Neamul Românesc, martie 1928 (Anul 23, nr. 49-75)
1928-03-01 / nr. 49
r-rrrrr Banca Universala C. Constantinescu „Titus“ S. A, Str. Lipscani No. 3», Bucure«« Capital Social Lei 60.000.000. - Deplin vărsat 30.000.000 Î Domnului Director al Ziarelor „Dimineața“ Domnule director, " Atom onoarea voi trimite o copie de pe scrisoarea pe care am trimes-o teză zi ziarului „Curentul", cu rugămintea de a o publica și în coloanele ziarului dv. Vă rugăm să binevoiți a primi, domnule director, asigurarea distinsei noastre considerațiuni. Banca Universală C. Constantinescu „Titus” S. A. , Administrator delegat, C. CONSTANTINESCU Domnule director. 1 De câtva timp, mai bine de o lună de zile ni se aduc prin coloanele ziarului dv, grave acuzațiuni de escrocherie pe care Banca noastră le-ar face in operațiunile sale de ‘asigurări reciproce și ni se face socoteala unor câștiguri care dacă ln adevăr ar fi câștiguri, am putea să ajungem în cea mai scurtă vreme să acumulăm capitaluri ce ne-ar face să intrecem cu mult cele mai bogate instituții. De aceste acuzațiuni n’am căutat să ne apărăm altfel decât dând are relațiunile numeroaselor tntre ori ce ni s’au făcut de persoanele figurate la noi, și aceasta pentru că ne-am simțit cu niciun fel de nă, ci dimpotrivă am fost și sunt veșnic preocupați de marea ijă a răspunderilor și a obligațiilor pe care ni le-am luat față marele public. In acelaș timp ne-am închipuit că dv. cercetând mai amănunțit opețiunile noastre, veți găsi că obligațiunile ce ne-am luat trag în impănă mai greu decât presupuse enorme avantaje ce ni se atribue. Ba am mers cu credința, că n•’o chestiune de importanța celei pe care ați pus-o in discuție vom fi vizitați de un membru al presei căreia — deși legea nu ne obligă — În a-i putem da toate relațiunile și -i punem la dispoziție registrele toate piesele care i-ar fi putut ce convingerea până unde merge utatea oamenilor cari din meschii interese personale dau preseile mai eronate informațiuni, a căr urmare este dezorintarea opiniei iblice și paralizarea inițiativei prime, care astăzi mai mult caprind trebue încurajată. Societatea noastră „Banca Unireală G. Constantinescu, Titun" a luat ființă din anul 1922, inre timp — registrele fac dovada rulajul operațiunilor bancare se țcifrează la sute de milioane. * Ca mai toate instituțiile de acest gen, ei banca noastră in ultimii ani a avut de luptat cu toate greutățile Inerente vremurilor ,totuș ca fondator și Administrator-delegat, am putut să-i păstrez nu numai cinstea , prestigiul care erau necesare și le care s'a bucurat, dar i-am dat o tensiune cu care comerțul român bancar se poate mândri. Mai mult decât atât, in această istituție astfel cum este organizată, unt peste una mie de familii care și găsesc existența. După cum se va dovedi și din rândurile de mai jos, am pretenția să cred că am contribuit intr’o măsură destul de largă la umplerea unui gol destul de simțit astăzi, fără ca din aceasta să-mi fac un titlu de glorie, ba noi in tară operațiunile de asigurări reciproce n’au fost cunoste până in ultimul timp, pe când țările occidentale pe care am au ocaziunea să le vizitez in partentru studii in legătură cu activitea mea, aceste societăți funcționază de mult. Am studiat amănunțit forma și nerațiunea acestui gen de asiguri și numai după ce ne-am comis de realele lor foloase sociale,am hotărit să le propun și bănciie astre. i Să revenim la acuzațiunile ce m -au adus: I Aproape In toate articolele in care Vați ocupat de societatea noastră, publicul a fost Îndemnat să fie pretele, în termen de șase luni, satisface condițiunile generale și deci banca este obligată să-i plătească suma de lei 100.000.— pe care la termenul prevăzut in condițiunile generale i-o plătește. Deci chiar asiguratul care și-a dat maximul de contribuție realizează un câștig de 150 la sută pe an, fără nici un risc. Oriunde este păcăleala? Am mai fost acuzați că până astăzi am modificat de mai multe ori condițiunile generale. Acest lucru deși adevărat, dar modificările le-am făcut în avantajul asiguraților. Câștigul de 80 la sută care ni se atribue și care în felul cum este redat în ziarul Dvs. poate să îngrozească pe oricine, nu este un câștig propriu zis, căci din această sumă se deduc cheltuielile de personal și toate spezele, iar cu ceea ce rămâne, se creiază un fond de rezervă care fructificat de bancă numai câțiva ani, atinge cifra rezervelor trebuincioase, în raport cu asigurările în ființă și cu durata societății. Acest fond de rezervă astfel mărit, servește la lichidarea ultimelor grupe care ar rămâne descoperite în caz de încetare noilor înscrieri sau de lichidarea acestor ramuri. Prin urmare, numai după plata ultimelor asigurări ceea ce va rămâne se va putea numi câștig nett. In caz când un adevăr am fi procedat in felul arătat de Dv., sau dacă astăzi societăți similare lucrează așa cum spuneți Dv., suntem de acord că este o excrocherie, căci ultimele asigurări nu vor putea fi plătite. In felul in care lucrează banca noastră, orce asigurat este ferit de risc. In ceea ce privește acuzarea că finii asigurați ar putea fi avantajați în detrimentul altora, lăsăm să vorbească registrele pe care cu plăcere le-am pus până astăzi la dispoziția asiguraților care au rămas complect mulțumiți de regula găsită, și tot cu aceeași plăcere le ținem și de azi Înainte la dispozițiunea asiguraților. Și pentru că această scrisoare este provocată de acuzările ce ni s’au adus în coloanele ziarului Dv., rugăm cu toată stăruința pe oricare membru al presei care ar dori să ne viziteze la bancă unde deși, cum am arătat mai sus, nu ne obligă legea, totuși întrucât asigurările noastre sunt publice, le vom pune la dispoziție, toate registrele, li se vor da toate relațiunile atât de mine cât și de personalul băncei care este destul de numeros spre a se da fiecăruia relațiunile ce l’ar interesa. Registrele noastre nu se pot modifica peste noapte, căci avem până astăzi peste 15.000 de asigurați și deci se țin peste 15.000 de partide fiecare asigurat având partida sa proprie. Asemenea, nu se poate modifica nici registrul Jurnal timbrat și parafat de Tribunal. Membrii presei, luminători și îndrumători ai opiniei publice, credem că au dat datoria să răspundă la invitațiunea noastră spre a se convinge de adevăratul fel al operațiunilor noastre și a putea lămuri cât mai bine opinia publică, mai cu seamă că, prevedem, se vor mai găsi destul defăimători cari nemulțumiți de exigențele noastre vor încerca să alimenteze presa cu noui infamii, și numai după ce și-a făcut personal convingerea să dea publicității adevărata situație. Nu vrem să jignim pe nimeni, dar am dori sincer să fim imitați cu aceeași stăruință și de alte societăți similare, vizate sau nu, de a ține în mod permanent registrele la dispoziția asiguraților și a presei, cât și de a rezerva beneficiile pentru fonduri de rezervă cu care să poată acoperi ultimele lichidări in cazul când noi înscrieri vor înceta, sau când Societatea își va lichida această ramură de asigurări. Presa are astfel posibilitatea să facă lumină în jurul unei chestiuni care interesează un mare număr de cetățeni din toate părțile țării și deci credem că vom fi vizitați pentru a-și furniza relațiile și datele necesare. Până atunci, in virtutea dreptului de apărare, vă rog să binevoiți a da ospitalitate acestei scrisori în primul număr al ziarului Dv. Odată cu mulțumirile mele, vă rog să primiți cea mai deosebită considerațiune. Banca Universală C. Constantinescu Titus“ S. A. <SS. C. CONSTANTINESCU-TITUS Administrator-delegat rvfrzător și să nu-și dea banii mun ,ciți pe o asigurare, căci sunt păcă Proeotele guvernului german lui. Deși pentru lămurirea Întregii chestiuni n’ar fi suficiente coloanele unui ziar, totul dintr’un exemplu no 6 care il dau mai jos, judecat cu î toată obiectivitatea, se va putea vedea foloasele pe care le aducem asiguraților, luând ca exemplu ramura căsătoriei asupra căreia dvs. au insistat in special. Din condițiunile generale de asigurare reiese că un membru asigurat va plăti cel mult cotele de câte 100 lei și proporție de 45 % a membrilor din grupa din care face parte și care este formată dintr-un număr de 1500 membrii. Plătind astfel caBerlin. 28 (Rador). — Vice-cancelarul Kergt a citit în ședința de ori a Reichstagului declarația guvernului privitoare la programul de lucru ce urmează să fie realizat înainte de dizolvarea parlamentului. Declamația accentuează că guvernul actual nu este În Cabinet interimar, ci un Cabinet purtând implenta răspundere politică. 1. Programul de lucru prevede votarea budgetului pe 1928, a creditelor suplimentare la Mgetul anului 1927, rezovarea lichidărei pagubelor de războiu, acțiunea de sprijin a agtrculturei și unele măsuri de compensațiune pentru micii rentieri. Toate aceste proecte trebuiesc puse în concordanță cu posibilitățile budgetare. Din această cauză, guvernul propune la fiecare din proectele respective o clauză finală, precizând că intrarea în vigoare se va face în virtutea unei legi speciale. Această dată urmează să fie fixată după începerea noului an budgetar. Declarațiunea guvernamentală arată că Reichstagul va fi dizolvat după realizarea acestui program iar noule alegeri urmează să aibe loc în a doua jumătate a liniei Mai. Arexiute rtománesc Moscova a pregătit o nouă revoluție In China Paris 28 (Rador). — Se anunță din Moscova ■ Comitetul executiv al Internaționalei II s-a întrunit In ședință procanară a votat o rezoluție prin care declară că este emistentă o nouă mișcare revoluționară in China. Toate secțiunile Internaționalei sunt invitate să susțină prin orice misioase,reciita muncitorilor chinezi in lupta pentru rechemareea trupelor streine in China. legile militare vor fi votate in legislatura actuală a Parlamentului francez . Paris 28 (Rador). — „Echo de Paris” se află că guvernul va stărui ca legile militare să fie votate definitiv înainte de sfârșitul legislaturei Guvernul e decis să pună chestiunea de încredere împotriva oricărei încercări de amânare. Arestarea directorului Închisorii din Huși La Huși a fost arestat directorul închisorii preventive Dimitrie Niculescu. O percheziție nocturnă la domiciliul acestuia și la penitenciar a descoperit grave nereguli în administrația închisorii. Directorul închisorii a fost depus eri. Faliment de 200 minoa ne la Galați pri seară tribunalul de Covurlui a declarat în stare de faliment firma Lothar Schneierer et Co. din Galați, pentru încetare de plăți. Firma are un pasiv de 200 milioane lei. Numeroase firme din țară și străinătate sunt păgubite de pe urma acestui faliment. —.------OOOX -W) Șine de cale ferată rupte Intre stațiile Predeal si Timișul de Sus s’au găsit din noapte 32 de șine rupte, iar între Măierin si Apota 40 de șine rupte. Timp de 12 ore circulația pe aceste șnii a fost întreruptă. Nu se cunosc până acum împrejurările prin care șinele au plesnit. Institut de Arte Grafice Spectacole AZI, MIERCURI, 29 FEBR. 1928 OPERA ROMANA: Tosca TEATRUL NAȚIONAL: Meșterul Manole. TEATRUL REGINA MARIA : Zaza. TEATRUL MIC: Om în loc. TEATRUL NOSTRU: Moritz al II-lea. CINEMA LUX: Cei trei mușchetari cu Aime Simon Girard, etc. TEATRU EFORIA : Opereta vieneză CINEMA TRIANON: Alraunne (Mătrăguna), cu Paul Wegener. CINEMA ODEON: Circul, cu Charlie Chaplin. CINEMA FRASCATTI: Sonata Kreutzer, cu Natasha Ranizewa. CINEMA CAPITOL: Crăiasa pădurilor, cu Lillian Gish. MUSIC-HALL CINEMA LIPSCANI Heidelberg nu te pot uita cu Verner Fuetterer, Vivian Gibson, etc. CINEMA SELECT . Domnișoara face sport, cu Bebé Daniels și Charles Paddock și o comedie în 2 acte. CINEMA MAIOARA VOICULESCU : Fiicele d-nei Giurkovici, cu Tita Cristescu, Betty Balfour, Willy Fritsch, etc. CINEMA SCALA : Trădătorii Orientului și Trupa Oslow. CINEMA ATENEUL: ROMAN: Budha (sala Franklin) și Pat și Patachon (sala Episcopiei). CINEMA TERA: Câinii, sau din Ororile Bolșevismului. Nostimă comedie : Malec vrea să se Însoare.. In fiecare seară Iulian și Costin. CINEMA ATENEUL GOLESCU: „Peruca“, cu Otto Gebühr și o comedie. CINEMA ROMA: Năpasta, film românesc. Trupa Sandi-Huși Mișu Bejan cu revista „Treanca-Fleanca". INDREPTAREA”, Societate ne Acțiuni. Calea Victoriei In numărul de mâine, vom publica discursul rostit la Cernăuți, in întrunirea partidului național-țărănesc, de d. ing. Aurel Rășcanu, delegat al Partidului Național. Conferința pe care I. P. S. S. Mitropolitul Bălan al Ardealului, trebuia s’o ție Joi, 1 Martie la Institutul Social Român, se amână pentru după Sf. Sărbători. D-inS șefi ai organizațiilor noastre, cărora le trebuie clișee pentru mașini plane, ale «i-lui Profesor N. Iorga, le pot comanda la administrația ziarului „Neamul Românesc“ Aducem la cunoștința prietenilor noștri că a eșit de sub tipar, broșura cu programul Partidului nostru și cu lucrările congresului de la 5 Februarie. Este de mare interes ca aceasta broșură să fie cât mai mult răspândită, înscrierile se fac la secretariatul general B-duR Principele hi icea No. 7. Costul unei broșuri este de lei 5. Joi 1 Martie, orele 20, va avea loc in sala „Spiru Haret" de la Universitate, deschiderea cursurilor școalei particulare de aviație „Regele Mihai I". La această solemnitate vor lua parte pe lângă elevi și o seamă de personalități ale intelectualității române. Vor vorbi d-nn: General Rudeanu V. și profesor universitar Theica. Angajamente... Firește, că la succesele pe cari d. Titulescu le obține în străinătate, corespund și anumite angajamente pe cari d-sa le dea în numele guvernului român. Un asemenea angajament și-a luat, — relativ la regimul cultului catolic în România, — și cu prilejul recentei vizite la Vatican a ministrului nostru de externe. Și una din cauzele pentru cari legea d-lui Lapedatu va trece mai târziu prin Parlament este și comunicarea făcută de d. Titulescu asupra necesității de a se acordă unele dispozițiuni din proiect cu angajamentele luate de d-sa. 6k K5» Bucureițîi ULTIMA ORA Adesiuni în județul Ilfov Bunul și harnicul nostru prieten, d. avocat Remus Dumitrașcu, din com. Budești, se ocupă în mod activ cu organizarea Partidului Național în această parte a județului Ilfov. S’au înființat până acum organizațiuni în 16 comune din jurul Budeștilor: * Duminica trecută s’au constituit organizațiile din comunele Suhat și Aprozi. In comuna Suhat, președinte a fost ales d. Celuță, vice-președinte I. D. G. Mihăilă, iar membri In comitet: Vasile Gh. Floroaica, Niculae Șerban, Petre Voicu Carian, Sile Alexandru, Mihalache M. Mihailă și Niculae I. Oltianu. In comuna Aprozi s’a constituit de asemenea un comitet în frunte cu Vasile D. R. Moise, Ion Gh. Crăciun, Gh. V. Cazan, Năstase N. Dan, Ilie C. Constantinescu, Dumitru Ion Ioniță, etc. ■ ......... oooXooo----------- Organ zarea noas’râ Ce este cn Imnrnmntnl ? Unele ziare, amabile cu guvernul, au anunțat deunăzi apropiata încheere a unui împrumut mai mic, pe care guvernul d-lui Vintilă Brătianu ar fi să-l realizeze in Franța. Știri din sorginte bună afirmă că și acest svon este un BLUFF menit să servească manevrelor d-lui Duca. Acelaș lucru și cu litigiile dintre noi și Germania. Aceasta din urmă refuză orice despăgubire care este în afară de planul Dawes. Or, în acest plan, nu intră despăgubirile pentru biletele Băncii Generale din vremea ocupației. Deci Germania refuză categoric o despăgubire pe care tot guvernul d-lui Brătianu a refuzat-o in 1923, ca fiind prea mică: 500 de milioane lei aur — pe cari i-am fi putut încasa și pe cari nu-i vom mai vedea... D. VINTILA BRATIANU Trecutul politic al lui typony este nimicitor Un articol al lui Auguste Ganva în Paris 28 (Rador). — „Journal des Debats" publică un articol al d-lui Auguste Gauvain, răspunzând apelului adresat Franței de contele Apporty, care ia numele Justiției și al adevărului cere poporului francez să renunțe la psihoza războiului. In răspunsul său, d. Auguste Gauvain recunoaște că contele Appony ca patriot maghiar care suferă din cauza consecințelor înfrângeri, dar cu toate acestea, inconștienta sa depășește limitele permise: înainte de război, contele Appony era simbolul sistemului de oprimare a naționalităților, fiind membru influent și activ al guvernelor care își propuneau să maghiarizeze diferitele popoare prin forță și prin viclenie. După ce amintește activitatea politică a contelui Appony, în toate împrejurările ostilă Franței, autorul declară că astăzi contele Appony nu reprezintă nici poporul ungar, nici măcar elementele conservatoare sau monarhiste. Contele Appony reprezintă numai propria sa persoană, și aceea e încărcată cu un trecut politic nimicitor. Apelul său adresat Franței vine printr’o voce care ar trebui să fie înăbușită de remușcări. In orice caz nu este indicat să adreseze imputări Franței un guvern asupra căruia apasă vina falsificărei de bancnote și organizarea clandestină a înarmărilor, destinate să nimicească tratatele. Tratativele comerciale dintre Iugoslavia și Austria Belgrad. Când s’au întrerupt tratativele comerciale dintre Iugoslavia și Austria, se credea că în ianuarie a. c. se vor reîncepe nouă tratative, ceiace însă nu s’a întâmplat. După cum se știe, în timpul tratativelor au izbucnit între ambele delegații certuri serioase și deoarece până acum situația a rămas neschimbată, nu se mai poate socoti cu o reluare a tratativelor prea curând. Din această cauză, s-au ivit și greutăți în relațiunile comerciale dintre cele două tari. Comerțul e în continuă scădere. In 1924, Jugoslavia ocupa primul loc printre țările care importau din Austria, pe când în 1927 a ocupat locul al 5-lea. In ce privește exportul In Austria, acum 3 ani Jugoslavia ocupa locul al doilea, pe când anul trecut ocupa al 7-lea după Cehoslovacia, Germania, Ungaria, Polonia, Statele Unite și România. Azi grație introducerei noului tarif vamal în Jugoslavia comerțul austriac cu Jugoslavia se prezintă pasiv. In 1924 Austria avea în ce privește legăturile cu Jugoslavia un activ de 42 milioane șilingi, pe când în 1926 prezenta un pasiv de 13 milioane, iar în 1926 de 26 milioane șilingi. Rapoartele pe cari prefecți dupa cererea ministral tr de interne, le trimit săptămânal asupra curentelor din opinia publică, constată situația dezastruoasă în care se află guvernul, împotriva căruia nemulțumirile și acuzările sporesc. In aceiași măsură—adaugă rapoartele — se accentuează curentul pentru partidele de opoziie. Crezând că mai poate determina o îndreptare sau menaja un rest de simpatii pentru o eventuală campanie electorală, ministrul de interne a dat ordin ca, acolo unde se poate fi cu orce sacrificii, să se înlăture cauzele nemulțumirii populației. Dar prefecții nu pot nimic, intrucât ei înșiși și „activitatea“ politicianilor de lângă ei constituesc cauzele nemulțumirilor. Parlamentul ȘEDINȚELE DIN 28 FEBRUARIE 1928 La Cameră BXD Comemorarea Un Take Ionescu D. XENI evocă memoria lui Take Ionescu și cere adunărei să încuviințeze așezarea pentru totdeauna în incinta Camerei a bustului lui Take Io 116SCU. D. MIHAIL CANTACUZINO în numele Partidului Național Mrănesc se asociază la propunerea d-lui Xeni si face elogiul vietei si meritelor lui Take Ionescu. D. MUSCELEANU (lupist) se asociază în numele partidului țărănesc. D. FILDERMAN se asociază în numele evreilor români. D. I. Q. DUCA se asociază în numele guvernului. D. N. N. SAVEANU, președintele Camerei, constatând că întreaga Cameră, fără deosebire de nuanțe politice, se asociază propunerei anunță că bustul lui Take Ionescu va fi așezat neîntârziat în incinta Camerei. * Se votează proectul de lege prin care ministerul de domenii cedează soc. Principele Mircea un teren de 20.700 m. PD. LEONTE MOLDOVANU (mal.) susține legea standardizăm. D. PAN HALIPPA (nat. tăr.) spune că în actuala situație a agriculturei noastre nu putem face un bun comerț de cereale. Legea nu corespunde nici nevoilor nici posibilităților noastre. La Senat D. GUȘI cere d-lui ministru de război îmbunătățirea soartei invalizilor. D. MINISTRU ANGHELESCU depune proectul pentru ratificarea protocolului dela Geneva pentru combaterea opiului. D. BOILA arată că protocolul ar trebui să fie modificat pe alocuri. D. STELIAN POPESCU, ministrul justiției anunță că modificările s’au făcut la Cameră. Azi ședință la Cameră și la Senat, ————ooooooo-----------