Neamul Românesc, ianuarie 1928 (Anul 23, nr. 1-23)

1928-01-01 / nr. 1

Mâine tragerea a 2-a A Loteriei Sinistraților DE LA 1 IAMUIMUE 192 ® Premii și câștiguri de 7.800.000 LEI In cazul cel mai norocos se câșigă —5 milioane % loz= 25 Lei — Un loz =50 Lei Partidul Național, Organizația de Galben, va ține Duminică 8 Ianua­rie, 1928 O MARE ÎNTRUNIRE PUBLICA In Sala „Sindica­tului Ziariștilor“ (Bulev. Carol No. 11) Vor lua cuvântul numeroși frun­tași ai partidului. Situația politicei interne­­ din Jugoslavia Belgrad (Ceps).­­ Opoziția din Iugoslavia a deschis în ultimul timp un atac violent contra guvernului pe tema impozitelor și sunt temeri ca dintr’o chestiune economică să nu­ se desvolte una politică, care ar pu­tea împărți populația Jugoslavia în două tabere. Această chestiune o formează impozitele pe venit din re­­giu­nele alipite. Blocul agraro - de­mocratic a cerut înlăturarea acestor impozite și a fost sprijinit și de agra­rienii sârbi, când­ guvernul a respins introducerea acestor impozite și în vechea Serbie. Aceasta a avut ca urmare o violență polemică între ra­dicali și oratorii partidului demo­crat independent, cari au declarat că „pred­anii” locuitori din regiunile foste austro Ungare au plătit până în prezent dări într-o sumă de 6 mi­liarde dinari, în timp ce budgetul prevede pentru ridicarea regiunilor aoui numai 3 la sută, restul fiind destinat pentru nevoile Serbiei. După ce furtuna din Scupștină s-a liniștit Pribicevici șeful democrați­lor independenți a cetit o declarație amplă, care după părerea blocului agraro-democrat, dacă ar rămânea fără rezultate, se vor reînnoi luptele asupra chestiunilor constituționale. In declarație se protestează contra prorogării sistematice a Scupștinei se cere scoaterea politicianismului din administrație și se insistă în spe­cial pentru egalitatea politică și e­­conomică a tuturor cetățenilor și re­giunilor Iugoslaviei. Guvernului i se reproșează, că n’are nici o pricepere pentru desvoltarea armonioasă a statului. După cetirea declaratei, sesiunea parlamentară dinaintea Cră­ciunului a fost încheiată iar Scrîpș­­tîna a luat va­c­antă, care va dura până la sfârșitul lui Ianuarie. Pribicevici și Rădici, șefii coaliției agraro-democrate au hotărât convo­carea unei conferințe a ambelor par­tide, care se va ține la Zagreb în zilele de 20—22 Ianuarie. Partidul Radical n’a găsit încă a­­cea puternică personalitate, ce­­ ar putea înlocui pe marele conducător dispărut și să reînoiască definitiv u­­nitatea partidului. Se vorbește că divergențele din cel mai mare par­­did iugoslav s-au accentuat din nou și că nemulțumii vor scoate în cu­rând un ziar propriu. Pentru ultima oară se va încerca salvarea partidu­lui la Congresul radical, care se var ține în Februarie. Probabil, că con­gresul se va încheia cu o sciziune formală. Adversarii lui Vukicevici accentuează, că moarta ar fi rimit dorința prim ministrului, care ar dori să devie președintele partidului­­ la care funcțiune nu poate ajunge din cauza pasiciștilor, cari au ma­joritatea în comitetul executiv ales în­că înaintea războiului. Secretarul ministerului instrucțiu­nii a publicat un articol de fond în organul șefului populist Koroșeț, în care se ocupă cu programul cultu­ral al guvernului și cu chestiunea re­ducerii școalelor. Se știe că aceasta chestiune este de mai mult timp su­biectul unor vii polemici în întreaga Iugoslavia. Secretarul ministerului instrucțiunii dr. Susnik încearcă să liniștească spiritele, asigurând că nu se va efectua nici o reducere.Guvernul a numit mai multe comisiuni, cari vor cerceta toate chestiunile școlare, cari vor fi rezolvate după nevoile țării Raporturile de frontieră din Burgenland Viena (Ceps.).­­ In provincia Bur­­genland, adjudecată după răsboiu Au­­­striei, stăpânește până acum aproape nemărginit prințul maghiar Esterhazy, care posedă nu numai moșii întinse, ci și întreprinderi industriale. Aceasta o dovedesc protocolurile încheiate zilele trecute între guvernele austriac și un­­gar și prin cari se reglementează ches­tiunile privitoare la raporturile de frontieră din Burgenland. Astfel în unul din aceste puncte se recunoaște prințului Esterhazy dreptul de a exporta în mod liber lemne din pădurile sale din Burgenland în Unga­ria. Dar Esterhazy mai are în Burgen­land și mine de cărbuni, cari în virtu­tea unui alt protocol sunt cu totul scoase de sub jurisdicțiunea legilor austriace ; asupra acestor mine n’au putere legile sociale austriace, nici dreptul minelor, ci toate sunt supuse legislației ungare privitoare la timpul de lucru, salarii și asigurări sociale. Ungurii au mai cerut încă să aibă dreptul de a-și înființa un post de jan­darmi pe domeniile lui Esterhazy, care să observe respectarea legilor ungare pe... pământ austriac, guvernul aus­triac s-a opus însă acestei cereri și a înființat un post de jandarmi al său, care însă nu se va conduce după re­gulamentele austriace, ci după cele un­gare. La toate acestea se mai adaugă că guvernul austriac este obligat să-l des­păgubească pe Esterhazy, dacă acesta ar suferi după urma grevelor sau sa­botajelor în mine. E de așteptat că aceste protocoluri vor întâmpina o rezistență crâncenă în Parlamentul austriac. ropmientarea salariilor funcționarii«­’ statului în Austria Viena (Ceps.).­­ Funcționarii sta­tului austria­c au reușit să obțină la în­ceputul acestei an o mărire generală a salariilor cu 12,6%, iar creșterea acce­lerată a scumpetei i-a făcut să ceară o nouă urcare în ultimul timp. După lungi tratative, guvernul austriac a fă­cut funcționarilor oarecari concesiuni, dar a refuzat să admită principala ce­rere, o nouă urcare a salariilor cu 17,5%, din motive bugetare. De­oarece salariile funcționarilor statului nu erau până acum regulat în acelaș raport cu salariile antebelice, guvernul a hotărât să sistemizeze sa­lariile tuturor claselor de funcționari pe aceiași bază. Astfel leturile celor mai joase categorii de funcționari se vor mări cu 20 șilingi și ale celor mai înalte cu 200 șilingi pe lună. Noul regulament va avea efect re­troactiv de la 1 Noembrie, iar surplu­sul a fost plătit funcționarilor înaintea sărbătorilor de Crăciun. O a doua însemnată concesiune este salariul minimal pentru cei mai mici funcționari ai statului de 170 șilingi și în fine, echivalarea noilor și vechilor pensionari, nnn­ și non ..­ Refonna jandarmeriei au­striace Viena.­­ După experiențele cu tul­­burările din iulie, guvernul austriac plănuește o reformare radicală a jan­­darmerie­i Bundului. După acest plan, se va întreprinde o nouă dislocare a posturilor de jandarmi din întregul stat, micile posturi fiind desființate și înlocuite sau fuzionate în posturi mai mari, cari vor fi înzestrate cu tot felul de mijloace moderne, ca telefon, radio, motocicle, ș. a., pentru a fi mai mobile ca până acum. Pe lângă acestea se vor moderniza exercițiile jandarmeriei și se vor înființa grupuri de jandarme­rie civilă, cărora li se vor încredința servicii de încredere De asemenea se va căuta să se în­lăture conflictele de competență între poliția statului și jandarmerie; poli­ția va fi întrebuințată și în afara cir­cumscripțiilor urbane. Se pare că in­tenția guvernului este să supună poli­ția și jandarmeria sub conducerea pre­ședintelui poliției vieneze, care lu­crează de asemenea la reorgani­zare. (Ceps.). -----ooooooo —-* NEAMUL ROMANESC Consfătuirea Poincare-Briand-Painsere Paris, 28 (Rador). — „Le Matin" reamintind că d. Poincaré are intenția să expună îndată după vacanța parla­­mentului liniile conducătoare ale pro­gramului său in politica internă și ex­ternă, anunță că, primul ministru a a­­vut aseară o importantă consfătuire cu d-nii Briand, Painlevé, Harriot și Sar­­raut. Cercurile bine informate cred că se discută posibilitatea unei înțelegeri în vederea viitoarelor alegeri generale. Programul financiar al partidului socialist francez Paffal, 28 (Radar).­­ Congresul so­cialist a adoptat în unanimitate un pro­gram financiar mult atenuat față de ce­rințele din trecut ale a cestui partid» Programul preconizează consolidarea facultativă a datoriei flotante, stabili­zarea monetei și o contribuțiune excep­țională asupra averei, in locul consoli­dării obligatorii și a impozitului pe ca­pital, reclamate in ultimii ani de parti­dul socialist. Spectacole AZI, SAMBATA, 31 DECEMBRIE TEATRUL NAȚIONAL, matineu: Păpușile, seara. Omul cu mânțoaga. OPERA ROMANA : Răpirea din Se­rai. TEATRUL REGINA MARIA : Tea­trul în Castel. TEATRUL MIC: Fracul. TEATRUL NOSTRU: Microbii Bu­cureștilor. TEATRUL CENTRAL: Iokor. TEATRUL EFORIA: Din toată ini­ma. CINEMA FRASCATTI: Le chasseur de chez Maxim’s. CINEMA LIPSCANI: Nunta spân­zuratului, cu John Gilbert și Eleanor Boardman. CINEMA CAPITOL: In serviciul glorieti și o comedie cu Harold Lloyd. CINEMA ODEON : învierea, cu Rod La Rocque și Dolores Del Rio. CINEMA ROMA: Ken Maynard, cu Calul Tarsan. CINEMA RAHOVA: Locotenentul victorios. MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de Naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalită­ții române, se publică următoarea ce­rere de naturalizare, spre știința ace­lora cari ar voi să facă vre-o întâm­pinare, potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege j Dos. No. 1735/927. Domnule Ministru, Subsemnata Petronella Bukowska, domiciliată în Cernăuți, str. Ogorului No. 2­6., respectuoasă rog să mi se a­­corde cetățenia română prin naturali­zare, având în vedere că am toate ru­dele mele în Cernăuți, având și averea mea aci astfel că doresc să devin ce­­tățeană română. Actele necesare se a­­flă anexate. Primiți vă rog asigurarea respectu­lui meu deosebit. Petronella Bukowska O prețioasă adesiune D. Profesor N. Iorga, șeful Partidu­lui Național, a primit următoarea scri­soare, plină de avânt și de desintere­­sare: Domnule Președinte. Sunt atâția ani, de când urmăresc activitatea d-voastră culturală și poli­tică. Astăzi, când țara are nevoe mai mult ca oricând în conducerea ei de i­­deile democratice și disciplina morală, pe care socotesc că singurul partid — Partidul Național — le reprezintă cu demnitate, solicit respectuos să mă primiți sub steagul de luptă, al dum­neavoastră. Am ocupat și ocup funcția publică, de primar al orașului Bolgrad, încrede­rea cetățenilor am avut-o tocmai repre­zentând un program de muncă cinstită și devotată interesului public. ȚIU SA VA ASIGUR DE PE A­­CUM DE SUCCESUL REUȘITEI D-VOASTRA IN JUDEȚUL IS­MAIL, UNDE AȚI BINEVOIT, SA PRIMIȚI A CANDIDA. In Basarabia, mai mult ca in ori și care altă parte, se simte nevoia unei politici de cultură, cinstită, de dreptate și pe care d-voastra o propovăduiți în țară, de mai bine de 20 ani. Primiți vă rog stimate d-le Profesor expresiunea celui mai sincer devota­ment. Avocat G. CEICU Primar al orașului Bolgrad Jud. Ismail . Adeziunea d-lui Ceh­u, avocat basa­rabean, ne bucură peste măsură și ne oțelește în lupta noastră cu puterile în­tunericului. Peste apele tulburi ale politicei de meschinării, ură și procopseală, bate un vânt de prevestiri înviorătoare. Intelectualii României — cei neînre­­gimentați în cluburi, — vor înțelege oa­re învățământul ce se desprinde din i­­nimoasele­ rânduri r.ne bunului nostru priteen, d. avocat G. Ceicu ? Stabilizarea... Ce este cu stabilizarea . Ziarele guvernului nu mai pomenesc nimic despre această importantă și de­licată operație financiară, menită să consolideze și situația statului și aceea economică în gener­al. In timp ce se dă ca sigură realizarea stabilizării nu se vorbește nimic asu­pra chestiunii celei mai importante a acestei stabilizări, care se poate face în două feluri: cu un curs arbitrar a­­les sau la cursul zilei. In cazul din urmă operația ar de­curge ușor și fără sdruncinări.. Dar e­­ventualitatea cursului forțat — asupra căreia guvernul n’a luat opiniunile ce­lor indicați să se pronunțe — ar putea produce frământări cari să dea o nouă lovitură vieții economice. Și noi mai știm din experiență că „secrete“ de felul aceluia al cursului stabilizării, sunt foarte periculoase și ispititoare pentru mulți politician!... Poate pentru aceia nu se mai vor­bește de stabilizare, care va veni, la timpul ei, ca o surpriză -----------oooXooo-----------­ GREFA TRIB. ILFOV, S. I C. C. EXTRACT D. Ion Gheorghe Surdeanu, domici­liat in București, str. Sf. Constantin și Elena No. 15 groapa Floreasca prin petiția înreg. la No. 50922 din 1927, a intentat acțiune de divorț în contra soției sale Elisabeta Surdeanu, domi­ciliată în comuna Stâlpeni, jud. Mus­cel, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie au rezultat trei copii și anume Anica de 4 ani, Constanța de 3 ani și Elena de 6 luni. Ambii soți nu posedă avere. Grefier, I. Theodorescu No. 84276 din 21 Decembrie 1927 Arestări fie anarhiști la sf«w»York Paris, 28 (Rador). — Din Bue­nos Aires se a­nunță că în legătu­ră cu explozia de la „National Ci­ty Bank“, poliția a făcut nume­roase perchezițiun­ în cercurile anarh­iste. Unsprezece redactori ai ziaru­lui anarh­ist „Protesta“ au fost arestat!. D. I Mandars la londra Londra, 28 (Rador).­­ D. Calan­­daris, ministrul de finanțe al Greciei, a sosit aseară la Londra spre a trata lansarea împrumutului de ș­ase mili­oane lire sterline aprobat de Consiliul Ligei Națiunilor. Serviciul acestui împrumut va fi con­trolat de o comisiune internațională cu sediul la Atena. Prw­nț Geore al Anniiei a suferit un accident de automobil Londra, 28 (Rador).­­ Un auto­mobil în care se afla prințul George, al treilea fiu al Regelui Angliei, a su­ferit un accident pe șoseaua castelului Sandringham. Prințul a scăpat neatins. Illskifuki de arte grafice „ÎNDREPTAREA“ Sec. Anouță pe acul.r:lI Calea Vi­ctoriei No. 65 — București s?edac*?a și Administrata ziaru­­i nostru s’au mutat u« incepere de joi 24 Noi­embrie 1927, in Bulevar­dul Elissista s*p. 9. Tot ce privește cores­­pondeța Di­ecției, Rea c­­ției și Administrației, ru­găm să se adreseze de aci înainte la adresa de mai sus. Ziarul „Dobrogea Nouă“ din Bazar«­gic scrie următoarele: „Primim din izvor demn de încre­­dere știrea că guvernul nostru tratează cu guvernul bulgar schimbul de popu­­lații — între cetățenii români din re­gatul vecin și locuitorii bulgari din Do­brogea, întocmai ca și trataivele ce sunt în curs între statul bulgar de o parte și guvernele din Atena și Angora de alta“. Dacă faptul e adevărat nu ne îndoim că guvernul nostru a făcut în preala­bil o atentă examinare a raporturilor numerice între aceste populațiuni... ULTIMA ORA Prieteni, Vremuri grele, pot veni să lovească în dreptatea noas­tră, câștigată în jertfe nes­­puse. Cetățeni, Supreme îndatoriri nu o­­bligă să sprijinim oameni de seamă și partide politice în măsură să pregătească apă­rarea morală și materială a Țărei. Urmați mereu, cu încrede­re, mereu, cu căldură, fără șovăieli, PARTI­DUL­ NA­ȚIONAL. Dați ascultare îndemnuri­lor calde, adânc înțelegă­toare, și pline de dragoste de țară, ale șefului nostru de profesor N. IORGA. FOTOGRAFII ultra modern de o artă desăvârșită execu­tată KnIVO LUVRU, atelier de primul rang, Bulevardul Academiei. 2. încurajate de atitudinea celor de la Pesta, de campania în chestiunea op­­tanților și de propaganda lordului Ro­­thermere, pentru revizuirea tratatului de la Trianon, ziarele minoritare ma­ghiare din Ardeal publică, în numerile lor de sărbători, numeroase articole cu deghizate speranțe de viitor și cu alu­zii la Crăciunul lor, „care va veni o­­data“... E de remarcat că atitudinea de tot­deauna a acestor ziare are fluctuațiuni cari le dau caracterul de barometru al politicii românești. Ridicarea tonului a­­cestor ziare se află în raport invers cu tăria guvernelor de la București, cu au­toritatea și prestigiul acestora... Un mare număr de prieteni politici au ținut aseară o consfătuire la d. Gh. Netter, șeful culoarei de galben a Par­tidului Național. In legătură cu candidatura d-ld pro­fesor N. Iorga la Ismail, au urmat dis­­cuțiuni. De asemenea s'a stabilit definitiv chestiunea clubului nostru central, pre­cum și diferite alte probleme de orga­nizare internă. S’au aprobat noui înscrieri, pe care le vom anunța în curând. Au luat cuvântul, cu prilejul acestei consfătuiri, d-nii G. Netzer, prof., C. G. Ionescu, d. dr. Popea, d. Dragomi­­rescu, d. Drăghici. Consfătuirile urmează în fiecare joi la orele 9 seara. Prietenii noștri sunt rugați să parti­cipe un cât mai mare număr. La Buzău apare, de ș­ase ani „Se­mănătorul Buzăului“, foae județeană a Partidului Național. „Semănătorul Buzăului“ răspânde­ște în cercuri largi, de orășeni și ță­rani, ideile politice ale șefului nostru, d. profesor N. Iorga. Directorul ziarului, d. profesor N. A. Constantinescu, colaboratorul nostru, este unul din luptătorii noștri devotați și încercați, căruia nu pierdem nici un prilej sa-i arătăm toată dragostea noa­stră. D-sa constitue un remarcabil în­demn, pentru oricine înțelege să par­ticipe la luptele politice de la noi. Mărturisirea. Intr’un ziar din Praga Trotzki a fă­cut mărturisirea neașteptată că în mo­mentul de față „în nici o țară munci­torimea nu se află intr’o stare atât de nenorocită ca in Rusia..." Această declarație categorică ne dis­pensează de cercetarea mai departe și mai amănunțită a restului declarațiilor fruntașului bolșevic. TROTZKY Oricât ar fi ea datorită pasiunii po­litice suscitată împotriva adversaru­lui său Stalin, nu este mai puțin ade­vărată declarația lui Trotzky. Asistăm, hotărît, dacă nu ia prelu­diile «unei prăbușiri violente a regimu­lui sovietic în Rusia, la începuturile u­­nei transformări a sistemului politic din republica rusă. Deocamdată înregistrăm trei nouă ostracizări decretate la Moscova: Ra­kowsky, Kamenev și Prebrajenski. ispariția avionului Down New­ York­, 28 (Rador).­­ De­oar­e­ce toate cercetările pentru găsirea a­­vionului „Down“ al aviatorilor Grai­­son nu au dat nici un rezultat, aviatoa­­rea și însoțitorii ei sunt considerați ca pierduți. Vacanța camerei dinspre Sofia, 30 (Rador).­­ Deputatul so­cialist Sakisoff a desvoltat ori la Ca­meră o interpelare în privința șomaju­lui și a cerut acordarea unui credit de zece milioane leva pentru ajutorarea muncitorilor fără lucru. Primul minstru a răspuns arătând că din pricina dificultăților tezaurului, a­­cordarea creditului socialist este o im­posibilitate De altfel, a adăugat primul ministru primejdia șomajului , cu bună știință exagerată de anumite cercuri politice. Camiera luând act de declarațiunile președintelui Consiliului, a votat cu o mare majoritate încrederea în guvern Se vorbește că imediat după sărbă­tori d. Vintilă Brătianu va părăsi mi­nisterul de finanțe, care va fi ocupat de d. Victor Antonescu. De asemenea va părăsi ministerul de industrie și comerț d. Mrazec, care va fi ocupat fie de d. Vasile Sassu, fie de d. M. Oromolu. Se va reînființa subsecretariatul de stat al ministerului de finanțe, care va fi încredințat d-lui prof. Constant Georgescu, unul din colaboratorii cei mai apropiați ai d-lui Vintilă Brătianu. Se anunță că d. Duca studiază reor­ganizarea agenției Rador. Nu știm în ce calitate se ocupă d. Duca de o instituție pendinte de Mini­sterul de externe. Dar oricine ar realiza o reorganiza­re, trebue să se gândească la aceea că nu-și va ajunge scopul urmărit dacă c­onducerea acestei instituțiuni, care face parte din cercul de activitate al Presei, nu va fi încredințată elemen­telor chemate în mod firesc să desvol­­te o astfel de agenție, adică ziariștilor. Banda H’ft'ie ataci d u nou Târpl Frumos Banda Habuc, care a îngrozit Târ­gul Frumos și împrejurimile, a dat a­­seară un nou atac. Bandiții au pătruns în locuința co­merciantului Șmecher pe care l-au le­gat. Apoi au jefuit casa de bani de tot ce se afla intr­ânsa. Reușind să se deslege, comerciantul a tras mai mult focuri de armă asupra bandiților. Banda a dispărut fără să poată fi urmărită. Cinci­n °rsmane asfiriata la Tatar Bunar Din cauza oxidului de carbon, ema­nat de o sobă cu cărbuni, o familie în­treagă. Andrei Batalenco, soțul, so­ția și trei copii au murit asfixiat». Convenție polono-rusă Varșovia, 30 (Rador). — Intre Po­lonia și Rusia s’a încheiat o conven­ție pentru schimbul de prizonieri poli­tici. . . In virtutea acestei convenții Polonia va elibera șense, iar Rusia 32 prizo­nieri.

Next