Neamul Românesc, ianuarie 1929 (Anul 24, nr. 1-23)

1929-01-01 / nr. 1

w *FAMILI ROMANESC Discursul d-lui Nicolae Iorga rostit in ședința de la 29 Dec. a Adunării Deputaților (Continuare din pag. l­ a) naț­onală din capitalul pe care știm să-l­­ tratăm, și nu să-l întrebuințăm fară să știm­ c, bin nimic din drepturile pe care în orice li caz le vom ști păstra în țara noastră. (A- j­­plauze prelungte pe băncile majorității). a CINSTITA MÂNUIRE A BANI­­U­LUI PUBLICv Trăind atâta vreme ca om fără a­­d yere, în mijlocul unei societăți, unde c averile se fac pe o cale misterioasă a [(aplauze prelungite pe băncile majo­­­­rității), care transformă în câți­va­­ ani, pe un biet cenușar, în mare bogă­­­­­taș al țării românești, capabil de a că­ e­păta orice, până și un mandat al su­­c­fragiului universal, este pentru mine . O mare mulțumire, pentru mine ca u­­­­nul dintre aceia, cari au încercat a curăți, a moraliza societatea în care trăesc, când se spune aci că va veni o „lege, care să prevadă sancțiuni des­tul de severe pentru a se asigura o cinstită mânuire a banului public" (a- 1­plauze prelungite pe băncile majori­­­­tății). 4 * Da­t fiindcă domnilor, eu sunt de- i prins cu boerii cei vechi, cari dădeau , din ceea ce strângeau ei, dădeau: pen­tru biserici, spitale și se ținea calita­­­­tea publică, se ținea religia, se ținea­­ învățământul, din ceeace ultimul gând ‘ creștinesc al mândrilor și bunilor boeri­­ de odinioară dădea țării. Dar mi se ’ dogorea, și mi se dogiorește obrazul­­ de rușine, când văd că în oraș, sin­gurul mare oraș din lume, care nu are­­ o bibliotecă publică, care nu are mij­­l­­oace de cultură, se ridică în anumite­­ strade palate făcute din jaful neruși­­­­nat (aplauze prelungite pe băncile­­­ majorității), al unei meșteșugite alcă­­­­tu­ri de făcători de rele (aplauze pre­­­­lungite pe băncile majorității). ACI NU AVEM AFACE CU CA­ZURI IZOLATE, AVEM AFACE CU O BANCA ORGANIZATA DIABOLIC (aplauze prelungite pe­ băncile majorității), făcând în străi­nătate impresiunea că aceasta este o țară de jaf, pe când în realitate a­­ceasta este o țară, CARE SE LASA JEFUITA DE ACEIA CARE TRE­­BUESC SA O SERVEASCĂ. (A­­plauze prelungite pe Băncile maternu­tății)’. ILUZIA UNEI NOUI ÎMPRO­PRIETĂRIRI Fiindcă eu am apucat vremuri mai puțin iuți și mai puțin călduroase de­cât ale d-voastră, vremurile acelea când era pe aici și un partid conser­vator și trăia o tradiție istorică, din care se inspira în mare parte viața țării noastre, eu mă bucur. — In par­tea conservatoare, nu în partea revo­luționară a ființei mele, — mă bucur când întâlnesc două pasagii, pe care să-mi dați voe să vi le înfățișez și d-voastră. Nu știu dacă vă va face aceeași plăcere cai pentru partea în­tâia. ’ D-voastră spuneți că „veți lua mă­suri ca opera de împroprietărire și expropriere"... — aici întrerup puțin citația, pentru a spune că aceasta s'a făcut grăbit, — nu sub o influență din străinătate, căci n’am copiat pe ni­meni, n’am prădat pe nimeni, în ce privește ideile generoase, cari sunt strâns legate de toată viața noastră națională (aplauze prelungite pe băn­cile maorității),­­ dar s’iai făcut gră­bit și s’a făcut avându-se în vedere prea deseori interesul personal, care interes personal, coborât ca nedreptate în massele țărănești, a dus la unul din cele mai deplorabile as­pecte ale vieții de astăzi : țăranii ri­dicați unii împotriva altora, nici unul nefiind sigur de dreptatea sa și de vii­torul proprietății sale (aplauze pe băncile majorității)­. Dar, continuând citația, d-voastră făgăduiți că veți „lua măsuri ca ope­ra de împroprietărire și expropriere", * ar fi fost bine invers, căci s’a în­ceput cu exproprierea și s’a ajuns la împroprietărire, — „să fie complectă". Nu știu ce înțelegeți prin această complectare. Dar adăugați încă ceva : „definitiv încheiată" Domnilor, trebue să isprăvim odată cu iluziunea periculoasă că mai este ceva in țară de împărțit pentru sco­­­puri de partid sau pentru rațiuni elec­torale (aplauze pe băncile liberale). Aceasta trebue să se spună necontenit­­,vrednicului nostru țăran , să-l învețe cineva că de astăzi înainte viitorul lui stă în mâinile lui; că noi î-am dat ceea ce Dumnezeu ne-a dat nouă, sin­gurul lucru pe care îl aveam la vi­i­ demână, și că acum după aceasta, în­­loc să facem din bolta cerului ogoare pe pământ, in loc de aceasta, trebue­­ sa-i îndemnăm să fructifice pământul [care i s’a dat în astfel de măsură în­­cât să înceteze peregrinajul cărăuși­ilor de astăzi, care omoară în mare parte adevărata, hrănitoarea și remu­­nierătoarea agricultură. Că ar spu­ne-o cineva, din dreapta: „s’a mântuit cu împărțirea de pământ", aceasta mi-ar fi indiferent: ei au tot intere­sul, și se poate aștepta de la dânșii a­­ceasta, să afirme că s’a mântuit cu OPERA DE EDUCAȚIE A PLU­GARILOR Și, tot așa, să-mi dați voie să mă bucur când spuneți, ceva mai târziu, că veți „cerceta propunerile pentru desvoltarea vne.i acțiuni intense de e­­ducație agricolă, științifică și prac­tică". Țăranul nostru are pământ, el tre­bue să intre în școlile trebuitoare pen­­tru ca de acolo să iasă în stare a fo­losi tot acest sfânt avut național, care se găsește în mâinele lui. Și eu știu că era o vreme, când această învăță­tură se făcea. Iată, să-mi dați voe să-mi amin­tesc din cercetările mele istorice, un moment, care poate lămuri mai bine, ceea ce nu aș putea să cuprind în for­mule. A fost un timp, la 1822, când se făcuse la noi o revoluție grecească, peste Gr­ecii învinși veniseră Turcii, două armate ocupau țara noastră, populațiunea era foarte puțin nume­roasă ; de o visterie a Statului nu pu­tea fi vorba , formulele nu erau a­­tunci la îndemâna oricui, ca să se sa­ture numai cu dânsele; și uitând lucrurile acestea­,­­ în 1822 șî-au pus in minte să iasă cu obrazul curat din această revoluțiune, din această ocupație străină, din toate nevoile, care se grămădiseră asupra ei. Și ve­chiul țăr­an român, care nu era țăran de club­, care, înainte de toate, nu era un țăran de alegeri, care nu era un țăran întrebuințat pentru scopuri de partid, vechiul țăran a înțeles că tre­buie să scape țara din aceste greutăți. Și am tipărit un act de la Fanarioți, ,— al Domnului îndată după epoca fanariotă, la câteva luni după epoca fanariotă, am tipărut un ordin, dat de dânsul, pentru ca, la o anumită dată, toată țara să fie lucrată. Nu a fost niciun fel de răscoală, fiindcă țăranul a fost îndemnat să-și facă întreaga lui datorie și așa va trebui să facem și noi, în ciuda popularităților eftine, pentru binele acestei țări (aplauze). Dar, domnilor, când îl vom lua fără asprime, fără nici o ținere de rău, că a uitat pentru un moment de marea lui misiune, după ce l-am politicianisat, trebuie să-l des politiciani săm, să-l întoarcem la datoria lui, — trebuie un întreg organism de Stat, care în mo­mentul de față nu exista. Ce sunt toa­te aceste ministere ale noastre ? D-v. : voiți să le contopoți; nu este vorba , de contopire, de altceva; toata acea­stă bi­rocrație netrebnică trebuie mă­­­­turată (aplauze)­, și în locul ei trebuie­­ așezate acele adevărate ateliere, a­­­­cele oficine de muncă națională, care­­­ în loc să omb­arâl în slove, pe hârtie, i viața unei societăți, prin activitatea­­ lor conducătoare să întărească și să­­ îndemne această viață. Da, în ce pri­vește cuprinderea în ființa mea a u­­­­nei părți din vechile tradiții conser­­­­vatoare ale acestei țări, sunt foarte­­ mulțumit că se întâlnește în răspuns și această făgăduială, încredințarea că este bun sistemul pe care l-am apucat la începutul, foarte îndepărtat acum al vieței noastre po­­tiice — era bun atunci sistemul re­numit rotativ, care a fost la noii și aiu­reat, în Portugalia, și din fericire la nici nu s’au petrecut anumite lucruri care s’au petrecut acolo, în Portuga­lia—la capul rotativei care părea tot­deauna foarte comodă, dar care pro­ducea uneori, cel mai periculos din rezultate, — dacă ași fi si eu ca unii dintre dv., ca unii de pe banca mini­sterială, cel puțin într’un anume mo­ment, ca unii din majoritate, ca un­i din presă, cari susțin acest regim și caută să fie amabil acestei majorități, dacă ași fii convins că sistemul acesta al rotativei este un sistem folositor pentru țara noastră, că el îi cruță o mulțime de osteneli, dacă se crede, în adevăr, că, pentru Regentă, este mai bine să nu aibă a alege, să vină un­i după alții­» fără nici o intervenție a Regentei, — pe când eu cred con­trariul, că Regenta are tot interesul ca orice guvernare să pară a nu-i fi­ost impusă, căci atunci se zguduie prestigiul Coroanei ci să pară că acea­stă guvernare vine din alegerea liberă a Regentei, — daca eu aș crede altfel atunci mărturisesc că aș fi refuzat mandatul pe care alegătorii mi l-au oferit. De­sigur că eu, care nu cred în virtuțile cele mari ale rotativei, ca­re, după cum vă spuneam, socot că poată să ajungă la rezultate dezas­­troase—și nu numai pentru acei care o practică, dar și pentru cei cari sunt mai sus decât acei cari o practică, — nu aș fi avut nici un rost act. O VIATA POLITICA NOUA Eu însă sunt convins ca rotativa a trăit și­ că oricâte articole de ga­zetă s’au scris pentru a o învia aceste articole­ nu vor putea niciodată să o repună în onoarea pe care a pierdut-o odată. Nu! Se deschid astăzi, eu voia sau fără voia noastră a tuturor, o eră de lupte grele, de lupte cari, în loc să învie ce a fost în trecut au să trezea­scă, dimpotrivă,, o viață de o noutate capabilă de a asigura viitorul acestei țări. Prin urmare, iluzia de rotativă comodă, aceasta ar face bine să o pă­răsească toată­­ lumea. Acei cari se cred asi­gurați fiindcă următori în or­­dine­a rotativei, stau foarte liniștiți, va așteaptă la sfârșitul celor patru ani și acei cari se cred asigurați, pen­tru că, nu după patru ani — dumutsa­­lor sunt fireșei mari nerăbdători—însă după patru lunii, ar voi să vină­ în pu­terea rotative­', să vă ia locul—și unii și alții ar face foarte bine să părăsea­scă această iluzie. Nici tara nu per­mite rotativa, nici Regenta nu trebue să permită rotativa (aplauze pe băn­cile majorității). Nu se poate reface viata unei' tari în jocul simplu a­ unei mașini demodate: viata aceasta cu muagiile ei nesfârșite, cu complratiu­­nile ei cu desăvârșire moderne, f­ind­că intrăm într’o epocă nouă, cu desă­vârșire modernă, viata aceasta nu poate f cuprinsă în această formulă veche, uzată, pe care să o dezgropăm dlin analele parlamentare și mai ales din analele politicianismului român. SISTEMUL ROTAȚIEI IN GU­VERNARE A TRAIT Dar acum, vin la altă parte din acea­stă cuvântare. Părțile acestea au robii lor. Astăzi sunt oameni aici, cari văd lucrurile cam ne o singură liniei cari Vad, nu ași zice­ studiu­ fiindcă­­,sim­plu” are și un alt înțeles dar oamenii car ajung în vârsta mea sunt oameni mai complex' și i în această calitate de om complex — mai sunt și alte la­turi la car' mă pot vând'. întrebarea care trebue pusă dela început este a­­­ceasta: cine vorbește aci în Cameră în ce calitate vorbește, ce reprezintă în viata țări? După aceea după ce voiu fi arătat ce reprezintă în viața țării organismul politic din care fac parte și, în acest organism, dacă este cazul, puțintel și persoana mea, după aceea o să arăt într’o situație politică determ­nată ca situația de acum, ca­re este locul exact. De care în viața națională iți ocupă guvernul care stă înaintea noastră. Pentru ca pe urmă să ajung la o altă situare — pe lângă acese două situări: situarea vorbito­rului și a partidului său și situarea băncii ministeriale, pe care o are în tață­, — să ajung la o altă situare, la situarea amândurora, a noastră a tu­turora, d­n viata generală a tării. Domnule Președinte, domnilor de­Dv. judecați că trebue să se rota­tivă, căci în țară s’ar fi dovedit că nu există decât două partide tari: par­tidul dek sruvem si partidul national­liberal. Dar, dați-mi voie­m să vă în­treb: ce înseamnă un partid tare? Nu p­oate să uite nimeni, nici­odată, ade­vărata lui ocupațiune și, cum ocupați­­unea mea este acela care mă îndeam­nă să scormonesc Sub cuvinte, c­a să găsesc ce se ascunde și să judec for­mulele ,după realitățile pe cari le re­zumai, nu pot să primesc cu aceiași ușurință, ca foarte multă lume, teoria aceasta a celor două partide tari.* Partid tare înseamnă un partid or­ganizat. Dacă este vorba de partide, popular, sau însemnează un partid popular, care este în același timp or­ganizat. Dacă est vorba de partidul național-liberal — ca să încep cu dân­sul — part­du­l national-liberal este foarte bine organizat. Nimeni nu se îndoește de aceasta. Insă la ce a a­­juns partidul nationale­­beral, cu foar­te relativul succes pe care», după atâ­ta guvernare și cu atâtea mijjloace pe cari le are la îndemână, l-a cules, în alegeri? Va recunoaște oricine, de ce sa o ascundem ? că aceste alegeri, dacă nu au fost libere în sensul adevărat, me­tafizic, dar au fost libere, în așa fel, în­cât partidele, în general, au putut să facă dovada puterii lor. — ei bine, în alegerile acestea, partidul național­­liberal al cules 12—13 mandate. Două­sprezece ar fi fost mai bine decât trei­sprezece (ilaritate). Dar un partid, căruia îi datorește România, fără în­doială, foarte mult, — nu știu, dacă pentru că partidul a găsit România în drumul lui, sau fiindcă România, în drumul ei, a găsit partidul acesta (a­­plauze pe băncile majorității), eu mai bucuros aș primi a doua formulă, — un partid, care numără un mare număr de oameni de experiență și de talent, un partid care vorbește prin paginile istoriei naționale, așa cum e scris pâ­nă acum, care vorbește prin bronzul celei mai imposante și celei mai meri­tate stattui din București, care nu are statuia întemeietorului Unirei națio­nale celei vechi, a întemeietorului vie­ții constituționale celei nouă, Regele Carol, și a întemeietorului României Unite, Regele Ferdinand,­ei bine, un astfel de partid fără îndoială că pu­tea să culeagă mai mult decât un biet cartel, alcătuit cum a fost alcătuit a­­cum de noi (întreruperi). Nu am nici un fel de intențiune să discut cu acei dintre d­vs., pe cari i-am cunoscut la dânșii; dar mai ales n’am nici un fel de intențiune să intru în discuțiune cu aceia dintre d-voastră, pe cari i-am cunoscut la mine (ilaritate, aplauze pe băncile majorității). Așa fiind, văi rog, — fără a vă preocupa de adjectivele care de la sine se alipesc încercărilor electorale, cari n’au dat rezultatele pe cari le puteau aștepta acei cari le-au încheat, — vă rog ca, trecând peste acestea, să mă lăsați să urmăresc raționamentul meu împărțirea de pământ; dar d-voastră șutați, dacă eu am avea întradevar [. " TÄRIA PARTIDEIKOR ! cari, foarte adeseori ați avut aparența­­ revoluționară", de care voiu avea pri­­­­lejul să vorbesc, ■— nu știu dacă va fi­­ aceeași plăcere pentru d-voastră să­­ ascultați ceea ce voi spune, așa cum vo­i fi poate pentru alții, — de care voi a­­­­vea prilejul să vorbesc de îndată, îmi­­ pare foarte bine că, pentru liniștea a­­­­cestei țări, paridul național-țărănesc, așezat la­ putere, spune țăranilor, orice­­ consecințe ar putea să aibă pentru popularitatea lui, că nu mai trebuesc întinse mâinele spre pomana unei noi exproprieri, ci trebuesc să apuce voi­nic uneltele de muncă pentru a sfinți pământul țării noastre. (Aplauze pre­lungite pe băncile majorității). Spectacole A­zi. Luni 31 Decembrie 1923 Opera Română. — Bărbierul din Sevilla Tatrul Național. — Scrisoarea pierdută. Tatrul Regina Maria. — Societate Teatrul Mic. — Tată să tot fii. Teatrul Intim. — Vrăjitorul. Teatrul Alhambra. — Mișca. Teatrul Carmen Sylva. — Tanti. Teatrul Lipscani. — Chazndl. Teatrul Tomis. — Anna Jakobovici­in o­­pereta „Rabinul a proruncit veselie“, circul S­doli. — Program variat: cava­ler O. Beül­a în diresuri modere, trupa Workley. Ciname Bulevard Palac­e — „Eroul“ cu Hrold Lloyd, comedie în 10 acte. Cinema Majestic. — (Pasagiul Comedia). Efesia Dragostei și spectacol de varieteu, Cinema Trianon. — „Volga, Volga“ cu Adalbert von Schletow. Cinema Caitel. — „Gauch­i“ cu Douglas Fairbanks. Cinema Lipsean. — „Joujou“ cu Lya Mara Olga Tchechova, etc Cinema Elite. — Trăiască Piciorușele, cu Magde Bellamy și o comedie în 2 acte. Cinema Odeon. — „Scheherezada“ cu I­­van Petrovici, Marcela Albani, etc. Cinema Select. — „Feme­a divnă“ cu Greta Garbo și Lars Hanson și o comedie "i­ Charly. Cinema Marioara Veliculescu. — „Unul contra șapte“ cu Harry Pier- Cinema Lux. — Premiera Pat și Pata­­dión în Sport și frumusețe. Cinema Eforia. — C'ne a ucis ? cu Do­lores Costello. Cinema Marconi. — Martirii Dragostei cu Olga Th­ecova și trupa Titi Mihă­lescu. Cinema Volta-Buzești. — „Omul cu arca­nul“ cu Francisc Ford și trupa Fotache- T’Ayol. Cinema Maria. — „Roșu și Negru“ cu Ioae Mossoukine și Lil Dageyer. Cinema Jupiter. — Președintele, cu Ivan Moussouskine și revista „Undița și Cioca­nul“. Cinema Roma. — Qranița însângerată și trupa de registre Mitică Bruno. Cinema Ateneul Gole­scu. — Tragedia Co­­lomniei, dramă în 8 acte. -----------ooooXoooo---------------- Ultima „ Ziarele guvernului vorbesc ca despre o „întâmplare politică fără importanță de indiscreția care a dat pe față faptul că gu­vernul a luat, prin șefii de organizații provinciale, demisia în alb a tuturor candidaților săi, azi aleși în parlament. ” Se insistă, de aceleași ziare independente, asupra faptului, ca nu numai in Basarabia d-lui Constantin Stere s’a petrecut acest lucru, ci peste tot, — sistemul de a se cere anticipat demi­sia membrilor parlamentului, fiind prevăzut chiar de statutele partidului național-țărănist și chiar în opoziție. Noi afirmăm, după informațiile ce le avem, că sistemul s’a întrebuințat NUMAI IN BASARABIA ȘI ARDEAL și că această inovație, care e a d-lua Stere, i-a fost permisă acestuia pentru că d. Maniu a fost cel dintâi care a aplicat-o în Ardeal. Nu discutăm­­ asupra eficacității unor procedeuri cari, chiar dacă sunt copilărești, nu sunt mai puțin moravuri de Maffie, cari dacă pot ajuta unei tovărășii de răufăcători, nu aduc nici­un ser­viciu unei opere de guvern al unui Stat civilizat. Constatăm numai că d-nii Maniu și Stere, împinși de gran­domanie și de un spirit ciudat de acaparare, și-au împărțit, ca pe niște satrapii permanente, două dintre cele mai frumoase re­giuni ale bietei Românii împărțită împotriva voinței ei în solidare blocuri politice provinciale. Ceea ce se urmărește cu sistemul demisiunilor anticipate, chiar dacă ar fi aplicat pentru toată țara, se evidențiază perfect. Nu e vorba atât de a întreține în partid o disciplină și nici de a împedica fripturismul care se simte bine în cadrul acestui par­tid. . . E vorba de ceva care merită mai multă atenție : de posibili­tatea, la care s’au gândit d-niî Maniu și Stere, de a provoca, or­ și când le-ar dicta momentul politic, o demisiune în bloc a repre­zentanților unei jorovincii. Deocamdată, va îl d. Stere cel care va beneficia și care va teroriza guvernul cu blocul basarabean. Mâine, va fi d. Maniu, care va încerca, din opoziție, să de­vină arbitrul soartei Ardealului și a României. Sistemul demisiilor anticipate cere astfel o explicație cate­gorică a guvernului. Starea sânatătei Regelui Angliei Londra 29 (Rador). — îngrijorarea era aseară mai micșorată în antura­jul Regelui, deoarece Suveranul pare a fi recâștigat în cursul zilei terenul pierdut Jos. Cu toate acestea, atmos­­fera de sigurantă continuă a fi redusă La Palatul regal s’a trimit­eri din Statele Unite un colet conținând un produs medicinal, ,’solut'a Dakin” In timpul războiului această soluție se întrebuințase la sterilizarea răulor. Ea a fost acum oferită și acceptată pentru tratamentul Regelui. Buletinul medical publicat aseară a­nunță că Regele a petrecut o zi­ odih­nitoare. Ușoara ameliorare constata­tă dimineața s-a menținut. 0 fabrică Ford in Turcia Constantinopol (Ceps).­­ Guver­nul turc a încheiat un contract cu uzinele Ford prin care aceste uzine vor crea la Constantinopol o fabrică de automob­le, care va funcționa sub ace­ași firmă tim­p de 25 ani. Fabrica va produce diferite piese de automo­bile, iar restul pieselor pentru monta­rea complectă a automobilelor­ se va importa din America. Prin acest con­tract uzinele Ford sunt îndreptățite a importa fără vamă orice material, ex­ceptând vehicule gata fabricate. Vă­mile turcești pot aplica tariful numai atunci când un vehicul complect va fi transportat la Constantinopol din zo­na neutrală. Uzinele Ford sunt obli­gate să înceapă producția în Turcia cel mai târziu în August 1929. -OOOOXOOOO­ Institutul de Arte Grafice „INDR­EPTAREA“, Societate Anonimă pe Acțiuni. Calea Victoriei No. 63—65, București, I. Situația nelămurită pe care a creat-o provizoratul de la Primă­ria Capitalei prin demisiunea d-lui dr. Costinescu, împiedică pe fie­ce zi tot mai mult, buna funcționare a administrației co­munale. E ciudat că guvernul nu nu­mește definitiv ca primar pe d. dr. Gheorghian după ce l-a sa­crificat de la preșidenția Senatu­lui. Se prea poate ca insistențele d-lui Dem. Dobrescu să aducă apa la moara procurorului uma­nității. * ^ Agitatorii cari au văzut odată cu venirea la guvern a țărăniști­lor, restaurarea vechiului calen­dar, comentează în Basarabia o mișcare țărănească. Guvernul, care se bizue pe popularitatea sa ca pe un magic instrument de mențînere a ordi­nei, să rea aminte. D. D. R. Ioanițescu a dat o cir­culară tuturor polițiilor din țară prin care interzice sub pedeapsă funcționarilor polițienești primi­rea sau pretinderea „bacșișuri­lor“ de sărbători. . Circulara se adresează, — se înțelege, — în special chumiști­­lor numiți în Ardeal în locul po­lițiștilor de carieră trimiși la dis­poziția ministerului de interne. Un ziar guvernamental, — sau independent, cum voiți, — afirmă că zvonurile despre un guvern național sunt manevre politice pentru a se creia dificultăți gu­vernului. Dar confratele uită că știrea a fost dată tot de către un inde­­pendent guvernamental. Și că nici măcar oficiosul guvernului n’a desmințit-o, Zelul neofitului îl face mai ca­tolic decât Papa... Sinafia cooperativelori din Inoslavia Belgrad (Ceps).­­ In Iugoslavia există 19 asociații cooperatite care grupează toa­te cooperativele din țară. In aceste asociații fac parte 4260 coope­rative între cari 2459 de credit, 1105 de consum, 111 de­ lapte, 58 pentru comerțul cu animale, 37 de mașini 26 de vin, 37 de pescărie, 15 pentru producția untdelemnului de măsline, 43 electrice, 48 de consturcțiie, 21 tipografie și editoriale, 123 agricole, 30 sanitare, etc. După datele asupra unui număr de 16 a­­sociați cooperatiste, cooperativele acestei asociații au un capital­­ de 50,5 mil. dinari, având și la dispozite și un capital de 275 mil. dinari. Aceste cooperative au 350.000 membri. 0 noua fabrică de zahăr In Iugoslavia Belgrad, (Ceps).­­ La Belgrad s-a con­stituit o societate pe acțiuni în scop de a se crea o nouă fabr­că de­ zahăr la Som­bor. Noua societate își va începe activitatea în primăvara 1929, iar fabrica d zahăr va intra în funcțiune la 1 Octombrie 1930. Productiunea fabrice, va fi de 100 va­­goane zahăr pe zi. 1 Administrația orașului Sombor acordă societăt­i în mod gratu­t 30 ha. pământ și scutește fabrica de dările comunale. In schimb societatea va plăti comunei £ 00.000 dinari. ^ |­­­­• —----ooo X oooo-----—* In Joc să condamne actele de duș­­mănie și maltratările fizi­ce și morale la cari sunt supus! „regățenii” din Ardeal, oficiosul guvernului afirmând că »­Ardealul a fost umilit” de regă­țeni, fiind „supus unui nefericit re­suim de ocupație” justifică oare­cum cele întâmplate și cari nu sunt des­­mințite. Nici nu se putea altfel di­n partea unui guvern care, el însuși, a început prin a deslănțui pornirea împotriva regățenilor prin mutarea funcționa­rilor regățeni din Ardeal D. D. R. Ioanițescu, subsecretar­­ de stat la Interne, răspunde prin :»Drep­tatea” una, întrebări puse de noi afir­mând că da, s’au numit într’adevăr trei comisiunii ca să studieze­ unele proecte de legi ale m­inisteruluii. « Dar că toți membri acestor com­i­si­­uni» despre care nu ne-am îndoit că se pricep în materia în care au fost solicitați să-și dea sfatul» sunt fără nici o diurnă. Luăm act de afirmația d-M E>. R­ioanițescu Intenții și posibilitățili. Opera cea mare, cea colosală, salvatoa­rea operă de reforme radicale, menită să schimbe din temelii sistemele învechite de gospodăreală... publică și să îndrume viața Statului pe căi noi și salvatoare către­­­­deralul măreț de generală bună­ stare, operă care nu se putea înfăptui decâ­t de un „nou regim“ și de oameni noi — așa ne asigură presa independentă — a început în adevăr ! A început prin revizuirea... numărului au­tomobilelor oficiale ! Și continuă. In patruzeci și cinci de zile de activitate neobosită, adică de la prima clipă a exis­tentei sale și până azi, guvernul tot cu automobilele are de furcă. In vasul său program de guvernământ chestiunea automobilelor const­ruie, se ve­de, o mare problemă, care deci, comportă o deosebită preocupare și o încordată aten­țiune. Așa se face, fără îndoială că, în acest răstimp de 45 z­le, tot meditând asupra acestei probleme, concepția sa dela înce­put a evoluat. S’a întins pe un orizont mai cuprinzător, trecând de la automobilele ofi­ciale, desființate­, numai Pe hârtie, la cele part­cul­are care, —­ c’n6 §i-ar fi închi­puit 1 — vor salva budgetul, echilibrându-l, și bine-înțeles, odată cu el, sănătatea gu­vernului și­ rostul presei „independente“ !­51 totuși a fost așa de simplu ! E adevărat însă că toate i cheile mari sunt simple! De mirare e numai că au trebuit guver­nului 2 km', ca să țâșnească în fine, din capul unui așa,, de mare și viguros orga­­nism politic, o idee atât de simplă. Un fleac de bir de 8000 lei anual pe fie­care mașină, și iată, aproape dintr’un con­dei astupată gaura budgetară !.. Adică, cu 150 milioane cât va produce acest impozit, se acoperă un deficit de 12 miliarde ! Fără îndoială, că dom­n’s Rist, Boîgaert, Schmit și celelalte somități.. mondiale., eco­­nomico-financiare, care de atâta amar de vremei se trudesc să găsească leac finanțe­lor noastre runate au rămas tab­ou față.. de.. geniala ușurință cu care­­ guvernul ro­mân e în stare să găsească resursele tre­buitoare pentru echilibrarea unui budget 2- tot.. de desechil­brat! ----------ooooXoooo-------— Grav accident ne automaM la Chfergj ZECE PERSOANE AU FOST OMORÂTE New­ York, 28­ (Rador).— La Chi­cago, un tramvai s-a ciocnit aseară cu un automobil. Automobilul a fost sfă­râmat și zece persoane care se aflau în el, au fost omorâte. oooo X­oooo

Next