Neamul Românesc, ianuarie 1931 (Anul 26, nr. 1-23)
1931-01-14 / nr. 9
DIRECTOR POLITIC N. IORGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 1î, (etaj) Telefon 312|60 3 LEI 14 Ianuarie, 1931 AmiL XXVI. — Mp, 9_____________ Abonamente: Pe un an, 600 Lei—Pe șease luni, 300 Lei Pentru autorități și institMțiiml; 1000 Lei DIRECTOR N. GEORGESCU După o revoluție Deci revoluția spaniolă, cu toate speranțele intelectualilor cu mintea hrănită din cărți, cu toate iluziile ideologilor în afară de umilele realități în care trăiesc popoarele, s a isprăvit. S'a isprăvit fără să creeze un erou, fără să facă să triumfe o nouă ideie, să instaureze un nou regim și fără să provoace o dictatură de reacțiune. Un sfîrșit ca acela al unei vulgare încăerări de stradă între anonimi. Pornită de la dorința de a introduce mai multă democrație, de a întemeia o Republică făcătoare de minuni, ea a trecut de la biroul de studii în cazarma aviatorilor, în sălile de exerciții ale soldaților, pentru ca îndată să ridice în picioare massele gata a se jertfi pentru veșnica speranță a unei mai mari fericiri. Și ea a căzut supt gloanțe și ghiulele fără să fi lăsat o adevărată pagină de istorie. Căci marile prefaceri nu încep de la declamații și proclamații și, nu se anunță prin gloanțele răslețe, oarbe, fără țintă ale confusiilor politice. N. IORGA Primul rege Caerul vremei, torcând an cu an, sbuciumul așezării și desvoltării noastre potrivit însușirilor adânci ce le posedă poporul, a îngropat în uitare virtuțile primului Rege al Românilor, așa cum prima emisiune a monetei țărei, purtând efigia Acestuia, Ie intitulase, pentru ca în urmă să fie schimbată după indicația marilor Puteri, ce înțelegeau să frâneze aspirațiunile mocnite în sufletul poporului chemat la libera sa desvoltare. Intre Alexandru Ioan Cuza și Regele Carol I, era o asemănare în acțiune, în suflet, în avânt generos. Cel dintâi se lepădase de suveranitatea Turciei, mergând la Stambul și vorbind Padișahului ca un Domn de sine stătător și care nu vrea, prin această vizită, decât să asigure bunurile raporturi ale țărei Sale unificată. Cel de al doilea, Regele Carol I, prin glasul armelor și al împrejurărilor, a desăvârșit acțiunea Celui dintâi. Prin urmare, nimic nu s’ar fi opus ca statuia ce urma să se ridice lui Vodă Cuza, să devină fapt împlinit la o vreme când nevoia se simțea tot mai mult pentru închegarea sufletului românesc. Politicianismul însă, pojghiță prinsă prin așezarea rotativei, a găsit inoportună inaugurarea ei, până în ziua când a văzut pe Regele Carol I depunând, spre uimirea generală, în Piața Unirei din Iași, la statuia ce se ridicase, coroana de lauri cu inscripția : „Primul Rege al României, primului ei Domnitor“. Și când în aplauzele, uralele și lacrămile ce curgeau pe obrajii mulțimea uluită de gestul Suveranului și al armatei rămasă împietrită de acest gest. Regele Carol I, de pe prima treaptă a soclului statuei, descoperit, comanda : „Ghenerale, Ghenerale... pentru onor, descoperiți“, mulțimea în delir își culege lacrămile ce curgeau șiroaie din ochii cari de abia mai rezistau să rămână deschiși, pentru a vedea pe Carol I cu capul descoperit și înclinat la picioarele Domnitorului Cuza. Ei, vremea a așternut de mult bințoiul de ghiață peste trupurile tutușfior acelor cari împrejurul Regelui Carol răspândeau, oricât, o sensibilitate sufletească ce dă omului alt mod de a fi față de sine, față de ai săi, față de patrie, față de acei cari au întărit-o. Astăzi, mediocritatea îngâmfată și obraznică, înscăunată în conducerea treburilor obștești, chiar dacă a ridicat statul Regelui Ferdinand cel Loial și Reginei Maria, a făcut-o din imboldul ca, măgulind, să fie ținută în seamă când norocul arendărei țării s’a sfârșit sau a fost frânt de vre o lovitură sub forma intrigei venită dela celalt explorator al țării. Aidoma peșcheșului ce Domnii țării dădeau, pe vremuri, la Stambul, intrigându-se unii pe alții, așa, după războiul de întregire, potaele exploratoare ale țării, profanând sentimentele patriotice ale Regelui. O generațiune care să înceapă prin a recunoaște meritele tuturor acelor cari n’au precupețit țara, care să stărue din nou pentru a fi consolidare cu perseverență, destoinicie, tact, avânt și eroismul de a o scoate la liman, așa precum perseverent a făcut-o Regele Carol I, nu va putea să se desprindă din acela care a deslănțuit și culminat politicianismul distrugător al țării. Această mențiune trebuie să se înfiripeze și trebuie să se așeze cu Regele Carol II-lea, pe care soarta L-a așezat pe tron, la vreme de amară viață, cu amare încercări ca și ale Unchiului Său, pentru a împlini destinul țării. Numai aceasta va răsplăti pe Regele Carol I, așezându-i statuia equestră cu deviza „Prin noi înșine“ la cele patru hotare ale țării și înăuntrul ei. A. VENIAMIN ■ -------------X □ X------------- Evaziunea... ...capitalurilor, care nu s’a resimțit nici măcar în epoca de recrudescență fiscală, va culmina odată cu depunerea proiectului de lege anunțat cu privire la Controlul averilor. Liniștește lumea domnule mi nistru de finanțe, că altfel se provoacă o catastrofă financiară, mai mult de trei sferturi din agonistia capitalului național va fugi într-o lume mai discretă, aceea a depozitelor băncilor elvețiene sau altele tot atât de primitoare... Oficiosul guvernului constată, într'un lung articol, că în general viața s'a iertenit și că acest mare succes se datorește exclusiv politicei economice a regimului național-țărănist. Această constatare, oficiosul o face fără a urmări vreo legătură între cauze și efecte. Adevărul e că dacă premisa argumentării, ieftenirea, este, în parte, adevărată, concluzia este cu totul în afară de realitate. Viața s'a ieftenit, în adevăr, în ce privește articolele alimentare, dar ieftenirea a fost provocată în mod automat de scăderea prețului cerealelor, fenomen asupra căruia n'a putut influența în nici un fel guvernul. Iar ieftenirea produselor industriale, acolo unde ea s'a înfăptuit, este datorită nu unei conjuncturi normale, ci unei stări de fapt falimentare în care se află întreaga piață. Mărfurile se vând, din cauza constrângerii comercianților, cu prețuri de adevărate executări silite și cu acela al reducerii sistematice a capacității comerciale a pieții. Despre acest fenomen și în acest înțeles a vorbit Suveranul, în discursul Său dă prilejul Anului Nou despre „normalizarea în sărăcie". O stare anormală, sărăcia, pune capăt altei stări anormale care e scumpetea, întrucât poate fi acesta un câștig pentru desfășurarea evenimentelor In viitor, rămâne de văzut. In tot cazul ceea ce se petrece nu poate fi motiv de bucurie. Marile așteptări Țara vrea, incontestabil, ceva nou. Ceva inedit. Ceva neașteptat, sau așteptat prea mult. Ceva care să zgudue, fără să dărâme. Să înfioare, să creeze, să domine... Ceva pe care nu l-ar putea defini... Dar pe care îl dorește cu patimă, îl așteaptă cu înfrigurare... Privirile tuturora se fixează pe orice... Ele se opresc pe o umbră care trece pe instabilitatea diafană a unui nor, pe vagul prezumțios al unui reportaj fantezist. O ! De s'ar transpune în forme, în forme concrete, senzibile, care să toarne viitorul din dureri, din suferințe, din sacrificii, dar să îl fixeze, și să fie frumos, până la visul unui popor descătușat... Ar dori să ghicească marea minune, cu o clipă mai repede. Să o devineze, dacă ar fi cu putință. Și mai cu seamă să o vadă picurând apa vie în vinele împietrite, înfiorând pentru marea încercare, terorizând inacțiunea oribilă, desmințind indiferența vulgară. * E desigur, ceva din pozitivismul creator al fatalismului în această așteptare dominată de nădejdi nebune, a iobagilor scăpați din robia altora și intrați în lanțurile mizeriei naționale. Să fie în visul nebunesc, al României, o exagerare, o expansiune sentimentală, un dor monden de noutate febrilă ? In visurile vagi, în drumurile lungi, pe care vine, dacă n'a venit încă, un Făt Frumos învolburat de legendă, să fie oare mai mult decât simple deziderate romantice ? Oare, aceste splendide închipuiri, nu vin năvalnice, din adâncuri unde suflete se sfâșie, unde mintea încremenită se oprește în fața oribilei enigme ? Căci trăim cu toții o enigmă oribilă. Cu cât par mai strălucitoare zorile, cu atât e mai întunecat, mai spăimântător amurgul, amurgul care s'a oprit fixat de forțele negative. Entuziasmul și încrederea, s'au țintuit și ele, modelându-se, subțiindu-se, pe nesimțite. Valurile de umbră, cuprind și stăpânesc. ...Sau poate, că în marile împrejurări, abusul trebue să fie adânc și negru, și plin de faldurile nopței, pentru ca străfulgerările de lumină să pară că vin din înălțimile amețitoare, și din dumnezeeștile inspirații... Să așteptăm, prin urmare, și ca în fața sfintei slujbe, care poate fi spre bucuria generală, un prohod impresionant... Recensământul și minoritarii De câteva zile presa minoritară are o coloană rezervată, pentru recensământ, tot așa, cum are una rezervată pentru revizuirea tratatului de la Trianon. Iată un material ziaristic bogat — spune „Gazeta de Vest’’ — oferit gratuit de măsurile noastre administrative, presei minoritare. Credem și noi că nu e prea convenabil să te amesteci în socotelile cuiva tocmai acum, în toiul campaniei pentru „eliberarea" numărului de frați rămași în tară valahă. Prin cuvântul considerabil, poți să-ți imaginezi cifra pe care o dorești deci de la 1 până la 1 mil., 10 mii, etc. Iată cuvântul magic prin care Ungaria caută să convingă pe amicii ei despre injustiția păcii. Cifre? Câte vrei ! Depinde de client. Și deodată din senin trăznește recensământul. O OPERAȚIE INDELICATA Operație indelicată pentru minoritari, mai precis pentru o parte din unguri și în speță pentru partidul maghiar. De ce ? Fiindcă munca milenară, de desnaționalizare este spulberată în câteva zile. Ei știu mai bine decât mulți români, că sub regimul vechi încă, ungurimea era în minoritate. Și atunci au înființat o fabrică de desnaționalizare după planurile potentaților zilei. Astăzi toate aceste elemente desnationalizate scăpând în mare parte de sub teroarea maghiară se leapădă de călăii lor de est. Dar teroarea ungurilor și a partidului maghiar n’a încetat. Dimpotrivă, ea dăinuiește sub ochii noștri din cauza toleranței autorităților noastre. INTIMIDAREA POPULAȚIEI Fiindcă iată ce se întâmplă, Paridul maghiar a căutat pe orice cale — întruniri, broșuri și conferințe—să intimideze populația, pentru a împiedica libera exprimare a naționalității ei, folosindu-se de mijloace abjecte — adecă cele obișnuite. Câteva exemple, autentice. De ce religie sunteți ?— mozaică. Ce naționalitate ? maghiară. Cum maghiară când abia vorbești ungurește. Un oftat lung apoi urmează. Vezi d-ta, d-le recensor, a spus proprietarul — e mare ungur — că li s’a spus la partidul maghiar, că toți evreii vor fi trimiși la Palestina și eu n’aș vrea să plec, mă simt mai bine aici. A trebuit să-i vorbesc aproape timp de o oră despre inexactitatea acestei versiuni. Evreii cari s’au dclarat maghiari — un Hegedűs, Pastor etc. — știu de ce s’au declarat maghiari, adică după cum îmi spunea unul: „știți, asta la noi este un gheșeft“. UN PLEBISCIT Dar o altă versiune, neghioabă, care a intimidat chiar și pe români desnaționalizați, este următoarea : Declarați-vă cu toții maghiari fiindcă statistica aceasta este un plebiscit. Dacă numărul maghiarilor va fi mare, valahii vor trebui să părăsească „ținuturile ocupate“. Iată mijloacele de care s’au folosit partidul maghiar și unii adepți de ai lui. Știu sigur, că vor protesta. Astăzi e meseria. Minoritarii sunt protestanți per excelentiam. Un lucru să nu uite: ce se putea feri, nu se mai poate azi și-i asigurăm, că atât mai vârtos, nu se va putea mâine. Iar provocările și tupeul unora va fi răsplătit cu vârf și îndesat. Noi îi asigurăm pe acești domni ! — termină confratele „Gazeta de Vest“ — că generația prezentă și viitoare nu va vinde sentimentul național la licitate publice sau particulare. O epocă de românism conștient și demn se deschide în pragul acestui an. O mare victorie italiană Cele douăsprezece hidroavioane italiene comandate de ministrul aviației italiene, generalul Halo Balbo, unul din quadrumvirii fascismului, au ajuns la destinație în Brazilia, după un sbor de peste șase mii kilometri. Pornind din postul Orbatello, de lângă Roma, aparatele au făcut prima escală în Spania, la Los Alcazares; a doua escală, la Kenitra, în Marocul francez ; a treia escala la Villa Cisneros, în Coasta de Ivoriu a Aficei; a patra escală la Bolonia ; a cincea escală, trecând Oceanul din Africa în Brazilia, a amerizat la Port- Natal. Două aparate au fost grav avariate și unul din ele a explodat, omorînd tot echipagiul. Celelalte zece aparate, în frunte cu generalul Balbo au ajuns la destinație. Cele douăsprezece hidroavioane erau împărțite în trei escadrile a trei aparate • escadrila neagră, comandată de Italo Balbo , escadrila albă, trei aparate , escadrila roșie și escadrila verde. Distanțele erau : Orbetello-Cartagena, 1200 kilometri ; etapa a doua, Cartagena-Kenitra, 700 kilometri ; a treia etapă, Kenitra- Villa Cisneros, 1600 km.; a patra etapă, Villa Cisneros-Bolama, 1500 klm.; a cincea etapă Bolama- Port-Natal, 5.000 klm. Ziarul Le Temps, comentând splendida cruciadă a escadrilelor italiene scrie : „E vorba de o mare și frumoasă întreprindere. „Pentru prima dată se va încurca traversarea Oceanului de un eron de dv*rit,, iarzhnfirli ia, cu douăsprezece iieroavioane, cari zboară în formație de luptă, timp de trei mii de kilometri fără escală, prin zone ce sunt caracterizate prin furtuni violente, dând astfel dovada unei capacități reale și mărețe, în acelaș timp. „Cruciera lui Hale Balbo constitue o nouă dovadă că aviația italianul este pusă pe primul plan al marilor preocupări naționale. „Această restaurare aeriană este opera fascismului. Trebue s'o recunoaștem. În câțiva ani, aviația Peninsulei a făcut progrese considerabile, cum s’a văzut foarte bine cu ocazia nimfei Principelui Moștenitor. In acea zi memorabilă o întreagă divizie aeriană a evoluat în aer, cu o previziune și cu o eleganță care a atras admirația tuturor. Imediat, după acest spectacol măreț, mareșalul Retain care reprezenta Franța la solemnitățile cununiei princiare, a felicitat în mod public pe generalul Balbo. Marea desvoltare a aviației italiene se datorește lui Douhet și apoi, lui Balbo. Toate marile orașe italiene, unde residă viața economică și bogățiile Italiei, sunt, la granița sau pe coasta mării. O puternică aviație trebuia negreșit creiată pentru apărarea lor. Astfel , Torino, Genova, Milano, Veneția, Triest, Florența, Roma, Milano, simt foarte ușor de atacat de o puternică aviație inamică prin hidroavioane sau avioane. Isprava măreață a escadrilelor italiene au produs o vie mulțumire și au făcut, o adâncă impresie la noi, ca tot ce se petrece în marea noastră soră latină. Protest împotriva executării unor condamnați la Poona Poona, 12 (Rador). Aflând despre executarea celor patru condamnați acuzați de crimă împotriva polițiștilor englezi, o mică mulțime de indigeni s-a îndreptat spre închisoare vrând să facă o manifestație. Poliția a intervenit însă la timp răspândind mulțimea, după care a ocupat toate străzile principale ale orașului spre a împiedeca orice încercare de manifestație. TRANSPORTURI DE TRUPE CU AVIOANELE Cairo, 12 (Rador). Trei avioane militare au plecat astăzi de dimineață într-un mare raid aerian de 12.000 mile. Cele trei avioane sunt construite pentru transportul trupelor și vor trebui să sosească la Le Cap în ziua de 7 Februarie. In cursul raidului, ,cele trei avioane vor face în regiunile din centrul Africei unele manevre și transporturi de trupe. Este prima dată când trupele indigene sunt deplasate pe această cale. CIOCNIRI INTRE MANIFESTANȚI ȘI POLIȚIE LA BOMBAY Bombay, 12 (Rador). — Pe străzile principale au avut loc ciocniri între poliție și congresiști cari manifestau împotriva executărei celor patru condamnați din Poona. Internă Situația — Bugetul cultelor provoacă mari nemulțumiri. — In alegerile pentru Camerile Agricole guvernul a suferit înfrângeri în mai multe județe. — In regiunea Brașovului zăpada a acoperit mai multe linii ferate, trenurile circulând cu întârziere. — D. Mareșal Averescu va pleca în cursul săptămânei viitoare la Aqui în Italia. — Ministrul finanțelor va da o circuară administrațiilor financiare din țară pentru perceperea impozitelor pe 1931. — Curba de sacrificiu se va aplica corpului didactic și asupra orelor suplimentare și la diurnețe, accesorii la țeafă. Externă — Raportul asupra structurei federale viitoare a Indiei a fost depus ieri de lordul Sankey și va fi examinat în ședința de azi a „Mesei Rotunde“. —In Algeria s’au ivit noui cazuri de ciumă. — Starea generalului Berthelot s’a agravat. — La finele anului 1930, Biroul internațional al muncii, înregistrase numărul șomerilor la 15 milioane. —In multe părți din apus și în China, gerul a fost atât de grozav, că au murit mii de oameni. —In India se petrec dezordini grave. — In curând se va încfreca un pact de amiciție greco-polonă. —In regiunea Konia (Turcia) s-a produs ori un foarte puternic cutremur de pământ dărmânâd 60 de case. 1 V* till.,Ildii Eli“ Ca să se vadă una din laturile, extrem de dureroase pentru intelectuali, ale situației creată de „sacrificiul colectiv“ pe care guvernul l-a impus cetățenilor celor mai săracci, publicăm, fără alte comentarii, emoționanta și elocventa scrisoare de mai la vale a unui vechiu amic al ziarului nostru : Stimate domnule director, Cu durere și după multe ezitări am luat hotărîrea, pe care mă simt silit a vi o comunica. Vă rog ,să binevoiți a dispune să nu mi se mai expedieze ziarul „Neamul Românesc“ cu începere de la 1 Ianuarie 1931. Cauza ? Este simplă și o înțelegeți ușor : nu mai pot plăti abonamentul, din ridicolul salariu de profesor secundar ce urmează să primesc pe anul ce vine. Hotărîrea aceasta am luat-o, cum am spus mai sus, cu durere și după multe ezitări, — căci de acest ziar mă leagă multe amintiri. M’am abonat acum zece ani, când eram în clasa VIII-a, plătind din ce agoniseam prin meditații. Tot în această clasă — către sfârșitul anului — era cât pe aci să fiu eliminat din cauza unor discuții, pornite în jurul unui articol din „Neamul Românesc“. Și de atunci (1920) și până astăzi am fost neîntrerupt abonat — de câteva ori și colaborator. Dar mă găsesc silit să întrerup abonamentul până la o îndreptare a lucrurilor, — in care mai credem. Cu tot respectul, R. I. Sofia. Față de nouăle alegeri așteptate în primăvară, evenimentele politice din Bulgaria suscită un interes din ce în ce mai mare. Timp de opt zile regele a primit individual pe fruntașii opoziției, cerându-le părerea asupra situației din țară. Se crede că, înainte de expirarea sesiunii ordinare, sobrania va mai fi prorogată cu încă câteva luni, pentru ca guvernul să poată avea mai mult timp pentru preparativele în vederea alegerilor. Timpul însă va fi în favoarea opoziției, căreia criza economică, agravându-se din săptămână în săptămână, îi furnizează material de propagandă din ce în ce mai mult. ATITUDINEA REGELUI Cu toate relațiunile excelente în care se găsește cu primul ministru Liapceff, regele trebuie să fi căpătat impresia că rezultatul alegerilor nu va fi tocmai favorabil ■pentru guvern. De aceea a vrut să fie informat încă de pe acum de către opoziție asupra situației. Ultimele alegeri comunale au indicat din care parte bate vântul— din dreapta sau din stânga. Cum stânga este eliminată din calcule, rămâne de văzut dacă regele va consilia pe Liapceff la o întărire a partidului guvernamental prin asocierea cu democrații lui Malinoff și poate și cu radicalii sau dacă va putea fi determinat partidul de dreapta al liberalilor naționali să colaboreze cu partidul „igovor“, astăzi la putere. Cert este că acesta din urmă este acum cam epuizat și ca d. Liapceff de mult nu se mai simte sigur de sprijinul întregului partid. PREGĂTIREA SCRUTINULUI In Bulgaria stă pe planul întâi politica economică financiară. Rolul principal în politica internă îl are acum pregătirea alegerilor. Importanța politicei externe e dată pe planul al doilea , pentru câtva timp, cu toate voiajurile și vizitele ministeriale și cu tot valul revizionist care străbate Balcanul. Centrul de greutate al convorbirilor dintre rege și conducătorii tuturor partidelor a rămas pe tărâmul economic. Plângeri peste plângeri au venit la urechea regelui: poporul duce lipsă, comerțul e inactiv iar pe buza.. Funcționărimea dependentă de partidul guvernamental și rău plătită arată simptome primejdioase de nenîcredere. Măsurile autorităților administrative de la țară contra adversarilor guvernului măresc și mai mult ura. SE PREVĂD CIOCNIRI Starea lucrurilor în Bulgaria nu e bună. Sunt temeri că guvernul va trebui „să facă“, în cel mai larg ințeles al cuvântului, alegerile viitoare, pentru a se putea menține. Cum opoziția știe aceasta și va căuta să reziste, ciocnirile sunt foarte probabile. In cercurile politice domnește impresia că regele a înțeles seriozitatea perioadei electorale din primăvară și încearcă să formeze un guvern din partidele burgheze, pentru facerea alegerilor. Guvrnul viitor ar avea apoi o bază mai largă, presupunând că d. Liapceff va ține în mână partidul „igovor“ întreg. Dacă aceasta nu va fi cu putință și partidul guvernamental se va prăbuși înainte de pregătirea alegerilor, atunci se vor mai adăuga la partidele de opoziție existente încă unele fracțiuni noui, ceea ce ar îngreuna constituirea guvernului și liniștirea internă. La vecini Situația dificilă în istloria — In preajma nanilor alegerii — --------------x □ X------------- Știri M. S. Regele a lucrat eri la Sinaia cu d. Ion Mihalache, ministrul de interne. * Permisele de călătorie pe c. f. r. pentru parlamentari, ziariști, ofițeri invalizi, orfani și văduve de război, se prelungesc până la 31 Ianuarie. * Incorporarea contingentului 1931 se va face pe ziua de 8 Februarie pentru toate trupele permanente »și pe ziua de 15 Martie pentru călărași cu schimbul. * In fundul unei curți ce dă pe malul Dâmboviței, a fost descoperit ori cadavrul unei femei intrat in putrefacție. Din cercetările polițienești, s-a constat că e vorba de o smuci