Neamul Românesc, mai 1927 (Anul 22, nr. 45-55)

1927-05-01 / nr. 45

2 „Ferdinand I și opera reconstructorului României“ Un strat­uc it­em^A adus de presa franceză U. S. Regelui României . Sub titlul de mai sus, marele jur­nal de stânga „La Depêche de Tou­louse“, oficiosul partidului radical socialist, publică asupra Regelui Ferdinand, un foarte călduros arti­col. Directorii acestui jurnal sunt d-nii Maurice Sarraut, șeful partidu­lui radical, și radical socialist, și Albert Sarraut, actualul ministru de interne. Redăm din acel articol, partea în care se vorbește de marele rol jucat de România și de Suveranul nostru în răsboiul mondial. „Regele Ferdinand, născut în Ger­mania, vărul lui Wilhelm II și prie­ten personal al lui Francisc­ Iosef, înțelese că nu trebuia să aibă altă patrie decât aceia a poporului ca­­re-i acordase încrederea sa. Progra­mul său consista de aci în a se ins­titui șampionul aspirațiunilor na­ționale. El se așeză alături de ali­ați, și la 13 August 1916 intră în războiu pentru a susține cauza li­beralismului european. Ferdinand I susținut de către mi­siunile militare franceze și engleze munci la reorganizarea efectivelor sale și la restabilirea situației. Și astfel el putu să reziste victorios marei ofensive germane de la Mă­­rășești în August 1917. Dar în special după proclamarea revoluțiunei moscovite, după de­bandada trupelor rusești și în ză­păceala care a urmat acestor eve­nimente, Suveranul român dete în special măsura loialismului său. Obligat să semneze, la începutul lui Decembrie 1917 armistițiul din Focșani, Ferdinand se văzu în Martie 1918, în situațiunea cea mai tragică, Makensen, pentru a impu­ne o pace dezastruoasă­­ României, amenința cu reluarea ostilităților în chiar momentul în care Lenin decreta demobilizarea rusă. Atunci, pentru a scăpa misiunea franceză, condusă de generalul Ber­thelot, și pentru a o pune în sigu­ranță Regele ordonă formarea a cinci convoiuri armate cari trebu­iau să conducă pe ai noștri în sigu­ran­ță dincolo de Odesa. La 9 Mar­tie trenurile părăseau gara Socola, ducând cu ele pe șefii francezi și aproape o mie de luptători mai în­­nainte ca germanii să fi avut tim­pul să sosească. Ferdinand I, care a prezidat la a­­ceastă reconstituire a Regatului Său, este astăzi recompensat pen­tru fidelitatea sa față de principii­le care conduseseră pe aliați în lup­ta lor. De atonei el s'a ostenit să perfecționeze pacea și să colaboreze strâns cu noi în spiritul Micei An­tante. Domnia lui Ferdinand I a format puternic Româ­nia Nouă. Nu se va putea nici odată evoca această perioadă a istoriei 1­urnei, nu se va putea niciodată evoca zdruncinările înce­pute in 1914 fără a pro­nunța numele lui Ferdi­nand I. El va ocupa un loc capital în analele patriei sale“. Situația politica intimă în Iugoslavia Cau­zele căderii lui Azimovici.­ Criza din partiö I rao ca .- Persoanele ld li cabinet Belgrad 27. — Al 7-lea cabinet L­zunovici, în urma neînțelegerilor dintre ambele aripi radicale, a ata­curilor contra ministrului Maxi­­movici și mai ales după ce nu a reușit să-și asigure sprijinul Uniu­nii democratice, nu s‘a mai împo­trivit venirei unui alt guvern iugo­slav. Regele a încredințat imediat formarea noului guvern fostului ministru al instrucțiunii publice în ultimul cabinet Velia Vukice­­vici, despre a cărui persoană s-a și vorbit mult ca de viitorul pre­ședinte al Consiliului. COMPUNEREA NOULUI CABINET Noul calinet care s'a alcătui din radicalii sârbi și Uniunea de­­­mocratică, adică fără participarea slovenilor și croaților, înseamnă un succes al aripei pasiciste care a indicat tot timpul posibilitatea u­­nui asemenea guvern. In privința alcătuirii noului guvern, chestiu­nea re­prezintă cam paradoxală de­oarece în actualul cabinet frac­țiunea pasicistă nu se află de loc reprezentată. Un lucru aproape la fel se poate observa și la demo­crații lui Davidovici cari au intrat în guvern; există și printre ei do­uă aripi între cari acea care urmă­rea o conlucrare cu radicalii, deza­probă acum politica șefului demo­crat. SURPRINDERE ȘI NEMULI­U­MIRI In cercurile politice din Belgrad Noul guvern a provocat o surprin­dere Și chiar o oarecare nemulțu­mire. Aproape în fiecare club par­lamentar se găsesc unii nemulțu­miți care nu aprobă modul cum s-a ajuns la actualul guvern. Nu se știe încă precis c­e atitudine vor lua cluburile parlamentare. Acea­sta nu are însă în prezent o mare importanță, de­oarece Skupștina a fost prorogată printr'un decret re­gal până la 1 August, ceea ce în­seamnă că până la acest timp gu­vernul nu se va prezenta în fața Camerelor. FRICȚIUNILE DIN PARTIDUL RADICAL Deocamdată nu s'a putut încă afla dacă guvernul va face la toam­nă nouă alegeri sau nu, cu toate că efectuarea alegerilor a fost una din condițiunile intrării in guvern a Uniunii democratice. Totul depin­de însă de faptul cum se vor des­­volta raporturile din Clubul radi­cal în care luptă azi pentru­ înthe­­iare mai multe fracțiuni cu ten­dințe diferite. Se crede că până la­­ August radicalii vor avea destul timp ca să lichideze criza internă din partid. In caz dacă nu vor reuși să creeze un întreg unitar, făcând din aceste frecțiu­ni un real partid politic, singura eșire vor fi alegerile generale pentru care ra­­­dicalii nu se vor hotărî desigur cu bucurie. Presa iugoslavă discută asupra persoanelor ce constitue noul ca­binet în mod favorabil. Președin­tele noului cabinet Vukiievici a fost membru în grupul radical al lui Liuba Iovanovici și este cunos­cut ca o eminentă capacitate po­litică. Ministrul radical Vlada An­drici care a luat conducerea refor­mei agrare, s-a distins foarte mult ca subsecretar de stat. Ministeru­lui Spaho din Uniunea democrati­că nimeni nu-i tăgăduește autori­tatea în chestiunile comerciale de care se va ocupa în noul cabinet Democrații au trimis în guvern câțiva eminenți politiciani: pe Voia Marinkovici, unul din cei mai com­­petenți iugoslavi în conducerea a­­f­a­cerilor externe, pe Kosta Kuma­­nudi care s'a distins ca om de stat la conducerea finanțelor. Este si­gur că în ce privește persoanele, noul guvern înseamnă un progres față de cel anterior. Ce va însem­na din punct de vedere politic și și în fața Parlamentului o va arăta abia în luna August. Vorbind des­pre noul guvern, Rădici a decla­rat la Zagreb partizanilor săi că nu se va opune unei colaborări cu Vukievici. Prin faptul că pen­tru resorturile rezervate concurea­ză și agrarienii croați și populiștii, ambele partide se vor modera con­siderabil în condițiunile lor. Bulgaria în ajunul alegerilor generale rr.........ri---aaaaBMHBS sita 1500 candidați pentru 300 locuri. Combinațiile electorale Sofia (Rador). — Termenul scurt acordat de către factorul constitu­țional pentru efectuarea alegerilor parlamentare — numai o lună de la închiderea Sobraniei — a fost o adevărată lovitură pentru multele partide și grupări politice bulgare. Amânate pentru 29 Mai a. c. șe­fii politici abia au timpul necesar de a duce tratative pentru diferi­tele com­­binațiuni de coaliție necum să pornească în turneuri electorale așa cum se obișnuește în Bulga­ria. Fără îndoială că această stare de lucruri va favoriza în primul rând guvernul. Față de timpul scurt ce mai este până la alegeri și mai ales până la depunerea listelor candidaților — cari trebuesc înregistrate până la 1 Mai — se observă o neobicinuită mișcare în toate partidele. Chiar în decursul sărbătorilor Paștelui, sondările preliminare pen­tru înfăptuirea coaliților au fost în toiul lor. Pentru moment pare că au fost stabilite două coalițiuni și anume : coalițiunea formată de către Meli­­uos, fost prim-ministru și șef al partidului democrat — titlu ce este contestat de actualul prim­­ministru Liapcef, care susține că partidul democrat la urmat pe dânsul formând uniunea democra­tică astăzi la putere — cu fracțiu­nea partidului național liberal (Ra­­doslavoi) de sub conducerea lui Chiorcef, partidul Stambulovist (fost sub conducerea lui Cenadief) partidul agrarian (extrema stângă în care au intrat o mulțime de co­muniști de la declararea acestui par­tid în afară de legi, și o parte din partidul Radical. Această combinațiune pare că va reprezenta cea mai serioasă o­­poziție guvernului. A doua coaliție anunțată este a­­ceea dintre partidul social-demo­crat agrarienii moderați (destul de puternici) sub șefia fostului mini­stru de război din guvernul Stam­­bolischy. Tomos și partidul său mai bine zis organizațiunile meseria­șilor*. M . Pentru realizarea acestui cartel social-democrat ce se uniseră cu două zile înainte cu­ radicalii, au părăsit această primă combinație reușind însă a rupe partidul radi­cal in două. Totuși, cum mai sunt câteva zile până la depunerea listelor, nu sunt excluse și­ alte combinațiuni, cari să strice pe cele de până a­­cum. Din cauza multor fracțiuni po­litice ce există astăzi în Bulgaria, se observă următorul curios eve­niment: peste 1500 de candidați pentru aproape­­ 300 locuri de depu­tați. țarilor ca Grecia și Iugoslavia este aranjarea situației minorităților bulgare din Tracia și Macedonia. Guvernul bulgar încă nu s’a expus ofcial asupra acestei chestiuni care prin seriozitatea ei poate fi pusă imediat după problema reparațiilor însă ministrul de externe Burov nu pierde nici un prilej fără să nu ac­centueze importanța chestiunii pen­tru înțelegerea popoarelor balcani­ce. Spre un guvern ce concentrare Decorațiile d-lui Al. Malinoff, șeful opoziției bulgare Frământările interne pe cari le-a avut de suportat în anii de după războiu Bulgaria, au îndepărtat-o oare­cum de la calea reluării unor raporturi de mai strânse legături cu țările celelalte. Politica externă a Bulgariei a o­­glindit șovăială și nesiguranța ca­re a domnit un timp înlâuntrul ei. Intr'un interview acordat ziaru­lui ,,Viitorul”, d. Al. Malinoff, una din personalitățile politice de sea­mă ale Bulgariei și șef al coaliției opoziționiste, dă remediile acestei stări de lucruri. In deosebi consideră înfăptui­rea unui guvern de concentrare, ca unic mijloc de consolidare a Bulgariei, singur în stare să dea prestigiu și autoritate tării sale în afară și să pună capăt dezorientă­­rii din interior. In locul înțelegerii democratice de azi — declară d. Malinoff — eu urmăresc o întrebuințare a tutu­ror forțelor și valorilor la alcătui­rea unu instrument politic a unui guvern de concentrare care să ur­­genteze consolidarea internă a țarei și să-­ fixeze cu toată autoritate­a necesară locul în rândurile marii iambii europene. Viața internă a Bulgariei, după grelele sbucimnări prin care acea­stă țară a trecut în ultimii 10 ani a aruncat o dezorientare în spirite și lumea n’a reușit încă să se recu­­leagă cu totul. Pentru crearea unui bloc mă lupt și convorbirile ce am acum cu fac­tori; răspunzători ai partidelor și fracțiunilor au tocmai această țintă. Mersul acestor convorbiri mă fac pe mine — care n'am obișnuit să fiu deseori optimist, — să fiu încrezător că realizarea acestui bloc poate deveni o realitate apro­­piată. Până acum o înțelegere s-a făcut între noi, liberalii—fracțiunea cea mai importantă — și funcțiunea cea mai importantă a foștilor a­­grarieni, curățați de elementele a­narhice și de dezordine. Obstacolele care mai despart azi diferitele partide trebue să fie eli­minate în cel mai scurt timp, fiind­că interesele superioare ale țarei o cer Rămâne de văzut dacă această scurtare a distanțelor dintre par­tide pentru care lupt eu. va găsi aprobarea alegătorilor* * 1, — indi­ce d sa. ȘTIRI Nu uitați că trebue să luați 2—3 bilete la LOTE­RIA LIGEI CULTURALE, autorizată de guvern pen­tru construirea Palatului Ligei. Cu 1 bilet de 40 lei puteți câștiga 1 premiu de 2.000.000 Lei ; 1 pre­miu de 1.000.000 Lei; 2 premii a 500.000 Lei; 4 premii a 200.000 Lei, 6 a 100.000 Lei, 10 a 50.000 Lei, 15 a 20.000, etc. To­tals 519 premii în valoare de 7.000.000 LEI. Aveți prilejul să câști­gați, sprijinind cultura românească. Biletele se găsesc la Bănci, Librării, la diverse Magazine, Tu­tungerii, Chioșcuri de zia­re și la Bi­roul Loteriei Ligei Culturale din Bucu­rești, str. Luterană No. 6 Etaj I (Tel. 329/47). Cereți s Biletele Lote­riei „Ligei Culturale“. Delegația permanentă a munici­piului Capitalei, a fost convocată pentru Marți la orele 10 dimineața. In această ședință se va relua discuția asupra împrumutului pri­măriei, cu Societatea de lucrări e­­dilitare din America. Delegații societăților americane, care în ultimul timp plecaseră în Angora, vor sosi Luni în Capitală, venind prin Constanța. A. S. R. Principesa Elina-infimă, ca părăsi Capitala astă-seară la orele 7,50, plecând cu „Simplonul" din gara de Nord spre a se duce la Caransebeș. De asemeni, M. S. Regim, îm­preună cu R .S. R. Principesa Ilea­na, vor pleca astă-seară, la orele 10,25, cu un tren special, din halta Cotroceni, spre a se duce la Bazar­­g­ic. Ministerul de Interne a luat ur­mătoarele dispozițiuni privitoare la manifestațiunile muncitorești Cu prilejul zilei de 1 Mai. Se interzice orice manifestațiune pe stradă. Localiștii — și numai ei — au voe să țină o întrunire în sala lor, din str. Sf. Ionică 1«. După terminarea întrunirii, muncitorii vor trebui să părăsească sala în grupuri mici. Socialiștilor li s-a mai dat auto­rizația de a ține o serbare câmpe­­nească în grădina „Veseliei“, unde însă nu au voe să meargă în cor­pore. In ce privește sindicatele munci­torești unitare, din momentul în care d. Gr. Trane­n-Iași, ministrul muncii, a cerut parchetului dizol­varea lor, guvernul le socoate ne­­existente, ilegale, și ca atare le in­terzice orice fel de manifestare. Guvernul nu va permite nimănui, de 1 Mai, să facă manifestații p­e străzile Capitalei. „NEAMUL ROMANESC­ Raporturile cu vecinii Sofia. (Ceps). — In ultimele luni atenția întregii Europe este atrasă de evenimentele din Orient și se urmărește cu încordare situația din China și conflictul din Balcani In raporturile din Balcani o deo­sebită importanță o prezintă Bulga­ria, a cărei orientare poate avea o Influență serioasă pentru păstra­rea liniștei în acest colț al Euro­pei. In general se poate spune că situ­ația internațională a Bulgariei și in special raporturile ei cu cele­lalte state balcanice și vecine s’a Îmbunătățit în ultimii 4 ani in mod considerabil. Anul trecut s-a înche­iat între Bulgaria și Turcia pri­mul tratat de amiciție prin care se rezolvă un întreg șir de chestiuni rămase deschise în parte încă din războiul balcanic. In prezent se tratează pentru realizarea­ unei con­venții comerciale. Numirea noului ministru bulgar la Angora va con­tribui ca raporturile dintre Tur­cia și Bulgaria vor deveni priete­nești mai ales când e de constatat că între ambele națiuni nu mai e­­xistă nici o ură ; înfrângerea comu­nă în războiul mondial a folosit și ea la apropiere reciprocă. Cu Grecia Bulgaria a încheiat nu fără mari dificultăți un tratat co­mercial provizoriu și un aranja­ment asupra lichidării proprietăți­lor culturale bulgare (biserici, școli) din regiunile Macedoniei și Traciei grecești. Este interesant că organi­zațiile macedonene din Bulgaria s-au pus contra aranjării acestei chestiuni, învinuind guvernul bul­gar de trădare. Raporturile româno-bulgare ar pu­tea fi considerate ca normale ră­mânând numai chestiunea seches­iunii asupra proprietăților bulga­re din România. RAPORTURILE SÂRBO-BULGARS Latura cea m mai importantă în în­treaga politică balcanică o formea­ză însă rporturile iugoslave bulga­re sau mai bine zis sârbo-bulgare deoarece nici cr­oații nici slavonii nu au avut vre-un conflict cu bulga­rii fiind ca ei din contra în bune raporturi. De aci se explică și pri­mirea ce a avut-o conferențiarul bul­gar dr. Rostov în Croația și Slove­nia unde a ținut la Zagreb, Liublia­na și Maribor conferințe pe tema . Apropierea iugoslavo-bulgară­­. De la incicerea tratatului italo alba­nez se poate observa o tindere spre o apropiere între Sofia și Belgrad, iar după sosirea noului ministru i­ugoslav la Sofia campaniile de presă reciproc s-au moderat. La prezentarea actelor de acreditare a fost a»***® pentru prima oară o cu­vântare oficială asupra apropierii între ambele națiuni. Opinia publi­că bulgară și poate și guvernul sau față de tendințele de apropiere o atitudine favorabilă dar în acelaș timp și rezervată. Orice manifesta­ție amicală din partea sârbească es­te primită cu satisfacție, deoarece opinia bulgara este deja sătulă de nesfârșitele certuri. Că este rezer­vată aceasta se datorește faptului ca încă nu se știe pe ce bază înțe­legerea ar putea fi realizată. Bul­garii sunt de părere că inițiativ­a ar trebui să pornească din partea Iugoslaviei. O important­ă chestiune pentru Bulgaria în regularea rapor Patriarhul Miron pleacă la Ierusalim In cursul lunei Mai, patriarhul Miron Cri­stea va pleca la Ierusa­­lim ca să viziteze Sfântul mormânt și să întoarcă vizita patriarhilor cari au participat la introniza­­rea sa. Patriarhul pleacă la 21 Mai, se o­­prește o zi la Constantinopol și o zi la Pireu. Se va opri apoi la Ale­xandria de unde va pleca la Ieru­salim. Aci va rămâne o săptămâ­nă. Se va întoarce la Cairo și se va îmbarca direct pentru România. Patriarhul va fi însoțit de fostul ministru Cosma, de arhiereul Si­medrea și de câțiva preoți. ABONAMENTELE LA „NEAMUL KO­­­RiVESC“ .• Pe I An 500 Lei Pe 6 luni 250 Lei Pe I An (străin.) IOOO Lei KP' Conducerea partidului irațional ține să se știe că ori­ce discuții cu alte par­tide nu se pot face de­cât direct, în scris­ și cu ga­­rsacțiile necesare. Smnografia „Tiparul Românesc“ Strada Sărindar No. 22 Uzinele de Fier și Do­mensire din Reșița S. A. Avem onoare a aduce la cuno­ștința d-lor acționari că plata di­videndului pe anul 1926 dela acțiu­nile Societății noastre se va face începând dela 2 Mai 1927 la ghi­șeele Băncilor următoare: La BUCUREȘTI: Banca de Cre­dit Român, Banca Generală a Ță­rii Românești, Banca Marmorosch, Blank & Co., Banca Românească. La SIBIU: „Albina“, Institut de Credit și Economii. La CLUJ: Banca Agrari S. A. Privilegiată. La TIMIȘOARA : Banca Timi­șoarei și Soc. Comercială pe Acți­uni. LA VIENA : Societatea generală de Credit Funciar al Austriei. La LONDRA , Banca Glyn, Mills , Co. L­td. Dividendul pe anul 1926 fiind fi­xat la lei 60 de acțiune, cupoanele acțiunilor definitive se vor plăti după deducerea impozitului și ta­xelor de timbru pe dividend, cu lei 50.30. Nu se vor achita decât cupoanele acțiunilor definitive purtând No. 3. CONSILIUL De ADMINISTRAȚIE Spectacolele zilei OPERA ROMANA : Ebreea. TEATRUL NAȚIONAL: *ina : Vicleniile lui Leapin ț seara : Hoții. TEATRUL REGINA MARIA : Heidelbergul de altă dată. TEATRUL MIC: Fracni. CINEMA CAPITOL: Nu dispre­țuiți femeia cu Harry Liedtke. CINEMA ODEON: Metropolis. Conferința Micei înțelegeri O depeșe din Praga, anunță că s'a fixat definitiv și oficial, data viitoarei conferințe a Micei înțe­legeri. Reprezentanții statelor compo­nente se vor întâlni in ziua de 1 Mai la Jachymov, In Boemia. * Știrile noastre ne dau putința să spunem, de pe acum, că nu confe­rința aceasta, Iugoslavia va aduce problema destul de gingașe, a po­liticei Balcanilor. De asemenea se vor lua în discuție și orientările ac­tuale ale politicei sovietice. Conferința va ține trei zile: -mi » -----­D. profesor N. Iorga a dat urmă­toarele precizări confratelui „L’In­­dépendance Roumaine“, — preci­zări privind tratativele cu partidul liberal: „Cine dorește să înceapă conver­­sațiuni cu partidul nostru se poa­te adresa în scris și formulând ga­ranțiile necesare­ direcției parti­dului. Orice om cinstit n'ar putea decât să privească bine, tratativele cu un partid ca al nostru care este mândru inainte de toate de cinstea sa complectă“. Cu ocazia sărbătoriri de 10 Maiu se vor da cu mare solemnitate stea­guri noui la 100 de regimente, iar cele vechi vor fi depuse la Muzeul militar. De asemenea se va bate o medalie comemorativă. Primăria Capitalei, a dat eri o ordonanță, prin care pune în vede­re populației, că mâine Duminică, I Mam­, toate halele și piețele pu­blice vor fi închise, ziua de 1 Mai fiind sărbătoarea muncei. Astăzi halele și piețele publice vor fi deschise în tot cursul zilei. I ii — - Duminică, la orele 10 și jum. di­mineața­, va avea loc inaugurarea centralei telefonice automate, care se află in funcțiune de câteva săp­tămâni. Cărți­­ reviste In editura Fundațiunei I. V. So­­cec, București, Spaiul Cogălni­­ceanu, 35. Prof. dr. Dubois: „Educația prin sine însuși“, rostul vieții, lei 10; Mircea Florian: ,Arta de a su­feri“, trepetnic sufletesc, lei 14; Cebes, 500 a. Chr.: „Imaginea vie­ții omenești", La Fontaine: „Fa­bule“, Vol. 1 și Vol. II, lei 12. L. O. Marden: „Puterea cugetărei“, izbânda și fericirea sunt în pute­rea noastră. Teama paralizează puterea interioară. Otrăvirea min­tală produsă de gândurile false, lei 8. Charles Wagner: „Viața cum­pătată", gândirea cumpănită. Tru­fia și simplicitatea în relațiile so­ciale, lei 10; G. Scraba: „Vasile Conta“, studiu filosofic, lei 10; N. Iorga: Mihail Kogălniceanu“, lei 12; Marcu Antoniu : „Cugetări a­­supra vieții“, lei 4 ; Alexandru Pe­­limon: „1821“, roman istoric lei 8; G. D. Scraba: „Ion Eliade Ră­­dulescu, lei 20; Emil I. V. Socec: „De la naștere la moarte“, nașterea Anii dintâiu. Vârsta copilăriei. Ti­nerețea. Maturitatea. Bătrânețea. Moartea, lei 20; Alexandrina De­­metrescu, „Abecedar pentru învă­țarea limbei franceze“, ilustrat, lei 8 Mircea Florian: „Rostul și uti­litatea filozofiei“, filozofia ne în­vață ca să trăim, liberează indivi­dul. Spiritul simțul filozofic, lei 10; N. T. Orășanu: „Dicționar po­litic“, lei 4; Epictet: „Purtarea în­drumarea în filozofie“ lei 35; E­­mil I. V. Socec: „Ca să fii om...“ viată", lei 4; Mircea Florian: „In nevrozele și tratamentul lor mo­ral", le 60. Emil I. V. Socec. Cugetări morale“ lei 20. Dr. Petru T. Topa CHIRURG Consult 5 — 8 seara Strada 11 Iunie, 17 TELEFON 82/13 ÎX cub­ Model 6 REMINGTON NOISELESS !­ARĂ NICI UN ZGOMOT rUXNI XOBITcVOT il ««Al­l NICOLAE IVANOVICI^Co CAt-viCTociciws. vmAcftos-BUcurEsn ULTIMA sala lela Primărie D. Trancu lași nu se oferă Vorbeamu deunăzi despre mișca­rea care se proectează intre prima­rii municipiului. Cauza: demisia d-lui Anibal Teodorescu și intra­rea d-sale în guvern. Pe lângă soluțiile cunoscute, ca la centru să treacă d. dr. Lupu sau să vină d. Gr. Filipescu, se dă și a treia... Ar fi rezervat d-lui Trancu­­lași, primariatul Municipiului. Se pare însă că d-sa cunoaște greutățile unei astfel de misiuni,— mai ales în împrejurările actuale, când în consiliul comunal se gă­tește un impozant număr de libe­rali. Intre u­n minister unde stă bine și un municipiu unde n’ar avea a­­tâta libertate, se înțelege ce preferă l. Trancu-Iași. ...Dar ultimul cuvânt, rămâne tot de mina d-lui General. ORA D. GR. TRAN­CU IAȘI D. Baldwin primul minnistru al Angliei, s-a de­clarat pentru votul femeilor. Un proect a fost aprobat de consilul de miniștri englez, pentru legiferarea dreptului de vot, de la 11 ani inain­te, al reprezentantelor sexului fru­mos. Până acum, nu votau decât femei­le care împliniseră 30 ani... Și se prezentau la urnă, din cauza aces­tei condiții de vârstă, foarte puține votante. Acum, cu vârsta de îl primăveri, va fi o aglomerație care nici n­u se poate închipui... Guvernul a decis ca sesiunea ex­traordinară parlamentară din ea să fie numai festivă. Legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice a fost pro­mulgată de Suveran printr'un de­cret regal semnat la 28 Aprilie c. și publicat în „Monitorul Oficial“ din 29 Aprilie cor. Legea cuprinde 113 articole. In articolul final se speci­fică punerea în aplicare a legii la 1 Mai 1927. Petițiunile simple adresate auto­rităților sunt supuse la timbru de opt tei și taxele cresc apoi conti­nuu La ministerul de finanțe se va institui săptămâna viitoare o com­­misiune specială care se va ocupa cu interpretarea și aplicarea note­lor cuprinse în noul tarif vamal.

Next