Neamul Românesc, iunie 1931 (Anul 26, nr. 122-143)
1931-06-10 / nr. 126
DIRECTOR POLITIC BL IDEGâ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Telefon 312|60 Miercuri, 10 Iunie, 1931 3 £| AMUL XXVI. are: 126 Abonamente. Pe un an, 600 Lei —Pe șase luni, 300 Lei Pentru autorități și Instituțiuni; 1000 tei DIRECTOR N. GEOMESCU Zburătorii noștri . Supt ochii dureroși, dar străbătuți din cînd în cînd de un fulger de legitimă mîndrie, ai omului care a cutezat să înconjure lumea în văzduhuri supt fîlfîitul steagului românesc, s'a deschis, cu un omagiu către Regele, al cărui discurs a fost de o înaltă și nobilă inspirație, Congresul Anual al Federației Aeronautice Universale. Acelor cari reprezintă națiile la care aviația este o mare putere, plină de făgăduinți, iar, deocamdată, capabilă de a apăra credincios țara, cu toți oamenii ei, noi nu li-am putut înfățișa escadrile ca ale lor. Dar oaspeților primiți cu simpatie și admirație, adunarea de la Băneasa, pe locul unde s'a coborît din aeroplan acela care era să fie Carol al II-lea, n-a putut da o convingere. Aceia că energiile, mult timp ascunse, ale poporului nostru sunt capabile ca, în orice domeniu, chiar puțin ajutate, să treacă ușor peste fasele de îniiare stîngace pentru a da oameni de întîia mînă, ca hărnicie, siguranță și avînt. Aceia cari din mîna Șefului Armatei și-au primit semnul meritului lor erau, de la general la subofițer și mecanic, dintre aceia pentru cari viața e un lucru pus de înainte la îndemîna forțelor care stăpînesc fierul, pentru mai marea cinste a țerii și neamului lor. De aceia nu era acolo o simplă decorare, ci un act de un caracter sacru, ca al marilor ofrande și al sacrificiilor consimțite. Omagiile guvernului aduse M. S. Ileaelui cu uriieiul mmsirii suirii lerisn In ziua de 8 Iunie, ora 12, s’au prezentat la Palatul Regal membrii guvernului pentru a prezenta omagii M. S. Regelui. i I Cu această ațcazie d. Președinte al Consiliului de Miniștri N. Iorga a rostit următoarea cuvântare: j $ MAIESTATE, r S’a împlinit un an de când Corpurile Legiuitoare au votat recunoașterea dreptului la Tron al Maiestății Voastre, drept care n’a putut fi atins prin nici un act cu valoare legală și care se sprijină și pe lungile speranțe, astăzi atât de fericit îndeplinite, ale poporului român. A fost îndeajuns înfățișarea însăși a Maiestății Voastre, plină de o surâzătoare energie, de o tinerească încredere în marea misiune care îi este rezervată, pentru ca să cedeze în scurt timp, și împotrivirea acelora cari, pentru considerații care nu se discută într’o zi de sărbătoare și după apelul generos la înfrățirea tuturora pe care l’a rostit nu odată Maiestatea Voastră, credeau că fără Suveranul ei legiuit țara poate să meargă pe drumul sigur al destinelor ei. In aceste 12 luni, Maiestatea Voastră a știut să arate de ce înalte gânduri este stăpânită și cât de mare e puterea de muncă pe care e întotdeauna gata a o cheltui pentru binele României, întreaga activitate a Regelui a fost închinată binelui Patriei. In acțiunea continuă a Maiestății Voastre nu e nimic din respectarea formelor moarte, din păstrarea clișeelor de împrumut cu care prea multă vreme s’a guvernat aici. Om al vremii sale, cu mintea luminată de cetiri și experiențe, Maiestatea Voastră prinde îndată adevărata problemă de care e vorba și, cu o cunoaștere de lucruri și de oameni pe care am admirat-o adesea, găsește și calea cea mai bună și oamenii cei mai potriviți pentru a se ajunge la bun capăt. De aci vine că noi, chemați pentru a informa pe Suveranul constituțional, nu odată ne întregim informația dela Dânsul pe care o nobilă dorință de a ști I face ca zilnic să-și adaoge bogatul capitol de cunoștinți punându-le într’un chip așa de firesc la îndemână oamenilor de specialitățile cele mai deosebite. Regalitatea modernă se ține însă în mare parte prin această concentrare în persoana ei, a științei și a conștiinței despre țară. Fiind așa, ea face imposibile uzurpațiile contra Monarhului și zădărnicește orice dorință de dictatură în subordine, precum silește toate prejudecățile pseudo-democratice de a admite că o voință, servită de un grup de oameni fără interese personale sau de partid, face mai mult decât un întreg eșafodaj de soviete unul peste altul fără ca la temelie să fie piatra neclintită a autorității. Asigurător al continuității din al cărui fir singur se țese altă istorie decât a foiletoanelor senzaționale de revoluții fățișe sau ipocrite, Maiestatea Voastră intră drept în seria Domnilor noștri de cârmuire adevărată, de luptă pentru apărare și de cultură națională. Guvernul pe care l-a ales într’un ceas de grele răspunderi impunându-i o sarcină istorică socoate că poate vorbi în numele țării pe care o servește urându-i mulți și spornici ani de stăpânire. « RĂSPUNSUL M. S. REGELUI Mulțumesc din toată inima pentru caldele cuvinte adresate în numele Guvernului și al Poporului. Când anul trecut Nu am hotărit să trec peste orice obstacole și să iau destinele țarei sta mină, Luându-se Mi-arta făgăduit să le duc până la capăt pe calea cea mai bună pentru fericirea ei. Cu curaj și conștiință ,tot afirma că voi face tot ce stă în puterile Mele pentru a duce opera de regenerare și întărire a țarei până la capăt. Am găsit o mână de oameni cu cari am nădejdea că voi merge spre îndeplinirea idealului care-l doresc. Am mai fost împins la aceasta de imensa dragoste care am simțit-o svâcnind cu căldură din sufletul întregului popor. Azi pot reînnoi Jurământul făcut acum un an că voi întrebuința toate puterile mele pentru binele poporului Meu și trecând peste toate greutățile voi căuta să desăvârșesc temeinic opera începută. M. S. REGELE CAROL IT —--------"X □ x-—— D. Henderson despre itehluss Londra,' 9 (Rador). — In Camera Comunelor, d. Henderson a declarat că în curând va fi în măsură să facă un expozent asupra negocierilor care au loc în Extremul Oreint cu privire la extrateritorialitatea în China. Până și detractorii alegerilor recunosc că parlamentul ieșit din ele are o compunere dintre cele mai fericite în ce privește perspectivele pe care le deschide unei vieți constituționale adevărate. Compoziția actualelor corpuri legiuitoare înlesnește instituțiunii parlamentului să-și reia toate atioburumile pe cari dictatura demisiilor în alb se făcuse cu totul iluzorii. Prin faptul că reprezentanții convingerilor și credințelor politice și-au găsit loc în nouile Adunări, ei sunt forțați să se miște în cadrul acțiunii parlamentare. Din acest moment, acțiunea grupărilor reprezentând nu curente ci idei extremiste, nu va mai putea dusă fără nici un control. Aleșii lor vor avea să dea socoteală de ideile pe cari le propovăduesc și de scopurile urmărite, încadrată perfect într'un constituționalism de care țara nu s'a bucurat niciodată, viața publică se va desfășura de acum în mod cu adevărat normal și în cea mai mare siguranță. O lecție care a venit la vreme Nu ne emoționează indignarea rotativelor care pornesc când dorește d. Maniu, și își încetinează producția după semnalele ultraviolete ale tuturor ascunzișurilor dușmane. Nu ne impresionăm de atâta lucru, și pe bună dreptate. Pentru că, indiferent dacă au cititori mulți, ecoul și puterea acestei ramuri comercializate a presei, e redus la efecte minuscule... Cine vrea să se convingă, să reia cititul în grabă, al atâtor foi „democratice" și populare, gălăgioase și mereu alături de cele mai evidente adevăruri, — adevăruri cu amic. Să recitească oricine presa „independentă“ și nu prea, — și să închee penibila lectură, cu strălucitul succes electoral al d-lor Maniu și Ioanițescu la București. Să scadă din bruma de voturi, câte au adus, senini și desinteresați, bine hrăniții amici ai fostului regim. Și va constata vastul, am zice incomparabilul răsunet în opinia publică, al foilor de mare tiraj și de permanentă mistificare democratică In Capitala României, unde nici chiar adversarii căzuți nu au îndrăznit să vorbească de ingerințe, d-nii Maniu et Co., capătă 3067 voturi... (Trei mii șase zeci și șapte !). Cel puțin jumătate, sunt de la ai moștri, vehement colorați de clubul și de convingerile național țărăniste. Rudele lor, agentura plasată, mai smulg și ele, — infamele unelte ale reacțiunei, — o mie de buletine... Restul, vre-o cinci sute de voturi, să tot fie „aportul“ atâtor pagini matinale, din ediții colorate sau „matur“ și care, vezi Doamne, — reprezintă „democrația“ și opinia publică. Cinci sute din treizeci și trei de mii! Iată un șampionat, — care sună a deznodământ. m Dacă în adevăr, teoria determinismului presupune că oamenii rămân simple jucării în voia soartei, — acea a d-lui Maniu merită compătimirea celeilalte opinii publice, care, citind pagini cu pledoarii tandre, binevoește să nu le ia de loc în serios. ..Cu încetul, opinia sănătoasă și cuminte, se desparte de eroii spălăciți ai instatorniciei politice. Pot suna din trâmbițe, toți heruvimii, între cari se regăsesc vizibil zeii regiilor mixte. Giganticele uzine de politică oscilatorie și totuși independentă, au libertatea să inunde piața. Să-și zvârle indignarea zilnică, atât de controversată. Opera de tentație îndărătnică și de violență dulceagă, răsună în golul din ce în ce mai cuprinzător. Orice guvern care nu e al Tristei Aventuri, nu poate fi decât primejdios, dictatorial și fără autoritate. Dar e curios . Censorii de ocazie, rămân să se autosugestioneze singuri cu aceste variabile și amuzante accese de independență civică. Țara sănătoasă, zvârlă plictisită maculatura tendențioasă, aservită extremismului atenuat de formule confuze. Azi nu îi mai dă nici un credit, mâine o va boicota indignată. Piesa de critică severă, devotată numai intereselor Țării și marilor principii care o călăuzesc, presa națională, — are de ce să se mândrească. * Cândva, s’a vorbit de existența urnelor inteligente. Noi nu le cunoaștem. Dar rezultatele alegerilor din mai toată Țara, și îndeosebi cele din București, spun, fără îndoială, că voturile inteligente a pus capăt fetișismului repartizat pe serii și pe cluburi. Farsa tipărită și elanul rotativelor tendențioase, au primit lovitura de grație. Sentința voturilor inteligente, nărite din temelii opera dezordinei, travestită și pestriță. E printre cele dintâi. Câte vor mai veni, vor fi sărbători, naționale. Discursurile d-lui Prim ministru n. lorga ---------------- —---------- — La Botoșani șt Dorohoi — LA BOTOȘANI La Botoșani, unde d. prof. Iorga a fost primit cu un entuziasm de nedescris, d-sa a rostit următoarea cuvântare: DOMNULE PREFECT, DOAMNELOR ȘI DOMNILOR. Locul de unde vorbesc vă arată că nu aveți de a face cu o vulgară adunare politică în legătură cu scopuri electorale. Niciodată n‘aș fi consimțit să mă înfățișez aici, mai ales aici, în orașul înaintașilor mei după tată, în orașul unde mi-am petrecut o atât de bună parte a copilăriei mele, pentru a face o meserie, pe care o fac de obicei oamenii cari n‘au situația și n‘au îndatoririle mele. Eu m-am crezut dator, cu un sentiment deosebit de dragoste și adânc mișcat, să vă înfățișez aici rostul acestei guvernări cu totul deosebită de celelalte. Vă rog să o credeți, și, în acelaș timp, ce din programul guvernării mele ar putea să fie de folos acestui oraș de lungă tradiție și frumoase locuri sătești care îl înconjoară. BORSÁJA SUVERANULUI Doamnelor și domnilor, de la venirea Sa în țară pentru a-și lua dreptul, Majestatea Sa a dorit ceea ce se întrupează în guvernul de astăzi al României. A dorit să isprăvească odată, măcar pentru un număr oarecari de ani cu vrajbele acelea care ne-au ținut pe loc, care au făcut ca România pe care am apucat-o copil să fie cam aceiași pe care o vedem astăzi. Este de neînchipuit, și cu desăvârșire neadmisibil, ca singura Românie, între câte țări sunt în Europa, să fi rămas, timp de jumătate veac, aproape neschimbată, în ce privește rânduirea muncii ei și dezvoltarea firească a destinelor ei. Am fost, în timpul din urmă, pretutindeni în Europa de după război. Serbia s-a refăcut în așa fel încât cine a văzut-o acum câțiva ani in urmă nu o mai recunoaște : este cu desăvârșire altă țară. Ținuturi luate dela turci în ruină, sunt astăzi cele mai frumoase grădini ale Europei. Dintr’un an într’altul, ducându-se cineva în țări care au avut un trecut mai greu decât al nostru și cari n‘au mijloacele superioare, în natură și în oameni, pe care le avem noi, arată un progres uimitor. Toate se fac cu metodă, cu o stăruință admirabilă, cu un nesfârșit devotament față de țară ; toate se fac cu un orizont larg, nu cu însertături, când ici, când dincolo , lucruri frumoase lângă lucruri urâte, lucruri mândre și scutimpe lângă lucruri de nimic. Este o întreagă operă națională care se săvârșește dela un capăt la celalt al țării Dar oamenii cari sunt de vârsta mea pot să adeverească ceea ce spuneam adinenorea că noi, în cea mai mare parte, nu ne schimbăm. Ba încă bunele moravuri de odinioară scad din generație în generație. MERGEM SPRE DECLIN Dorința de muncă e din ce în ce mai mica. Din lipsă de îngrijire, una dintre cele mai minunate rase din lume degenerează. Aceasta este singura schimbare care s-a petrecut la noi de acum vreo jumătate de veac. Prin urmare, dreptate a avut Majestatea Sa când, peste unii și alții, a vrut să facă din țara Sa ceea ce este în dorință cea mai scumpă a inimei Sale. Eu nu înfățișez altceva decât cel din urmă către care s-a adresat și care a crezut că datoria sa este să nu refuze, oricare ar fi sarcinile și riscurile,, oricare ar fi sacrificiile care se cer la o vârstă în care oricine are dreptul să se odihnească. (Aplauze prelungite și îndelung repetate)." Nu confundați deci ceia ce reprezint cu ceia ce cunoașteți, înțelegeți și ajutați. Fiindcă orașele conduc satele , ce este bun în sate, cum am spus și altă dată, este deja dânsul, iar ce este rău în sat vine prin ziare, prin cărți prin discursuri, prin exemple, de aici dela oraș. Să credeți că nu se poate merge așa mai departe. Afirm și azi, cum am afirmat acum câteva ceasuri și la Iași, că cele unsprezece miliarde de deficit sunt o realitate , le-am controlat și acum, în urmă. Ați văzut discursul d-lui Argetoianu, care este destul de precis. Am controlat, întâmplător, și pe notele mele, și am văzut că pe ziua de 5 Noembrie 1930, d. Mihai Popovici mi-a declarat că există deficitul de 12 miliarde. d. Mihai Popovici, ministrul de finanțe în cabinetul trecut. Prin urmare, socotelile d-lui Argetoianu și mărturia formală a d-lui Mihai Popovici vă arată în ce situație suntem. Și aici sunt pensionari și funcționari neplătiți căci abia ieri s-a făcut repartizarea celor dintâi sume cu care va începe să se facă plata acestor datorii ale Statului atât de întârziate. Dacă în mintea dvs. este părerea că putem merge pe aceiași cale îmi pare foarte rău, și vă spun că dvs. ați săvârșit cel mai mare păcat, pe care un om îl poate săvârși față de țara sa. AȘA NU MAI MERGE Așa nu mai merge. Hotărît că nu mai merge înainte de schimbarea de regim, am spus-o, o spun după schimbarea de regim, atâta vreme cât voim fi eu la acest loc, eu nu pot să spun decât aceste cuvinte : nu mai merge așa. Mergem către ruina materială și către cea mai groaznică catastrofă morală. De aceia eu am venit ca să curăț această țară de tot ce s-a încuibat ca parazitism de decenii întregi. Eu am venit să trezesc încrederea în oamenii acestei țări, eu am voit să-i fac cu de-astla să lucreze împreună. (Aplauze furtunoase). ȘCOALA VIE Doamnelor și domnilor, eu sunt și istoric și cunosc viața multor societăți omenești, și, când întâlnesc de aceia cari, când este vorba de viața morală, de suflet, râd, eu îi compătimesc. Fiindcă, de fapt, nimic nu s-a făcut în omenire decât prin forțele vii nevăzute, dar totdeauna active, care se găsesc în fiecare dintre noi. Dacă aceste forțe le căutăm la oricare dintre membrii societății românești, dacă forțele acestea, în loc să le cheltuim zadarnic sau să le sugrumăm, să le omorîm în noi, dacă forțele acestea le cheltuim ca metodă, cu stăruință nebiruită legând zi de zi, lună de lună, an de an, în aceiași operă, noi putem să facem una dintre cele mai bune și mai frumoase țări de pe linie. Este deci datoria dvs., nu numai să faceți fiecare binele individual, nu numai să predicați în școlile dvs. după program. Programul, îmi pare rău că trebue să vă spun, dar va fi complet schimbat. Școala de teorie va muri în câteva luni de zile și, în locul acestei școli va fi școala vie, școala practică, de colaborare și a celui mai micuț dintre elevi sau eleve ca și a directorului școlii. (Aplauze prelungitei, învățământul, care a fost o cheltuială națională fără folos, va deveni o forță națională din cele mai folositoare, și cu mijlocul acesta moral, cu care s-a regenerat de atâtea ori omenirea, se va regenera și această țară. Căci am și eu o dorință, și, cum la mine dorințele se prefac îndată în acțiune, dorința care va provoca acțiunea cea mai grea, dar o cred, cea mai folositoare a vieții mele este să fac din societatea aceasta, în ciuda oricui individual și oricărei grupări, lucrul acela mare care se poate face. (Aplauze prelungite). „NOI AVEM VICII DE SUPRAFAȚA, CARE ACOPERE VIRTUTEA DIN ADAUG“ Nu se poate zice că nu cunosc acest oraș, dar mărturisesc că județul mi-a rezervat astăzi surprinderi : ce oameni frumoși, ce oameni plini de bună cuviință; primarii cari mi-au eșit înainte, natural puși de o politică sau de o altă politică, pe care, din fericire, au uitat-o, făceau o așa de bună impresiune; în cuvintele pe cari le rosteau era acea decență exterioară cu care de-alungul secolelor s-a mândrit rasa noastră. Noi avem vicii de suprafață, care acoperă virtutea din adânc: e vorba numai să înlocuim unele cu alta. Viciile, dacă nu le putem distruge, să le ascundem foarte adânc, iar marile virtuți naționale să le scoatem în față și printr’însele să îndeplinim opera, care se cere neapărat _ în acest moment. (Aplauze prelungite și îndelung repetate). (Continuare în pag. II-a) Cutremur de pământ In Anglia Londra, 8 (Rador).— Cutremurile de pământ în Anglia sunt așa rare, încât acel de Duminică * dimineața, deși destul de redus ca intensitate, a fost cel mai puternic din câte s’au înregistrat în ultimii 35 ani. Mulți din locuitorii regiunei bântuite de cutremur nici n’au simțit zguduiturile; în, schimb dealungul coastei, unde șocurile au fost mai puternice, unii au fost cuprinși de panică. După toate aparențele, epicentrul a fost în Marea Nordului, • .....C ■ Către Români. Un an de domnie a M. S. regelui Carol al II-lea -— Proclamația către fără dată de M. S. Regele la 8 Iunie 1930 — • • " ■ ■ [UNK] ■ - ----------— CATRE ROMANI, împins de marea Mea dragoste de Țară, am sosit în mijlocul Poporului Meu spre a fi, conform făgăduință date, pavăză Fiului Meu și strajă Patriei. Când acum mai bine de patru ani, mijloace, pentru mine neînțelese, au fost întrebuințate, față de Scumpul Meu Părinte și față de mine, să Mă silească a Mă îndepărta de Țara Mea iubită, nu am putut crede o clipă că o Domnie atât de glorioasă se va sfârși fulgerător. Astăzi în mijlocul vostru am venit cu inima plină de dragoste pentru toți Românii și cu singurul gând de a strânge împrejurul Tronului pe toți fiii Patriei dornici de muncă și de adevăr. in sufletul Meu nu a rămas nici o umbră de resentiment față de acei cari, în răstimpul pribegiei, au crezut că puteau prin vorbele lor să șteargă din inima acelui Popor, în mijlocul căruia M-am născut și am crescut, legătura sufletească ce Ne-a unit. In clipele grele prin care trece Țara, fac cel mai cald apel tuturor fiilor săi, la cea mai sinceră și desinteresată colaborare pentru desvoltarea forțelor ei vii. Cer ca toți, fără deosebire de opinie politică, credință sau obârșie, să-și dea sprijinul lor cel mai larg pentru propășirea țării prin cinste și demnitate. CAROL Süni l-iii mila I. in — La colonia armeană din Galați — Cu prilejul aniversării a șaizeci ani a d-lui prof. Nicolae Iorga, Colonia armeană din Galați a sărbătorit pe ilustrul savant în ziua de 5 Iunie a. c. printr-un festival care a avut loc în saloanele Școalei armene din Galați. Festivalul a fost deschis prin imnul regal cântat de corul comunității format din debutanți, domnișoare și domni. D. Mihran Ipranossian, președintele comunității armene, a ținut apoi în limba armeană cuvântarea de mai jos: îmi este penibil pentru mine de a nu cunoaște limba acestei țări, atât de ospitalieră, îngreunându-mă în exprimarea recunoștiinței mele atunci când sunt dator a plăti acest tribut. î Voi încerca însă ca prin interpret să repar defectele limbii, alăturându-i însă tot sufletul meu. Acum 60 ani România a avut fericirea de a căpătă pi cel ce azi a ajuns în fruntea țării, pe titanul culturii românești, pe savantul cercetător, prof. Nicolae Iorga. Ce fericire și onoare României. Noi Armenii îl iubim cu toții și îl recunoaștem ca o glorie națională, pentru că el ridicat pe treptele cele mai înalte ale științei, din acele înălțimi și-a aruncat privirea sa pătrunzătoare peste fazele seculare ale istoriei armenești și însuflețit de arta armeană și eroicele timpuri de odinioară a exclamat": „Dați loc sub soare acestui nobil popor căci este demn de viață”. Acest incomparabil ,,om”, nu numai excelent român, în preocupările sale sociale a atins cu bagheta magică a înțelepciunii sale și umărul armenilor salvându-i de „lepra politică” și ridicându-i la rangul de oameni onorabili. Nația Română totdeauna a fost la înălțimea ei morală și românul dotat cu un suflet ospitalier și cavaleresc, nu s’a arătat indiferent la plânsul armenesc și nu de mult ■— trebue să vă reamintiți — poporul armenesc îndurerat, epuizat de forțe, cu desagii pe spinare și toiagul în mână, ajuns la frontiera acestei țări, a fost primit cu brațele deschise. De la acele nenorocite zile, ani, grupuri de armeni și-au găsit în hotarele României posibilitatea înființării unui cămin, sub privirile binevoitoare ale guvernanților țării. Având în vedere această scurtă analiză a sufletului românesc, nu trebue să ne mire dacă acest excelent om — ce azi împlinește 60 ani de viață românească — se arată armenofil și să simpatizează cu ei. Nu nu trebue să ne mire. Este în tradiția românilor de a se simpatiza cu armenii și chiar de a se iubi, asociindu-se iu idei și fapte. Pe scena acestei școli — nu de mult — un fost ministru al țării — spunea : Sunt mândru de originea mea, întru cât armenii' sunt muncitori, deștepți și demni' cetățeni și pe baza acestor considerați unii soț să fiu mai de folos acestei patrii. . ... . Sufletele noastre s’au înălțat în ochii noștri valuri de speranțe și bucurii s’au întrezărit când Suveranul nostru a încredințat frânele țării ilustrului apostol Nicolae Iorga. Noi armenii, sinceri și plini de robilă mândrie, cu mult entuziasm am primit acest eveniment. ■ De acum marele savant trece cu triumf și pe terenul politic și națiunea română a apreciat cu voturile și deciziunea iubitului nostru Suveran M. S. Regele Carol al II-lea. Când azi împlinește 60 ani, să urăm marelui savant, să treacă din slavă în slavă, să împrăștie toate greutățile economice și politice și să primească din partea noastră sincera urare de viață lungă pentru a umple cu faima sa paginile fastuoase ale istoriei românești. După acest discurs d-na Kasbekian, o virtuoasă pianistă a cântat la pian „Preludes” de Tschakowski. D. Sarkissian, directorul școlii armene a redat biografia d-lui prof. N. Iorga, făcând o scurtă analiză a principalelor lucrări istorice. • Eleva Elena Ovanessian a citit o frumoasă urare de viață lungă către ilustrul savant prof. Nicolae Iorga. Festivalitatea a luat sfârșit cu imnul național armenesc. S’au transmis către Suveran și Primului ministru următoarele telegrame : . M. S. Regelui CAROL AL II-lea București" I Cu prilejul sărbătoririi aniversării a șaizeci ani a ilustrului cărturar d. prof. N. Iorga, Colonia armeană din Galați pătrunsa de cele mai înalte sentimente den credință și devotament față de Majestatea Voastră, Tron și Dinastie. Vă roagă să primiți cele mai sincere urări de viață lungă, domnie strălucită și prosperitate pentru propășirea și consolidarea României Mari, o a doua patrie ospitalieră a poporului armean care gonit din meleagurile soim a găsit aci în toate timpurile un larg adăpost și sentimente de dragoste și sinceră ospitalitate. I Președintele Comunității armene (ss) M. IPRANOSSIAN I D-lui prof. NICULAE IORGA I Prim-ministru I București ! Cu prilejul sărbătoririi aniversării a 60 ani, Colonia arme arm din Galați, adânc recunosct toar pentru sentimentele de înalt protecție și simpatiare le-au manifestat în toate ocaziile față, populația armeană vă uzează de tot sufletul viață lungă și romnică pentru binele și propășire culturii românești, și a IUvincinii Mari în care populația armean a găsit un al doilea cămin os*aițer și căruia i-a închinat întreg devotamentul său și luam dragostea sa. I Președintele Comunității armei (ss) Mipranossian| ---------—X u x— -------- I I Raporturile îranco-spaniol Paris. 8 (Barler). — D. Lavl președintele Consiliului, primit în audiență pe d. Caballero, Ministrul Muncii spaniol, a asigur guvernul republican de timp al guvernului francez, insistând aspra necesității de a întreține nu departe bunele raporturi care a existat întotdeauna între el două țări. I D. Caballero a declarat că el foarte atins de călduroasa primi și a adăugat că guvernul spani dorește raporturi cordiale Franța pentru consolidarea pisteniei celor două națiuni satul -------- - n X ------- I Ce imprumuturi au acordat Frai Paris, 8 (Rador). — Ziarul , Matin“ scrie un lung articol,el mințind insinuarea că Franța împrumuta numai Statele amil Ziarul reproduce lista celorl țări europene, cărora Franța Îi acordat împrumuturi, al căror stat se ridică la șase miliarde înprezece milioane franci, dini cari cinci miliarde dela 1928 scoace, adică din momentul în cl creditul Franței fiind stabilit el a putut fi de folos streinăti! Din suma globală, trei miliar 26 milioane au fost împrumut fostelor State inamice, -