Neamul Românesc, septembrie 1929 (Anul 24, nr. 191-214)
1929-09-01 / nr. 191
ípitciwn nrcr A doua scrisoare a l-lui PllhalatBe etilre plotjari Plugari, semănați sămânța aleasă! l&etipe de acum semănatul de toamna ! Și « bine să nu întârziați — cu să dini timp rădăcinii să se lege zdrovaii de pământ, să nu o prindă crudă gerul iernei, — înghețul prăpădește mai repede semănătura proaspătă, decât pe cea crescută și infrăjita. efi arunca în cele 3 milioane de hectare de grâu cât se seamănă pe an, de obicei, in tara noastră, vreo-oOO.0OO de vagoane de sămânță. Și alte vre-o 1.800 vagoane de sămânță de orz de toamnă pe vre-o 110.000 hectare. Noroc bun ! Dar și minte înțeleaptă ! Căci multă risipă — multă pagubă și multă trudă zadarnică aduce pentru plugar lipsa de înțelepciune — mai ales în momentul când asvârle »«mânia în pământ Să vedem ce se întâmplă cu grâul — ca să vorbim numai de el acuma, — dacă-l semănăm așa cum îl luăm din arie. 1 Mai întâiu risipim degeaba vre-o 12.000 de vagoane (care costă bani), numai prin faptul că semănăm cu mâna în loc să semănăm cu mașina. Semănatul cu mașina economisește cam a cincea parte din sămânță. —• Ea seamănă numai ce trebuie — nu ici des și colo rar, — și nu rămâne nimic pe deasupra neîngropat să urice soarele sau să mănânce păsările. Apoi mașina îl seamănă la aceeași dânehme de răsare totodată Soarele pătrunde mai lesne și paiul se coace mai repede, de nu cade așa ușor la vânt. Iar curățitul de pălămidă și de alte buruieni, se face cu multă înlesnire. Dar paguba cea mare nu vine din felul cum semănăm ei din felul seminței pe care o semănăm. Credeți d-voastră că semănăm 60.000 de vagoane de grâu, din cari iese firul bob la bob ? Cel puțin 3000 vagoane sunt : neghină, măzăriche, pălămidă, și tot felul de burueni, dacă sămânța se pune necurăjită în pământ pentru că la noi nu e răspândit obiceiul de a se da la vânturătoare și la tinori sămânța — ci o seamănă Românul cu totul, așa cum a adunat-o din arie. Nu cresc oare destule bălării în țară fără să le semene nimeni ? Mai trebuie și adunate și semănate pe urna plugului ? Să le și muncim ? Sa ne murdărim cu ele, de buna noastră voie, marfa curată ? Să mergem mai departe cu socoteala. In cele 60.000 de vagoane de sămânță — așa cum ar ieși din arie, la noi — sunt pe puțin alte 10.000-15.000 de vagoane de secară, de orz și de ovăz. Bună e și secara — dar de ce să amesteci cu grâul ? La obor se vinde grâul-grâu, și secara-secară. Iar ție piețe străine, — așa ceva (amestecătură) nu se cumpără. De ce să ne batem joc de marfă ? Apoi mai sunt alte vre o 1.500 de vagoane de boabe de grâu cari nu încolțesc , ori că sunt seci, ori sunt fărâmate ! De ce să le aruncăm la vânt ? De ce să nu le oprim ca să le măcinăm ori să hrănim animalele ? Și în sfârșit ceea ce rămâne — grâu adevărat, ce soi de grâu e ? E neam bun ? E de neam prost ? Pentru că : „ce semănăm, aceea răsare", „Neam bun de oameni" — „Neam bun de vite" — așa e cu toate, «șa e ți cu sămânța de grâu : „neam bun“ și „neam prost". 60.000 de vagoane de sămânță de grâu de neam prost, — pot da Țării într’un art bun, pe cele 3 milioane ha. cel mult 200.000 vagoane (cam 900 kgr. la ha.). Numai 45.000 de vagoane de sămânță de grâu de neam bun, pot da pe aceeaș întindere, in acelaș an, cu aceleași ploi cu aceeaș muncă, cu aceiași plugari, aproape cu 100.000 de vagoane mai mult. Și încă de ce calitate, și de ce preț! Eu am făcut socoteala numai la frâu ! Așa e și cu celelalte. Și mai ales cu orzul! Nu este cereală mai plină de amestecături ca orzul românesc. Ștergea vorba acum câțiva ani că hamalii din portul Hamburg, n'au voit să descarce orzul românesc din vapoare pentru că îi înăbușă praful și murdăriile cu cari era amestecat. Eu nu cred — dar mă doare inima că se poate vorbi așa ceva de Țara mea. Iată marea însemnătate a semințelor curate și din soiuri alese ! Singura alegere a seminței, sporește producția cu 30 la sută, și-i ridica prețul poate cu alte 20 la sută. De aceea în străinătate — este luptă și întrecere mare între învățații agriculturii : cum să producă sămânța, de soiuri alese, care să dea : ȘI MIJIT ȘI BUN. Dintr’o holdă de milioane de spiet :le grâu (luăm grâul ca pildă, dar așa se fate cu toate plantele mai însemnate), se aleg numai câteva sute de spice : cele mi pline și cele mai frumoase. Fiecare spic se seamănă pe bucățica lui de pământ, alături de altă bucățică semănată cu un spic de rând, (se zice „martor“), ca să se vadă deosebirea la sfârșitul anului, se vede ce a ieșit din fiecare spic. Se opresc — din cele câteva sute de parcele, — numai câteva, cari au dat piept mai bine la ger, la secetă, la juniine neo ii osbouimiibui opeoj rugină, la cădere, la scuturare, apoi cai au bobul mai bogat, mai greu, mai frumos. Pentru anul viitor se pun la semănat numai cele 3—4 parcele cari au ieșit in frunte. Se urmăresc și în anul al doilea și al treilea — până când din toate rămâne unadouă, cari se trage, fiecare din spicul de cel mai bun soi (linie). Aceste semine se chiamă „selecționate". Și selecționarea se urmărește pe fel și fel de căi și prin fel și fel de mijloace. Astfel de semințe selecționate, nu se răspândesc însă în comerț până când nu se face o nouă probă : în ce colțuri de Țară le merge tot așa de bine, ca acolo unde s’au prășit. Pentrtu că sa făcut dovada că sămânța bună în satul meu de munte, (unde am umezeală și adăpost) nu e tot așa de bună și în satul d-tale așezat în Bărăgan unde e vânt și secetă și ger. Prin „câmpurile de experiență" — alți ani de zile, se urmărește : în ce colțuri de țară îi priește fiecărui soi de sămânță aleasă? — Și numai după aceea se dă la marea înmulțire ca să cumpere numai plugarii din acele părți. Câte 10—15 ani țin astfel de încercări. Și producția e sporită numai prin calitatea seminței cu 30 la sută. Astfel de încercări, de câțiva ani se fac și la noi — la Școlile înalte de agricultură, la câteva din fermele Statului și la 4 particulari (Soc. „Sămânța“, d-nn . Cipăianu, Konopi, Ștefană). Acum statul a pus dintr'un fond de 500 de milioane pe care îi are anume pentru sporirea producțiunii agricuturii, vreo 70 milioane lei pentru desăvârșirea acestor lucrări. Apoi Statul a luat măsuri ca nici un bob din acea sămânță ,selecționată” din aceste ferme să nu mai meargă la măcinat, ci să intre toată în pământ. S’a dat poruncă să fie dată la plugari, pe schimb cu d’a lor, kgr. pe kgr. Diferența de preț o plătește Statul cu alte vre-o câteva zeci de milioane de lei. Statul a mai luat măsura să cumpere mașini de curățit Cerealele (curățitoare, trioare și vânturătoare). • Ele se dau la coopeative și Camerele agricole și se plătesc în 75 lei suta (25 lei la sută îi plătește Statul) și încă pe datorie, în doi până la trei ani, cu dobânzi de nimic. Vă spun acestea ca să vedeți ce jertfe face Statul. — Și încă e puțin. — Când va putea, va face mai multe — căci ele se răsplătesc din sporul de producție din care vine și Statului partea lui de venit. Dar pentru ca linia să fie atinsă, se cere și ajutorul liniei d-voastre, frați plugari. De aceea, ascultați și înțelegeți: Când auziți de semințe de soi bun — alergați după ele ! Fermele au poruncă să dea toată sămânța începând cu plugarii întovărășiți în cooperative agricole, iar acolo unde deocamdată nu se poate altfel se vor da și la plugari în parte, începând cu cei cari își prigă i țese mai cu minte pământul de semănat. ] Cum nu avem însă decât o sută de vagoane sămânță de soi ales de grâu (semințe selecționate) și mai puțin de o sută de vagoane pentru orz (tot selecționat“) nădejdea cea mare pentru anul acesta și alți câțiva este să curățim sămânța cea mai bună care se găsește prin localitate, or în apropiere — or în părțile cu clima asemănătoare — și apoi să o semănăm după ce am curățit-o. Unde sunt curățitoare (la ferme), alergați acolo. Intr’un ceas e gata Dacă pe aproape nu sunt curățitoare, slați-o la trioare (cilindre). Trioarele asvârl d'oparte murdăriile: pământ, pietricesc ; d’altă parte: boabele pipernicite buruienile mici, neghina, măzărichea, pălămidă; apoi: spărturile, secara și orzul și în sfârșit , alege pe mărime, bob cu bob, tot ce rămâne grâu curat. Acolo unde nu sunt trioare — dați sămânța măcar la vânturătoare. Pleava și semințele ușoare (buruieni, neghină) sunt alese deoparte — iar boabele grele de altă parte. Să nu meargă in pământ decât bobul plin, greu si bine copt, care încolțește și care are în el hrană bogată, sa poată hrăni colțul până când se lipește de pământ ca apoi să sugă hrana de aci. Și saramurați sămânța înainte de a a semăna — cu piatră vânătă, ori cu prafuri pe cari țe găsiți la Camerele agricole. Căci așa se ferește de boala tăciunelui și a măturei, care se găsește și ea în sămânța ei lipită de sămânța grâului. Nu uitați o clipă: ce semănați aceia culegeți a și că bălăriile trebuiesc stârpite iar nu semănate fi muncite. I. MIHALACHE Ministrul Agriculturii fară fără să le semene nimeni ? Mai rățtoare, ticoare și vânturătoare). Sfaturi pentru alții! Urmare din pagina la trup din trupul ei, nu putem să nu ne revoltăm când cetim următoarele scrise cu seninătate de liberali că ar fi spuse de naționalțărăniști: „Avem să satisfacem pofte milenare. Feriți-vă, pentru că oamenii «ei au dinți ascuțiți, ei rup nu mănâncă“. Partidul lberal nu a procedat la fel? Neapărat că partidul naționalțărănesc procedează greșit și urmează în aplicările practice și de fapt procedeele partidului liberal. Necontenit am arătat pas cu pas greșelile ce se face cu satisfacerea clientelei politice- De ce însă partidul liberal, când a fost la putere nu a procedat așa cum vorbește ? Numai noi naționalii și acei independenți pot arăta greșelile și a unora și a celorlalte- Cu ce autoritate poate partidul liberal să critice pe alții pentru procedeele ce le-au practicat cu multă libertate și în stil mare? Care partid a dat o desvoltare mare comsioanelor de milioane, afacerilor mari, pe cari numai streinii le pot plăti? Liberalii au foarte multe la activul lor și nu pot fi întrecuți de nimeni. De aceia noi naționalii, prin politica pur națională enunțată de marele nostru profesor Iorga preconizăm o guvernare de oameni cinstiți, cari nu au organizații generale, speciale, centrale, exterioare, locale, etc. etc, cari sa aștepte de la guvern benefeiile bugetului și al afacerilor. Noi cerem sacrificii și acei înregimentați, știu că cu venirea la conducerea țărei li se vor cere numai sacrificii și nu li se vor da nici un fel de avantagii sau beneficii. Tot d-l Brătianu scrie că capitalul strein este pretențios și nu se mulțumește cu beneficiile pe cari le realizează întreprinderile indiiene și cere situațiuni mai favorabile-Astfel de afirmări de la acei chemați să conducă destinele țărei, sunt surprinzătoare, deoarece nu pot fi sincere. Capitalului strein, cred, că i-ar fi rușine să pretindă măcar beneficiile uzurale realizate de capitalul național care este de fapt pur liberal. Dovada evidentă o avem cu prețurile produselor industriei noastre, care cu toate taxele de protecție, sunt cu mult mai mari decât produsele similare streine. Industriile noastre liberalizate, cari plătesc membrilor conedministrație, — grangurii partidului liberal, tantieme de milioane, — nu pot concura cu produsele streine, cari sunt scutite de astfel de cheltueli parazitare și au capitalul foarte eftin 6-8% maxim , nu cu 24— 2S% ca la noi. Se naște deci întrebarea logică . Cum poate fi mai scump capitalul strein, care dă posibilitate industriilor care îi întrebuințează, să producă și bun și eftin, cu toate cheltuelile de transporturi la distanțe mari, taxe vamale de protecție, comisioane destul de grase, etc.? Gec. Parisul concentrează atâta civilizație ! Regalitatea, Imperiul și Republica au lăsat fiecare urmele lor, conservate cu sfințenie de urmași-Franțuzul este conservator chiar atunci când este extremist. Cu trecutul se mândrește. De aceea auzi cu câtă evlavie îți vorbește de epoca napoleoniană. Socialismul a dat Franței în ultimul timp o mulțime de oameni mari de Stat, cari odată ajunși cu povara răspunderii Statului pe capul lor, au trebuit să cedeze evoluției lente a principiilor ce profesează în locul transformarii brusce a unui Stat atât de complicat cum este Franța. Ziarele franceze reproșa cu drept cuvânt socialistului Leon Blum că în momentul cel mai acut al conflictului de la Haga dintre Franța și Englitera, când ministrul de finanțe englez, trata pretențiile Franței de grotești, că nu a fost la înălțimea sufletului francez de a apăra Franța în contra celor zise de un ministru englez, chiar dacă acesta, aparținea partidului socialist englez. E o plăcere să citești ziarele franțuzești. Când discută nu insultă, când sunt incisive nu sunt vulgare. Fiecare așteaptă ca faptele și timpul să dea dreptate tezei pe care o susține. Citesc „Universul“. Simt o deosebită plăcere să aflu prin acest, jurnal ce se petrece în țară. Depărtarea pune mai multă valoare în ceea ce face și ceea ce scrie. Bosniei Paraschivescu Peste hotare Scrisori din Paris Atitudinea României fața de planul Young Declara pe «lui Titulescu HAGA, 31. (Rador). — In ședința de după amiază, în care puterile au fost întrebate dacă în principiu acceptă planului Young, d. Titulescu a făcut următoarea declarație : ,,Fericit conferința pentru munca depusă spre a ajunge la acordul intervenit intre Anglia, Franța și Germania, pe urma căruia treime să sperăm o destindere care să însemne cu adevărat lichidarea trecutului lăsat de războiu. România a expus revendicările sale în fața conferinței. „Pe când puterile invitante discutau între ele, delegația română a avut neconetait negocieri cu delegațiile diferitelor state, în cursul cărora i s’a promis îndreptarea multora din needreptățile făcute româniei“, „Aduc mulțumirile mele delegaților eu cari am fost în contact, pentru dispozițiunile favorabile și înțelegerea punctului de vedere românesc, ce au arătat. Este vorba numai de adeziunea îîî principiu la planul Young, necesară ca acele comisiuni prevăzute de plan, să-și înceapă lucrările lor, pentru desăvârșirea tehnică a planului, ce va fi apoi supus votului nostru, de asemenea condiții ciții* nu pot opri în loc mersul conferinței, împiedecând numirea contisi anilor. „Țin însă să declar în mod formal că adeziunea României la planul Young nu poate avea loc decât dacă făgăduelile date se realizează, și condiționez consimțământul României la această adeziune, de satisfacerea cererilor ce am formulat Asemenea rezerve au fost formulate de Grecia, Cehoslovacia, Japonia, Jugoslavia și Polonia. Deocamdată pare a rezulta că printre satisfacțiunile promise României și la cari d. Titulescu a făcut aluzie, figurează între altele și regularea imediată și definitivă a reparațiunilor datorite de Austria, Ungaria și Bulgaria. In adevăr, în cursul ședinței, s’a propus numirea unei comisiuni care să se ocupe cu datoria de liberațiune și reparațiunile orientale. Pe această chestiune, un interesant schimb de vederi a avut loc intre d. Curțiui», ministrul economiei naționale a Reichului și d. ministru Titulescu. D. Curții«* a cerut ca Germania să facă parte din această comisiune. D. Titulescu a răspuns că problema reparațiilor orientale privește numai puterile creditoare și statele debitoare, și că, cu toată plăcerea ce ar avea să lucreze cu delegatul Germaniei în această comisiune, nu vede care este interesul german în cauză. D. Curtius a cerut atunci ca această chestiune să fie amânată pentru a doua zi. D. Titulescu s-a opus și a cerut votul imediat. D. Snowden a intervenit atunci spunând că sprijină punctul de vedere al d-lui Titulescu și cere și dânsul votul imediat,siunea reparațiilor oriencupe și de toate reclamațiunii derivând din tratatie de la St. Germain, Neuelly și Trianon a fost votată cu modificări propuse de d. Titulescu și fără participarea Germaniei la lucrările ei. RAPORTUL DJ-LUI HENDERSON Haga, 30. (Rador). — In observatiunile sale cu privire la raportul politic d. Henderson, președintele comisiunii, a accentuat că Puterile ocupante lucrează în strânsă unire și că această colaborare care a fos urmată în tot decursul ocupațiuneii, va continua și mai departe până la soluționarea întregei probleme. In două săptămâni de zile trupele vor fi în mișcare, evacuând provincia, iar aranjamentele făcute pentru evacuare vor elimina orice întârziere sau fricțiune inutilă Evacuarea va fi treminată la timp și fără nici o întârziere. O problemă dificilă care a trebuie să fie soluționată a fost respectarea articolelor 42 și 43 din tratatul de la Versailles, care interzic Germaniei de a consilii fortificații sau de a ținea forțe militare pe medrul stâng al Rinului sau în zona de pe malul drept până la adăncimea de 50 kilometri. I. Henderson crede că soluțiunea care s’a dat acestei probleme, anume de a lăsa regularea amicală și practică a acestor dificultăți în mâna organizației fixate de tratatul de la Locarno, va cauza, o satisfacțiune generală. Această soluțiune este încă o dovadă că între Germania și Franța s-a produs o adevărată reconciliere. Rolul culural al Cernicăi urmare din pagina l-a botezat atunci la noi, încât acelaș Neofit compuse instrucțiuni cu privire la primirea lor în creștinism. In cartea noastră: Două Catehisme ale monahului Neofit, cu o introducere asupra catehizării la Români a ereticilor și a jidovilor, București, 1914, am arătat, după condicile Mitropoliei din București și după alte izvoare, opera misionară a monahilor și preoților noștri de la finea sec. XVIII. De bună voe și nesiliți, cu sutele treceau la ortodoxie romano catolici, luterani, calvini, armeni, lipoveni, jidovi. Duhovnicii însemnau că aceia „s’au catihisit, miruit, ispoveduit, pricestuit“. Dacă se botezau, se însemna: „s’au botezat desăvârșit“. Despre uniți întorși la ortodoxie, se scrie: ,.de uniție s’au spălat cu molitva sf. Metodie Patriarhul; s’au curățit, miruit, ispoveduit și pricestuit“. Sunt fapte precise din care se constată că atunci în rândurile monahilor se desăvârșia o frumoasă operă catehetică. O mulțime de preoți de peste Dunăre, din țările vecine, veneau la noi și luau pildă. Unele ca acestea și altele asemenea se cuvine să le amintim în clipa de față, când s'a vestit în toate colțurile Țării că se va începe la Cernica Seminarul monahal, școală trebuitoare, și de nădejde, întru susținerea ortodoxiei noastre străbune- Econ. D. FURTUNA Directorul Seminarului din Dorohoiu Tratative cltlno-Delgiene Londra. 31. (Rador). — Din Shanghai se anunță că ministrul de externe al Chinei și ministrul Belgiei, au avut ultimele întrevederi pentru cedarea concesiunii belgiene Tientsin. Acordul formal va fi semnat azi de reprezentanții Chinei și Belgiei. spectacole TEATRE CĂRĂBUȘ : Miss Revista, OTETELEȘANU , Poliția la Ștrand, GRADINA MARCONI: 20 zile la răcoare, TEATRUL NOU : Rasputin cu Mielu Constantinescu, CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL: Robert și Bertram cu Harry Liedtke jurnal și comedie, GRADINA SCALA (fost Colos): Revista Mic și al dracului de Ion Pribeagu și program de comedii, CINEMA SELECT: Târgul de sclave cu Billie Dowe, CINEMA BULEVARD PALACE : D-rui Balsamo cu Hans Stueve, CINEMA MARIOARA VOICULESCU: Insula vrajelor și trupa rusă Muratov-Batiskow. CINEMA LIPSCANI PALACE : Tragedia omului cu Eleonora Roordman si James Murray. Tipografia „TIPARUL ROMÂNESC”, strada Sărindar No. 22, București truminte săl I Sept. ÎB 2B Ziarul „Universul“ pledează cu căldură ca să imităm și noi schimbul de elevi și studenți, cu popoarele străine și cu cele minoritare, cum fac acum francezii cu germanii, cum obișnuesc de mult ialienii cu elvețienii și aceștia cu austriacii n Numai astfel se cunosc și se pot apropia popoarele. Numai așa se pot înțelege și se pot iubi cei de alte neamuri. Așa numai va înceta blestemata, ură între oameni, pe cari îi despart uneltitorii, o presă de scandal și interesații... Presa noastră, știe desigur că există la Vălenii de Munte o Școală de Misionare. Sunt acolo rusoaice și fete de sași, învățătoare maghiare, bucovinene, austriace. Laolaltă cu româncele, ele se cunosc de ani de zile, și pleacă de acolo știind românește, cunoscând istoria neamului românesc, literatura și artele și muzica lui. Alături d e așezământul Regele Ferdinand, cu acelaș scop nobil, creiat și condus de înalta desinteresare, de muncă neobosită și devotată. Iar vara, cursurile de la Văleni, apropie mii de ascultători români și străini pe cari destinele luniei i-a așezat în aceiași țară. Păcat că la opere ca acestea, oficialitatea și particularii răspund cu indiferență. Iar presa, cu toată bunăvoința ei, nu le oferă, decât coloane sporadice, ca și cum un imens și neputincio » complot s'ar încerca să le facă ignorate. D. profesor N. Iorga a sosit ieri în Capitală venind de la Veneția. Aseară d. profesor Iorga a plecat la Vălenii de Munte. In cercurile guvernamentale produce o neplăcută impresie atitudinea de pasivitate a societății Româno-Americane fața de incendiul de la Moreni al sondei care aparține acestei societăți. Adevărul e că înainte de a se mistui averea societății se nimicește un bun național și se păgubesc interesele întregei noastre bogății petrolifere, specialiștii afirmând că acest incendiu poate fi foarte bogat în consecințe neprevăzute. Guvernul studiază cu atențiune chestiunea, în deosebi a atitudine a pomenitei societăți petrolifere. Aflându-se în posesia unei oferte engleze care ne propunea un împrumut de patru miliarde lei în construcții de șosele, guvernul a cerut părerea consilierului tehnic al împrumutului stabilizării. D. Ch. Rist a răspuns invocând prescripțiile contractului de împrumut care interzice orice alt împrumut pentru lucrări cari prin rentabilitatea lor ulterioară nu ar asigura acoperirea amortizării imprumutului. Oferta engleză a rămas dar fără rezultat. Nu se știe nimic precis asupra rezultatelor ce le-a avut pentru România conferința de la Haga. După informațiile ce avem faptul nu poate fi socotit nici ca o inadvertență nici ca un calcul al guvernului care ar ține ascuns pentru marele public rezultatul conferinței. Adevărul e că guvernul însuși nu este informat și nu posedă nici o precizare asupra celor petrecute la Haga. Se pare că delegații noștri nu sau grăbit să informeze guvernul asupra rezultatului misiunii lor. Printre candidații pentru direcția Creditului Agricol s’a înscris și d. Virgil Potârcă. Fostul subsecretar de stat de la domnii (anticiparea nu este exagerată) cere mai mult, pentru ca astfel să-și asigure cel puțin directoratul Olteniei, de care, în momentul actual, nu mai este de loc sigur. D. general de divizie Samsonovici, șeful Marelui Stat Major al armatei, se va înapoia în țară pe ziua de 3 Septembrie. D-sa. se va opri la Tg. Mureș unde va examina pe teren pe colonelii aspiranți la gradul de general La preșidenția consiliului, se lucreaza la redactarea regulamentului, pentru punerea în aplicare a legii de organizare a ministerelor. La intervenția ministerului muncii, conflictul de muncă de la fabrica „Sentis“ din Capitală a fost aplanat. Pe ziua de astăzi 30 August, lucrul a fost reluat în fabrică. La înalta Curte de Conturi, se lucrează în prezent, la redactarea unui regulament pentru punerea în aplicare a nouei legi a Curții de Conturi. Cu acest prilej, se va dispune complectarea celor noua locuri de consilieri de Curte. Guvernul intenționează să recruteze, magistrați superiori titrați. Există temerea că la Timișoara se vor provoca nouă fiei ordini comuniste cu prilejul procesului dezordinilor din Aprilie, început azi. Autoritățile — cărora li s-a semnalat plecarea spre Timișoara a numeroși comuniști din țară — au luat toate măsurile de prevedere. D. Virgil Madgearu ține să-și lărgească, pe cât posibil, cercul atribuțiilor departamentului ce conduce. Cu prilejul întocmirii legii de organizare a ministerelor, voind să-și apropie unele din atribuțiile ministerului de finanțe, s’a lovit de împotrivirea hotărâta a d-lui Mihail Popovici. Acum, interpretând unele dispoziții ale pomenitei legi, a reușit sa rupă ceva din atribuțiile d-lui Răducanu, trecând la ministerul industriei învățământul muncitoresc: bresle, corporații, meserii. D. Ion Raducanu, ministrul muncii, pleacă în Ardeal pentru a inspecta federalele și cooperativele principale din acea regiune. In ziua de 2 Septembrie d-sa va prezida o consfătuire cooperatistă la care vor lua parte reprezentanții federalelor din Ardeal și Banat, precum și organele de control și propagandă ale Oficiului Național al Cooperației. Vom avea monedă divizionară în sumă de trei miliarde de lei, de câte 5 și 20 lei. Aceasta după cererea consilierului tehnic d. Charles Rist care socotește că baterea acestei monede va aduce statului un beneficiu de aproape două miliarde jum. lei. D l ministru Madgearu și d-l Japy însărcinat cu afacerei al Franța au plecat aseară intr’o călătorie de două zile pentru a vizita minele de aur din Transilvania. (Rador). Aseară la orele 11,40 cu Simplonul d. Ion Lugoșianu, subsecretar de stat la preșidente, a plecat la Geneva spre a lua parte la lucrările Societății Națiunilor ca membru al delegațiunii României. Tabloul de numirile invțătorilor de cursul primar rural, care pare pe ziua de 8 Septembrie 7. Cursurile școlare vor începe la 13 Septembrie c. Geneva, 30 (Rador). — B=I ministru Titulescu, find reținut la conferința dela Haga, România a fost reprezentată la prima ședința a Consiliului Societății Națiunilor, prin d-I ministru G. Antóniáde Haga, 30 (Rador). D-l Misenescu, ministrul de Externe al României, pleacă astă seară la ora 8.43 minute spre Paris, de unde va lua seara trenul spre Geneva. Geneva 30 (Tractor). — D. ministru C. Antoniade, a oferit delegației române inter-parlamentare, un ceaiu, la care au luat parte toți românii aflători la Geneva, printre care d. ministru Boerescu de la Berna împreună cu mama sa.