Neamul Românesc, ianuarie 1929 (Anul 24, nr. 1-23)
1929-01-01 / nr. 1
w *FAMILI ROMANESC Discursul d-lui Nicolae Iorga rostit in ședința de la 29 Dec. a Adunării Deputaților (Continuare din pag. l a) națonală din capitalul pe care știm să-l tratăm, și nu să-l întrebuințăm fară să știm c, bin nimic din drepturile pe care în orice li caz le vom ști păstra în țara noastră. (A- jplauze prelungte pe băncile majorității). a CINSTITA MÂNUIRE A BANIULUI PUBLICv Trăind atâta vreme ca om fără ad yere, în mijlocul unei societăți, unde c averile se fac pe o cale misterioasă a [(aplauze prelungite pe băncile majorității), care transformă în câțiva ani, pe un biet cenușar, în mare bogătaș al țării românești, capabil de a că epăta orice, până și un mandat al sucfragiului universal, este pentru mine . O mare mulțumire, pentru mine ca unul dintre aceia, cari au încercat a curăți, a moraliza societatea în care trăesc, când se spune aci că va veni o „lege, care să prevadă sancțiuni destul de severe pentru a se asigura o cinstită mânuire a banului public" (a- 1plauze prelungite pe băncile majorității). 4 * Dat fiindcă domnilor, eu sunt de- i prins cu boerii cei vechi, cari dădeau , din ceea ce strângeau ei, dădeau: pentru biserici, spitale și se ținea calitatea publică, se ținea religia, se ținea învățământul, din ceeace ultimul gând ‘ creștinesc al mândrilor și bunilor boeri de odinioară dădea țării. Dar mi se ’ dogorea, și mi se dogiorește obrazul de rușine, când văd că în oraș, singurul mare oraș din lume, care nu are o bibliotecă publică, care nu are mijloace de cultură, se ridică în anumite strade palate făcute din jaful nerușinat (aplauze prelungite pe băncile majorității), al unei meșteșugite alcături de făcători de rele (aplauze prelungite pe băncile majorității). ACI NU AVEM AFACE CU CAZURI IZOLATE, AVEM AFACE CU O BANCA ORGANIZATA DIABOLIC (aplauze prelungite pe băncile majorității), făcând în străinătate impresiunea că aceasta este o țară de jaf, pe când în realitate aceasta este o țară, CARE SE LASA JEFUITA DE ACEIA CARE TREBUESC SA O SERVEASCĂ. (Aplauze prelungite pe Băncile maternutății)’. ILUZIA UNEI NOUI ÎMPROPRIETĂRIRI Fiindcă eu am apucat vremuri mai puțin iuți și mai puțin călduroase decât ale d-voastră, vremurile acelea când era pe aici și un partid conservator și trăia o tradiție istorică, din care se inspira în mare parte viața țării noastre, eu mă bucur. — In partea conservatoare, nu în partea revoluționară a ființei mele, — mă bucur când întâlnesc două pasagii, pe care să-mi dați voe să vi le înfățișez și d-voastră. Nu știu dacă vă va face aceeași plăcere cai pentru partea întâia. ’ D-voastră spuneți că „veți lua măsuri ca opera de împroprietărire și expropriere"... — aici întrerup puțin citația, pentru a spune că aceasta s'a făcut grăbit, — nu sub o influență din străinătate, căci n’am copiat pe nimeni, n’am prădat pe nimeni, în ce privește ideile generoase, cari sunt strâns legate de toată viața noastră națională (aplauze prelungite pe băncile maorității), dar s’iai făcut grăbit și s’a făcut avându-se în vedere prea deseori interesul personal, care interes personal, coborât ca nedreptate în massele țărănești, a dus la unul din cele mai deplorabile aspecte ale vieții de astăzi : țăranii ridicați unii împotriva altora, nici unul nefiind sigur de dreptatea sa și de viitorul proprietății sale (aplauze pe băncile majorității). Dar, continuând citația, d-voastră făgăduiți că veți „lua măsuri ca opera de împroprietărire și expropriere", * ar fi fost bine invers, căci s’a început cu exproprierea și s’a ajuns la împroprietărire, — „să fie complectă". Nu știu ce înțelegeți prin această complectare. Dar adăugați încă ceva : „definitiv încheiată" Domnilor, trebue să isprăvim odată cu iluziunea periculoasă că mai este ceva in țară de împărțit pentru scopuri de partid sau pentru rațiuni electorale (aplauze pe băncile liberale). Aceasta trebue să se spună necontenit,vrednicului nostru țăran , să-l învețe cineva că de astăzi înainte viitorul lui stă în mâinile lui; că noi î-am dat ceea ce Dumnezeu ne-a dat nouă, singurul lucru pe care îl aveam la vii demână, și că acum după aceasta, înloc să facem din bolta cerului ogoare pe pământ, in loc de aceasta, trebue sa-i îndemnăm să fructifice pământul [care i s’a dat în astfel de măsură încât să înceteze peregrinajul cărăușiilor de astăzi, care omoară în mare parte adevărata, hrănitoarea și remunierătoarea agricultură. Că ar spune-o cineva, din dreapta: „s’a mântuit cu împărțirea de pământ", aceasta mi-ar fi indiferent: ei au tot interesul, și se poate aștepta de la dânșii aceasta, să afirme că s’a mântuit cu OPERA DE EDUCAȚIE A PLUGARILOR Și, tot așa, să-mi dați voie să mă bucur când spuneți, ceva mai târziu, că veți „cerceta propunerile pentru desvoltarea vne.i acțiuni intense de educație agricolă, științifică și practică". Țăranul nostru are pământ, el trebue să intre în școlile trebuitoare pentru ca de acolo să iasă în stare a folosi tot acest sfânt avut național, care se găsește în mâinele lui. Și eu știu că era o vreme, când această învățătură se făcea. Iată, să-mi dați voe să-mi amintesc din cercetările mele istorice, un moment, care poate lămuri mai bine, ceea ce nu aș putea să cuprind în formule. A fost un timp, la 1822, când se făcuse la noi o revoluție grecească, peste Grecii învinși veniseră Turcii, două armate ocupau țara noastră, populațiunea era foarte puțin numeroasă ; de o visterie a Statului nu putea fi vorba , formulele nu erau atunci la îndemâna oricui, ca să se sature numai cu dânsele; și uitând lucrurile acestea, în 1822 șî-au pus in minte să iasă cu obrazul curat din această revoluțiune, din această ocupație străină, din toate nevoile, care se grămădiseră asupra ei. Și vechiul țăran român, care nu era țăran de club, care, înainte de toate, nu era un țăran de alegeri, care nu era un țăran întrebuințat pentru scopuri de partid, vechiul țăran a înțeles că trebuie să scape țara din aceste greutăți. Și am tipărit un act de la Fanarioți, ,— al Domnului îndată după epoca fanariotă, la câteva luni după epoca fanariotă, am tipărut un ordin, dat de dânsul, pentru ca, la o anumită dată, toată țara să fie lucrată. Nu a fost niciun fel de răscoală, fiindcă țăranul a fost îndemnat să-și facă întreaga lui datorie și așa va trebui să facem și noi, în ciuda popularităților eftine, pentru binele acestei țări (aplauze). Dar, domnilor, când îl vom lua fără asprime, fără nici o ținere de rău, că a uitat pentru un moment de marea lui misiune, după ce l-am politicianisat, trebuie să-l des politiciani săm, să-l întoarcem la datoria lui, — trebuie un întreg organism de Stat, care în momentul de față nu exista. Ce sunt toate aceste ministere ale noastre ? D-v. : voiți să le contopoți; nu este vorba , de contopire, de altceva; toata această birocrație netrebnică trebuie măturată (aplauze), și în locul ei trebuie așezate acele adevărate ateliere, acele oficine de muncă națională, care în loc să ombarâl în slove, pe hârtie, i viața unei societăți, prin activitatea lor conducătoare să întărească și să îndemne această viață. Da, în ce privește cuprinderea în ființa mea a unei părți din vechile tradiții conservatoare ale acestei țări, sunt foarte mulțumit că se întâlnește în răspuns și această făgăduială, încredințarea că este bun sistemul pe care l-am apucat la începutul, foarte îndepărtat acum al vieței noastre potiice — era bun atunci sistemul renumit rotativ, care a fost la noii și aiureat, în Portugalia, și din fericire la nici nu s’au petrecut anumite lucruri care s’au petrecut acolo, în Portugalia—la capul rotativei care părea totdeauna foarte comodă, dar care producea uneori, cel mai periculos din rezultate, — dacă ași fi si eu ca unii dintre dv., ca unii de pe banca ministerială, cel puțin într’un anume moment, ca unii din majoritate, ca uni din presă, cari susțin acest regim și caută să fie amabil acestei majorități, dacă ași fii convins că sistemul acesta al rotativei este un sistem folositor pentru țara noastră, că el îi cruță o mulțime de osteneli, dacă se crede, în adevăr, că, pentru Regentă, este mai bine să nu aibă a alege, să vină uni după alții» fără nici o intervenție a Regentei, — pe când eu cred contrariul, că Regenta are tot interesul ca orice guvernare să pară a nu-i fiost impusă, căci atunci se zguduie prestigiul Coroanei ci să pară că această guvernare vine din alegerea liberă a Regentei, — daca eu aș crede altfel atunci mărturisesc că aș fi refuzat mandatul pe care alegătorii mi l-au oferit. Desigur că eu, care nu cred în virtuțile cele mari ale rotativei, care, după cum vă spuneam, socot că poată să ajungă la rezultate dezastroase—și nu numai pentru acei care o practică, dar și pentru cei cari sunt mai sus decât acei cari o practică, — nu aș fi avut nici un rost act. O VIATA POLITICA NOUA Eu însă sunt convins ca rotativa a trăit și că oricâte articole de gazetă s’au scris pentru a o învia aceste articole nu vor putea niciodată să o repună în onoarea pe care a pierdut-o odată. Nu! Se deschid astăzi, eu voia sau fără voia noastră a tuturor, o eră de lupte grele, de lupte cari, în loc să învie ce a fost în trecut au să trezească, dimpotrivă,, o viață de o noutate capabilă de a asigura viitorul acestei țări. Prin urmare, iluzia de rotativă comodă, aceasta ar face bine să o părăsească toată lumea. Acei cari se cred asigurați fiindcă următori în ordinea rotativei, stau foarte liniștiți, va așteaptă la sfârșitul celor patru ani și acei cari se cred asigurați, pentru că, nu după patru ani — dumutsalor sunt fireșei mari nerăbdători—însă după patru lunii, ar voi să vină în puterea rotative', să vă ia locul—și unii și alții ar face foarte bine să părăsească această iluzie. Nici tara nu permite rotativa, nici Regenta nu trebue să permită rotativa (aplauze pe băncile majorității). Nu se poate reface viata unei' tari în jocul simplu a unei mașini demodate: viata aceasta cu muagiile ei nesfârșite, cu complratiunile ei cu desăvârșire moderne, findcă intrăm într’o epocă nouă, cu desăvârșire modernă, viata aceasta nu poate f cuprinsă în această formulă veche, uzată, pe care să o dezgropăm dlin analele parlamentare și mai ales din analele politicianismului român. SISTEMUL ROTAȚIEI IN GUVERNARE A TRAIT Dar acum, vin la altă parte din această cuvântare. Părțile acestea au robii lor. Astăzi sunt oameni aici, cari văd lucrurile cam ne o singură liniei cari Vad, nu ași zice studiu fiindcă,simplu” are și un alt înțeles dar oamenii car ajung în vârsta mea sunt oameni mai complex' și i în această calitate de om complex — mai sunt și alte laturi la car' mă pot vând'. întrebarea care trebue pusă dela început este aceasta: cine vorbește aci în Cameră în ce calitate vorbește, ce reprezintă în viata țări? După aceea după ce voiu fi arătat ce reprezintă în viața țării organismul politic din care fac parte și, în acest organism, dacă este cazul, puțintel și persoana mea, după aceea o să arăt într’o situație politică determnată ca situația de acum, care este locul exact. De care în viața națională iți ocupă guvernul care stă înaintea noastră. Pentru ca pe urmă să ajung la o altă situare — pe lângă acese două situări: situarea vorbitorului și a partidului său și situarea băncii ministeriale, pe care o are în tață, — să ajung la o altă situare, la situarea amândurora, a noastră a tuturora, dn viata generală a tării. Domnule Președinte, domnilor deDv. judecați că trebue să se rotativă, căci în țară s’ar fi dovedit că nu există decât două partide tari: partidul dek sruvem si partidul nationalliberal. Dar, dați-mi voiem să vă întreb: ce înseamnă un partid tare? Nu poate să uite nimeni, niciodată, adevărata lui ocupațiune și, cum ocupațiunea mea este acela care mă îndeamnă să scormonesc Sub cuvinte, ca să găsesc ce se ascunde și să judec formulele ,după realitățile pe cari le rezumai, nu pot să primesc cu aceiași ușurință, ca foarte multă lume, teoria aceasta a celor două partide tari.* Partid tare înseamnă un partid organizat. Dacă este vorba de partide, popular, sau însemnează un partid popular, care este în același timp organizat. Dacă est vorba de partidul național-liberal — ca să încep cu dânsul — partdul national-liberal este foarte bine organizat. Nimeni nu se îndoește de aceasta. Insă la ce a ajuns partidul nationaleberal, cu foarte relativul succes pe care», după atâta guvernare și cu atâtea mijjloace pe cari le are la îndemână, l-a cules, în alegeri? Va recunoaște oricine, de ce sa o ascundem ? că aceste alegeri, dacă nu au fost libere în sensul adevărat, metafizic, dar au fost libere, în așa fel, încât partidele, în general, au putut să facă dovada puterii lor. — ei bine, în alegerile acestea, partidul naționalliberal al cules 12—13 mandate. Douăsprezece ar fi fost mai bine decât treisprezece (ilaritate). Dar un partid, căruia îi datorește România, fără îndoială, foarte mult, — nu știu, dacă pentru că partidul a găsit România în drumul lui, sau fiindcă România, în drumul ei, a găsit partidul acesta (aplauze pe băncile majorității), eu mai bucuros aș primi a doua formulă, — un partid, care numără un mare număr de oameni de experiență și de talent, un partid care vorbește prin paginile istoriei naționale, așa cum e scris până acum, care vorbește prin bronzul celei mai imposante și celei mai meritate stattui din București, care nu are statuia întemeietorului Unirei naționale celei vechi, a întemeietorului vieții constituționale celei nouă, Regele Carol, și a întemeietorului României Unite, Regele Ferdinand,ei bine, un astfel de partid fără îndoială că putea să culeagă mai mult decât un biet cartel, alcătuit cum a fost alcătuit acum de noi (întreruperi). Nu am nici un fel de intențiune să discut cu acei dintre dvs., pe cari i-am cunoscut la dânșii; dar mai ales n’am nici un fel de intențiune să intru în discuțiune cu aceia dintre d-voastră, pe cari i-am cunoscut la mine (ilaritate, aplauze pe băncile majorității). Așa fiind, văi rog, — fără a vă preocupa de adjectivele care de la sine se alipesc încercărilor electorale, cari n’au dat rezultatele pe cari le puteau aștepta acei cari le-au încheat, — vă rog ca, trecând peste acestea, să mă lăsați să urmăresc raționamentul meu împărțirea de pământ; dar d-voastră șutați, dacă eu am avea întradevar [. " TÄRIA PARTIDEIKOR ! cari, foarte adeseori ați avut aparența revoluționară", de care voiu avea prilejul să vorbesc, ■— nu știu dacă va fi aceeași plăcere pentru d-voastră să ascultați ceea ce voi spune, așa cum voi fi poate pentru alții, — de care voi avea prilejul să vorbesc de îndată, îmi pare foarte bine că, pentru liniștea acestei țări, paridul național-țărănesc, așezat la putere, spune țăranilor, orice consecințe ar putea să aibă pentru popularitatea lui, că nu mai trebuesc întinse mâinele spre pomana unei noi exproprieri, ci trebuesc să apuce voinic uneltele de muncă pentru a sfinți pământul țării noastre. (Aplauze prelungite pe băncile majorității). Spectacole Azi. Luni 31 Decembrie 1923 Opera Română. — Bărbierul din Sevilla Tatrul Național. — Scrisoarea pierdută. Tatrul Regina Maria. — Societate Teatrul Mic. — Tată să tot fii. Teatrul Intim. — Vrăjitorul. Teatrul Alhambra. — Mișca. Teatrul Carmen Sylva. — Tanti. Teatrul Lipscani. — Chazndl. Teatrul Tomis. — Anna Jakoboviciin opereta „Rabinul a proruncit veselie“, circul Sdoli. — Program variat: cavaler O. Beüla în diresuri modere, trupa Workley. Ciname Bulevard Palace — „Eroul“ cu Hrold Lloyd, comedie în 10 acte. Cinema Majestic. — (Pasagiul Comedia). Efesia Dragostei și spectacol de varieteu, Cinema Trianon. — „Volga, Volga“ cu Adalbert von Schletow. Cinema Caitel. — „Gauchi“ cu Douglas Fairbanks. Cinema Lipsean. — „Joujou“ cu Lya Mara Olga Tchechova, etc Cinema Elite. — Trăiască Piciorușele, cu Magde Bellamy și o comedie în 2 acte. Cinema Odeon. — „Scheherezada“ cu Ivan Petrovici, Marcela Albani, etc. Cinema Select. — „Femea divnă“ cu Greta Garbo și Lars Hanson și o comedie "i Charly. Cinema Marioara Veliculescu. — „Unul contra șapte“ cu Harry Pier- Cinema Lux. — Premiera Pat și Patadión în Sport și frumusețe. Cinema Eforia. — C'ne a ucis ? cu Dolores Costello. Cinema Marconi. — Martirii Dragostei cu Olga Thecova și trupa Titi Mihălescu. Cinema Volta-Buzești. — „Omul cu arcanul“ cu Francisc Ford și trupa Fotache- T’Ayol. Cinema Maria. — „Roșu și Negru“ cu Ioae Mossoukine și Lil Dageyer. Cinema Jupiter. — Președintele, cu Ivan Moussouskine și revista „Undița și Ciocanul“. Cinema Roma. — Qranița însângerată și trupa de registre Mitică Bruno. Cinema Ateneul Golescu. — Tragedia Colomniei, dramă în 8 acte. -----------ooooXoooo---------------- Ultima „ Ziarele guvernului vorbesc ca despre o „întâmplare politică fără importanță de indiscreția care a dat pe față faptul că guvernul a luat, prin șefii de organizații provinciale, demisia în alb a tuturor candidaților săi, azi aleși în parlament. ” Se insistă, de aceleași ziare independente, asupra faptului, ca nu numai in Basarabia d-lui Constantin Stere s’a petrecut acest lucru, ci peste tot, — sistemul de a se cere anticipat demisia membrilor parlamentului, fiind prevăzut chiar de statutele partidului național-țărănist și chiar în opoziție. Noi afirmăm, după informațiile ce le avem, că sistemul s’a întrebuințat NUMAI IN BASARABIA ȘI ARDEAL și că această inovație, care e a d-lua Stere, i-a fost permisă acestuia pentru că d. Maniu a fost cel dintâi care a aplicat-o în Ardeal. Nu discutăm asupra eficacității unor procedeuri cari, chiar dacă sunt copilărești, nu sunt mai puțin moravuri de Maffie, cari dacă pot ajuta unei tovărășii de răufăcători, nu aduc niciun serviciu unei opere de guvern al unui Stat civilizat. Constatăm numai că d-nii Maniu și Stere, împinși de grandomanie și de un spirit ciudat de acaparare, și-au împărțit, ca pe niște satrapii permanente, două dintre cele mai frumoase regiuni ale bietei Românii împărțită împotriva voinței ei în solidare blocuri politice provinciale. Ceea ce se urmărește cu sistemul demisiunilor anticipate, chiar dacă ar fi aplicat pentru toată țara, se evidențiază perfect. Nu e vorba atât de a întreține în partid o disciplină și nici de a împedica fripturismul care se simte bine în cadrul acestui partid. . . E vorba de ceva care merită mai multă atenție : de posibilitatea, la care s’au gândit d-niî Maniu și Stere, de a provoca, or și când le-ar dicta momentul politic, o demisiune în bloc a reprezentanților unei jorovincii. Deocamdată, va îl d. Stere cel care va beneficia și care va teroriza guvernul cu blocul basarabean. Mâine, va fi d. Maniu, care va încerca, din opoziție, să devină arbitrul soartei Ardealului și a României. Sistemul demisiilor anticipate cere astfel o explicație categorică a guvernului. Starea sânatătei Regelui Angliei Londra 29 (Rador). — îngrijorarea era aseară mai micșorată în anturajul Regelui, deoarece Suveranul pare a fi recâștigat în cursul zilei terenul pierdut Jos. Cu toate acestea, atmosfera de sigurantă continuă a fi redusă La Palatul regal s’a trimiteri din Statele Unite un colet conținând un produs medicinal, ,’solut'a Dakin” In timpul războiului această soluție se întrebuințase la sterilizarea răulor. Ea a fost acum oferită și acceptată pentru tratamentul Regelui. Buletinul medical publicat aseară anunță că Regele a petrecut o zi odihnitoare. Ușoara ameliorare constatată dimineața s-a menținut. 0 fabrică Ford in Turcia Constantinopol (Ceps). Guvernul turc a încheiat un contract cu uzinele Ford prin care aceste uzine vor crea la Constantinopol o fabrică de automoble, care va funcționa sub aceași firmă timp de 25 ani. Fabrica va produce diferite piese de automobile, iar restul pieselor pentru montarea complectă a automobilelor se va importa din America. Prin acest contract uzinele Ford sunt îndreptățite a importa fără vamă orice material, exceptând vehicule gata fabricate. Vămile turcești pot aplica tariful numai atunci când un vehicul complect va fi transportat la Constantinopol din zona neutrală. Uzinele Ford sunt obligate să înceapă producția în Turcia cel mai târziu în August 1929. -OOOOXOOOO Institutul de Arte Grafice „INDREPTAREA“, Societate Anonimă pe Acțiuni. Calea Victoriei No. 63—65, București, I. Situația nelămurită pe care a creat-o provizoratul de la Primăria Capitalei prin demisiunea d-lui dr. Costinescu, împiedică pe fiece zi tot mai mult, buna funcționare a administrației comunale. E ciudat că guvernul nu numește definitiv ca primar pe d. dr. Gheorghian după ce l-a sacrificat de la preșidenția Senatului. Se prea poate ca insistențele d-lui Dem. Dobrescu să aducă apa la moara procurorului umanității. * ^ Agitatorii cari au văzut odată cu venirea la guvern a țărăniștilor, restaurarea vechiului calendar, comentează în Basarabia o mișcare țărănească. Guvernul, care se bizue pe popularitatea sa ca pe un magic instrument de mențînere a ordinei, să rea aminte. D. D. R. Ioanițescu a dat o circulară tuturor polițiilor din țară prin care interzice sub pedeapsă funcționarilor polițienești primirea sau pretinderea „bacșișurilor“ de sărbători. . Circulara se adresează, — se înțelege, — în special chumiștilor numiți în Ardeal în locul polițiștilor de carieră trimiși la dispoziția ministerului de interne. Un ziar guvernamental, — sau independent, cum voiți, — afirmă că zvonurile despre un guvern național sunt manevre politice pentru a se creia dificultăți guvernului. Dar confratele uită că știrea a fost dată tot de către un independent guvernamental. Și că nici măcar oficiosul guvernului n’a desmințit-o, Zelul neofitului îl face mai catolic decât Papa... Sinafia cooperativelori din Inoslavia Belgrad (Ceps). In Iugoslavia există 19 asociații cooperatite care grupează toate cooperativele din țară. In aceste asociații fac parte 4260 cooperative între cari 2459 de credit, 1105 de consum, 111 de lapte, 58 pentru comerțul cu animale, 37 de mașini 26 de vin, 37 de pescărie, 15 pentru producția untdelemnului de măsline, 43 electrice, 48 de consturcțiie, 21 tipografie și editoriale, 123 agricole, 30 sanitare, etc. După datele asupra unui număr de 16 asociați cooperatiste, cooperativele acestei asociații au un capital de 50,5 mil. dinari, având și la dispozite și un capital de 275 mil. dinari. Aceste cooperative au 350.000 membri. 0 noua fabrică de zahăr In Iugoslavia Belgrad, (Ceps). La Belgrad s-a constituit o societate pe acțiuni în scop de a se crea o nouă fabrcă de zahăr la Sombor. Noua societate își va începe activitatea în primăvara 1929, iar fabrica d zahăr va intra în funcțiune la 1 Octombrie 1930. Productiunea fabrice, va fi de 100 vagoane zahăr pe zi. 1 Administrația orașului Sombor acordă societăti în mod gratut 30 ha. pământ și scutește fabrica de dările comunale. In schimb societatea va plăti comunei £ 00.000 dinari. ^ |• —----ooo X oooo-----—* In Joc să condamne actele de dușmănie și maltratările fizice și morale la cari sunt supus! „regățenii” din Ardeal, oficiosul guvernului afirmând că »Ardealul a fost umilit” de regățeni, fiind „supus unui nefericit resuim de ocupație” justifică oarecum cele întâmplate și cari nu sunt desmințite. Nici nu se putea altfel din partea unui guvern care, el însuși, a început prin a deslănțui pornirea împotriva regățenilor prin mutarea funcționarilor regățeni din Ardeal D. D. R. Ioanițescu, subsecretar de stat la Interne, răspunde prin :»Dreptatea” una, întrebări puse de noi afirmând că da, s’au numit într’adevăr trei comisiunii ca să studieze unele proecte de legi ale ministeruluii. « Dar că toți membri acestor comisiuni» despre care nu ne-am îndoit că se pricep în materia în care au fost solicitați să-și dea sfatul» sunt fără nici o diurnă. Luăm act de afirmația d-M E>. Rioanițescu Intenții și posibilitățili. Opera cea mare, cea colosală, salvatoarea operă de reforme radicale, menită să schimbe din temelii sistemele învechite de gospodăreală... publică și să îndrume viața Statului pe căi noi și salvatoare cătrederalul măreț de generală bună stare, operă care nu se putea înfăptui decât de un „nou regim“ și de oameni noi — așa ne asigură presa independentă — a început în adevăr ! A început prin revizuirea... numărului automobilelor oficiale ! Și continuă. In patruzeci și cinci de zile de activitate neobosită, adică de la prima clipă a existentei sale și până azi, guvernul tot cu automobilele are de furcă. In vasul său program de guvernământ chestiunea automobilelor construie, se vede, o mare problemă, care deci, comportă o deosebită preocupare și o încordată atențiune. Așa se face, fără îndoială că, în acest răstimp de 45 zle, tot meditând asupra acestei probleme, concepția sa dela început a evoluat. S’a întins pe un orizont mai cuprinzător, trecând de la automobilele oficiale, desființate, numai Pe hârtie, la cele partculare care, — c’n6 §i-ar fi închipuit 1 — vor salva budgetul, echilibrându-l, și bine-înțeles, odată cu el, sănătatea guvernului și rostul presei „independente“ !51 totuși a fost așa de simplu ! E adevărat însă că toate i cheile mari sunt simple! De mirare e numai că au trebuit guvernului 2 km', ca să țâșnească în fine, din capul unui așa,, de mare și viguros organism politic, o idee atât de simplă. Un fleac de bir de 8000 lei anual pe fiecare mașină, și iată, aproape dintr’un condei astupată gaura budgetară !.. Adică, cu 150 milioane cât va produce acest impozit, se acoperă un deficit de 12 miliarde ! Fără îndoială, că domn’s Rist, Boîgaert, Schmit și celelalte somități.. mondiale., economico-financiare, care de atâta amar de vremei se trudesc să găsească leac finanțelor noastre runate au rămas tabou față.. de.. geniala ușurință cu care guvernul român e în stare să găsească resursele trebuitoare pentru echilibrarea unui budget 2- tot.. de desechilbrat! ----------ooooXoooo-------— Grav accident ne automaM la Chfergj ZECE PERSOANE AU FOST OMORÂTE New York, 28 (Rador).— La Chicago, un tramvai s-a ciocnit aseară cu un automobil. Automobilul a fost sfărâmat și zece persoane care se aflau în el, au fost omorâte. oooo Xoooo