Oglinda Lumii, 1924 (Anul 3, nr. 1-52)
1924-01-05 / nr. 1
4 O GLLN D A LUMII Intr’un documentat studiu asupra organizaţiunii justiţiei în Rusia Ţarului Roşu, găsim o foarte instructivă pildă de felul cum judecătorii bolşevici înţeleg împărţirea dreptăţii. O tânără Armeancă dă în judecită tribunalului popular pe seducătorul ei. Ea cere ca acesta să recunoască paternitatea copilului şi totodată să-i plătească o pensie alimentară. Cel dat în judecată mărturiseşte că a trăit cu fata în chestiune, dar declară hotărât că nu se poate considera ca tatăl unic al copilului, deoarece tânăra femee a mai trăit şi cu altul, pe care l’a şi adus ca martor în descărcare. Martorul, întrebat, recunoaşte că şi dânsul a fost amantul fetei. Preşedintele tribunalului, adresânduse acesteia, o întrebă: — E adevărat ce afirmă martorul? — Da. — Va să zică mărturiseşti fără înconjur, că ai trăit în acelaş timp şi cu unul şi cu celălalt? — Da. — De ce nu mai dat şi pe al doilea în judecată? — Pentru că pe martorul l-am cunoscut mai târziu. — Judecătorii deliberează pe loc şi preşedintele rosteşte următoarea sentinţă: „Tribunalul găseşte întemeiată plângerea; dar, în urma celor stabilite în cursul desbaterrilor, socoate că n’ar fi drept ca numai acuzatul să fie făcut răspunzător de consecinţele legăturii sale amoroase. Tribunalul găseşte că e drept ca şi martorul să fie părtaş la sarcinile de întreţinere a mamei şi copilului. „In consecinţă, tribunalul condamnă pe ambii amanţi să verse lunar fetei seduse câte o treime din salariul lor". Şi astfel, în concepţia judecătorilor bolşevici, un copil poate să aibe doi taţi legitimi! In Paradisul Roşu ! " Specimen de sentinţă a justiţiei bolşevice la rândul întâiu, tânăra Armeancă între cei doi taţi ai copilului ei. Panteonul epopeei coloniale franceze in Africa. — Intru glorificarea tuturor acelora cari, cu sângele si viata lor, au plătit cucerirea vastului imperiu colonial francez din Africa, guvernul din Paris a hotărât construirea unei impozante basilice la Dakar (Africa Orientală Franceză). Monumentul — a cărui fotografie o dăm aci — va fi un adevărat Panteon al eroismului francez pe Continentul Negru. Pe zidurile basilicei vor fi înscrise numele tuturor acelora — de la cei mai iluştri la cei mai umili soldaţi ai Franţei — cari au căzut sub cutele tricolorului care astăzi fâlfâie pe o mare întindere a Africii. La monumentale basilique de Dakar—veritable Panthéon élévé par la France reconnaissante au héros de l’épopée coloniale. Die ln Dakar (Französisches Ost-Afrika) errichtete Kathedral-Kirche zu F-hren '' r unter Francreichs Banner auf dem afrikanischen Boden gefallenen Krieger. Originea cuvântului „şovin“ De un patriot înflăcărat, gata, la orice risc şi jertfă de dragul ţării lui, se spune că e un „şovin“, că e ”şovinist“. Cuvântul acesta îşi are originea într’un nume propriu, acela al războinicului francez Nicolas Chauvin (se citeşte: soven), a cărui figură a fost imortalizată de estampele de pe vremuri-El fusese rănit de şeaptesprezece ori, a pierdut trei degete, a avut un umăr frânt şi a primit Legiunea de Onoare din mâinile lui Napoleon. După moartea împăratului, Nicolas Chauvin s’a întors acasă şi obicinuia să doarmă pe cearceafuri roşii, albe şi albastre. A fost îngropat într’un linţoliu tricolor. Până ’n ultimile zile ale vieţei sale el n’a încetat să exalteze patriotismul. De aceea se spunea de cineva vestit pentru dragostea lui de ţară, că era un „şovin”. Calificativul a rămas. „JULIETTIl“ A Klingsberg Fotograful Curţilor Regale, Rom. Sârbo-Croată-Slovena şi Helena