ce și-au căpătat și ne-au căpătat — le revine menirea de a face să răsune cele mai frumoase accente în fundul sufletelor. Cărțile noastre, mai ales, adevăratele noastre cărți, acelea cari inspiră adevărata noastră gândire și traduc adevăratele noastre aspirațiuni, — și nici de cum cine știe care abject volum de pornografii laborioase și de libertinaj alimentar. — not avea misiunea de a purta mesagiile de amiciție a geniului francez. Eu știu foarte bine că, după cursul de azi al leului, cărțile noastre, cari sunt cele mai puțin scumpe dintre toate, se ridică la prețuri încă exagerate. Dar poate că s'ar putea înlătura acest inconvenient, obținând deja sindicatele noastre de librărie, instituirea, în fața inichitătei schimbului, a unei case compensatoare, și, din partea ministerelor noastre de afaceri străine și instrucție publică, o mai bună organizare a trimiterilor de cărți de ale noastre bibliotecilor publice și universitare. Până acum prea au fost lăsate la voia întâmplării, iar birourile, cari prezidează această afacere, sau calculează prea interesat venitul unei opere după creditul editorului, sau se gândesc, mai curând, la diversele „colonii“ franceze în România decât la educația franceză a amicilor noștri români. Eu am găsit la Universitatea din Cluj, ultimele noutăți ale celor mai spirituali din romancierii noștri, dar am căutat în zadar opera lui Lamartine ; și dacă în aceste ultime luni, au parvenit la Cernăuți mai multe exemplare dintr'un „manual al perfectului ciclist“, în schimb se deploră absența „Bibliotecei Școalelor noastre dela Atena și Roma“, și a tezelor noastre de doctorat. Acestea simt abuzuri, greșeli, pe care este timpul ca administrațiile noastre superioare să le înlăture. Din partea lor, universitățile noastre ar avea avantajul de a determina schimburi cu surorile lor române, schimburi cari ar aduce cu atât mai multe servicii propriilor noștri studenți, cu cât cele mai bune publicațiuni științifice românești acelea ale Academiei Române sau „Dacia“ fondată de d. Pârvan — sunt, sau în rezumat, sau în întregime redactate în limba noastră. In orice caz acțiunea de întreprinse din cele mai urgente Ea cere ca să ne devotăm fără cea mai mică întârziere. Este de ajuns ca gândirea franceză și cea română să se unească, să se amestece, și totul va fi salvat: nici întâmplările, nici combinațiile politicei nu vor mai putea să separe ceia ce, în armonie cu o fatalitate istorică, aproape de două ori milenară, știința și poezia, inteligența și sufletul vor fi unit pentru totdeauna". JÉRÔME CARCOPINO Profesor la Facultatea de litere de la Universitatea din Paris MISCAREA LITERARA DRAMAnCA ARTISTICA CONCERTE D-ra Louise Mihaescu va da, Duminică 2 August, un concert în sala de cursuri a Universității impulare din Vălenii de Munte. Va fi acompaniată la pian de d-ra Marga Mihăescu. NOUI PUBLICATIUNI MINORITARE Am primit la redacție o nouă publicatiune săptămânală germană, care apare la Jimbolia sub denumirea de „Banater Arbeiter Presse“ Programul acestei publicatiuni e de a apăra interesele poporului muncitoresc din România. Noua foaie e proprietatea „Partidului social-democrat din Jimbolia“. Relevăm frumosul gest ce-l face noul, confrate, prin publicarea unor lucrări din literatura română în traducerea d-lui dr. Albert Teochi, medic în Brăila, și un harnic și bun traducător din românește în erma germană. In cluj s'au pus bazele unei mari întreprinderi de presă maghiare, cu scopul de a edita un mare ziar politic, care să fie cu totul independent de toate formațiunile politice, bisericești și financiare existente, ca astfel să poată fi un organ de informațiune, obiectivă. Noul ziar va apare în Septembrie. Probabil că el va fi înjghebat prin transformarea actualei foi săptămânale „Magyarság“ în publicațiune cotidiană. „Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român" își va ține adunarea generală din anul acesta la Reghin în zilele de 29—30 August. Cei cari doresc a lua parte la aceste serbări, sunt rugați să binevoiască a-și anunța participarea d-lui dr. Enea Popa în Reghin, cel mai târziu până la 18 August, crt., spre a se putea lua măsurile cuvenite în vederea încartiruirei. Ziarului maghiar din Cluj „Keleti Ujság" i se scrie din Viena, că guvernul francez a hotărât să colonizeze 36.000 de familii evreiești de mici industriași din România în sudul Franței Colonizarea în satele franceze nu se va face în grupuri compacte, ci individual, așezându-se diferiți industriași în diferite sate, unde se simte nevoia anumitor meserii Cu organizarea lucrărilor de colonizare e încredințat de Andre Spire, unul din membrii delegațiunei, care a reprezentat evreimea la conferința de pace, și care azi e inspector general în ministerul de agricultură al Franței Din Ungaria se anunță, că recolta cerealelor din anul acesta întrece cu unul pe aceea din anul trecut. Numai la grâu se constată un plus de trei milioane chintale, iar inundații si furtuni au omorit oameni, au distrus case si instalații, au provocat pagube de sute de milioane franci. Guvernul francez a luat măsuri urgente pentru ajutorarea sinistraților. Luptătorii Partidului Național, în județul Ilfov D. STAN PETRACHE. DIN COMUNA GRĂDINARI FALCOI ANCA La inaugurarea „Casei de Cetire“, care a avut loc în comuna Grădinar-Fălcoianca, chiar în casele sale, fruntașul sătean Stan Petrache în mijlocul unei emoții generale, primește cele 270 de volume și filme asigurând că ele vor fi la dispoziția tuturor care vor vrea să se lumineze. Este foarte îmbucurător — spune dânsul,—ca în acest sat, oropsit de toți oamenii politici să se mai găsească și oameni de suflet ca să ne dea și puțină cultură. Apoi adresându-se d-lui deputat D. R. Ioanițescu, spune : —„Această casă poartă numele d-tră, d-le Ioanițescu, ca să vă lege de mine și de satul meu. D-le Ioanițescu, ați făcut multe fapte bune în Județul nostru; faceți acum ca să avem și noi o școală ca lumea, să nu mai avem băltoacele de aci, căci moșia Făcoianca datorită muncei d-tră, o avem astăzi. Nădejdea noastră este numai la d-tră, căci sufletul curat pentru noi țăranii, numai d-tră îl aveți. Ne simțim legați de d-tră pentru toată viața. Această casă de cetire pentru noi este o podoabă. Ne-aț adus prin ea o rază de speranță că nu ne uitați, și că în adevăr ne iubiți". D. STAN PETRACHE Congresul Uniunea Femeilor Române Federația Uniunei femeilor române din România-Mare, aduce la cunoștința tuturor Societăților și Reuniunilor din Ardeal, Banat, Crișana, Maramureș, Moldova și Bucovina, că congresul său anual se va ținea în zilele de Duminecă 13 Septembrie și Luni în 14 Septemvrie (ziua Crucii) la Timișoara. Toate societățile federate au fost încunoștiințate prin circulare, urmând a se publica convocarea cu ordinea de zi și cu programul seriiărilor. Uniunea femeilor român stă sub înaltul Patronaj al Maiestății Vale Regina Maria. Recolta grâului excepțional de bună în Ardeal a și avut ca efect scăderea prețurilor la această cereală. Astfel pe piețele din reg. agricole ale Ardealului prețul la grâu a scăzut, la baniță, măsura de 16—17 kgr., dela 240 lei la 170 lei intr'o singură săptămână. Se prevăd scăderi și mai pronunțate, dacă nu se va mai amesteca guvernul prin măsuri proaste în regularea prețurilor, care s'ar face de la sine în urma legii eterne a târgurilor libere. _ Inaugurarea festivă a Expoziției de mobile și târgului de mostre din Arad, va avea loc mâine. Sâmbătă, 1 August a. c., ora 10 a. m., în Școala Superioară de Comerț Si Liceul Moise Nicoară din Arad. Certificatele de călătorie cu reducere de 75 la sută pe C. F. R. se găsesc la Camera de Comerț și Industrie a fiecărei circumscripții. Participarea presei la expoziția din Chișinău Din inițiativa asociației presei române din Basarabia care prin comitetul ei s-a constituit în comitet de inițiativa și direcțiune în vederea expoziției din Chișinău, va lua parte la această expoziție culturală și națională întreaga presă din țară. In urma întrunirilor comitetului asociației presei române din Basarabia avute la liceul real sub președinția d-lor Ștefan Ciobanu și V. Brăiescu și la care a luat parte întreg comitetul asociației, afară de d-nii Halippa și Ludovic Dauș care lipsesc din oraș, și anume : d. I. Cojocariu, directorul „Poștei Basarabiei“, Renert (Adevărul —Dimineața), Ignătescu („Dreptatea“), avocat Landau (Unser Zeit), d. George Madan vechiul și energicul ziarist moldovan basarabean, Tenenbaum („Lupta“), profesor St. Ciobanu, cunoscutul și harnicul lucrător pe ogorul literaturei române, Vasile Brăiescu („îndreptarea“ și „Tribuna Basarabiei") s’au decis toate modalitățile participarea presei la această mare expoziție națională. Se va construi un superb pavilion, într’un stil original și elegant, datorit arhitectului Swartz, al cărui deviz se ridică la suma de 300.000 lei. Acest pavilion se va înălța în mijlocul parcului acolo unde urma să se ridice pavilionul regal care s-a suprimat întrucât sala tronului va fi chiar fosta sală a „Sfatului Țării“. In acest pavilion vor expune toate ziarele din Vechiul Regat, Basarabia, Ardeal, Banat și Bucovina. Au fost evitate toate asociațiile de presă din țară și comitetul presei Micei Antante. Se va scoate un număr festiv cu articole datorite fruntașilor intelectuali basarabeni și ziarușilor de aice. Materialul în acest scop se va aduna de d. Ignătescu-Jap. O comisiune specială compusă din d-nii Halippa, Ciobanu, V. C. Brăiescu, I. Cojocariu, Renert, Landau, Gh. Madan, Tenenbaum vor aduna materialul privitor la presa basarabeană. D. Brăiescu și Renert au fost delegați să ia contact cu presa din vechia Regat, Ardeal și Bucovina. Dior voi pleca în acest scop la fata locului. Au fost invitate ziarele locale „Golos“ și „Basarabscaia Slova“ să trimeată delegați. In acest comitet de a t’vitati au fost c [UNK]pt4ți gazetrci d. Teisan, Mam rm bter ( universul"), Jerzimm și Sudit („Amor*"). * Toate zierele din țară și asociațiile de presă care vor dori să ia parte se vor adresa numai Asociației presei române din Basarabia, nimeni altul având dreptul de inițiativă afară de comitetul Asociației care se află în corectă legătură cu d. general Rudeanu și comitetul expoziției. Pentru orice explicații și date reducțiile ziarelor și asociațiile de presă se pot adresa vice-președintelui asociației d. Vasile C. Brăiescu, Chișinău dl str. Leovei de unde vor primi toate lămuririle necesare. Cetul „Ini Inii1'