Olteanul, 1913 (Anul 5, nr. 1-52)

1913-10-27 / nr. 42

ANUL V. Făgăraş, Duminecă 27 Octomv. (9 Nov.) 1913. Nr. 42. Roman­a şi stren­atati Pe an cor. 10.— Un nr. 10 fill.­­OLTEANUL FOAIE SÎPTINAN­, SOCIAL, CULTURALA ŞI ECONOMICI. ABONAMENT: pentru Austro-Ungaria: Pe an cor. 5.— Pe­­/­ an c. 2.50 pentru Director: DR­ I G A N S E N (2 H E A. REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA: Făgăraş, strada Csăky Nr. 3. INSERŢIUNI se primesc cu preţuri reduse. Scrisori nefran­cate se refuză. Manuscripte nu se Înapoiază. EDITOR-PROPRIETAR: CONSTANTIN POPP. Cum au decurs alegerile în comitatul Făgăraşului? Asupririle şi înfricările stăpânitorilor. — Preoţi slabi, cari îşi tem lefşoara. Care e învăţământul pe viitor? După cele făgăduite şi săvârşite de administraţie încă înainte de ale­geri nu ne făceam noi, nu ştim ce în­chipuiri frumoase. Ştiam, că alegătorii vor fi ademeniţi, şi infricaţi, să ţină cu slujbaşii, dar nici prin minte nu ne trecea să păţim ruşinea de a nu pu­tea salva nici cinstea steagului. — Nu ştiam, că goana slujbaşilor să fie aşa de feliurită şi fără margini, căci doar alegerile sunt libere. De aceea să nu­mesc alegeri, fiindcă îţi stă în voie să votezi cu care-ţi place. Când numai ai libertatea de a alege intre două lucru­ri, nu mai poţi zice, că alegi, fără îm­plineşti poriunea mai mărilor. Alegerile din Ţara Oltului nu se pot numi alegeri, ci nişte siluiri, unde toate au mers după comandă. A ve­nit poruncă de la fişpanul, ca să lase oamenii guvernului la vot cu ori şi ce preţ şi pe lângă orice încălcare a drep­tăţii a trebuit să­ fie aşa, măcar de-ar fi pierit toată lumea. Şi spre bucuria stăpânilor, slujbaşii şi-au făcut dato­­rinţa, cum nu se putea mai bine. Ra­chiul a curs vale, banul a mers din mână în mână, iar jandarmi a fost la locul lor, şi aşa s’a scos biruitoare li­sta guvernului. Primarii comunelor după porunca solgăbirăilor (subprefecţilor) au grijit să fie oamenii cu 4 zile înainte tot ame­ţiţi la cap, ca nici prin minte să nu le treacă grozăvenia faptei, ce au s’o săvârşească. Iar în ajunul alegerii atât erau de tărbăciţi mulţi dintre alegători, cât nu puţini s’au ales şi cu urme ne­şterse despre clipele acestea de mişe- fie. Numai ei ştiu sărmanii cât s’au vaetat toată noaptea pe urma tăriei, ce ieşea din rachiul zilelor dinainte de alegeri, iar dimineaţa pe lângă toată oboseala nopţi, hai du-te între suliţe şi baionete, şi-ţi isprăveşte odată fap­ta mârşavă. Toate acestea arme ale slujbaşilor au trebuit să zădărnicească lupta băr­baţilor noştrii, cari necautând nimica au umblat ziua şi noaptea să deschidă ochii oamenilor, ca să fie nu numai creştini buni, ci şi Români buni, cari ţin la legea şi neamul lor. Dar se vede, că fii întunerecului au fost mai tari, ca fii luminii. In cele următoare lăsăm să ur­meze icoana celor săvârşite în cercu­rile alegătoare. In cercul Vaida-Recei fiind preoţii la locul lor de veghe, afară de 2—3 rătăciţi ca popa Martin M., care juca bine pe ma­­melucul şi soţul său popa Micu din Seve­­streni, slujbaşii au trebuit să dea beutură din greu alegătorilor, ca să nu ştie, ce vor avea să facă, apoi i-au ridicat în puterea nopţi din aşternutul lor şi i-au dus în o crâjmă din Vaida Recea, de unde suliţele jandarmilor îi duceau la locul de votare. Slujbaşii umplau in ruptul capului în jurul celor ce-şi dedeau votul, pe când la ai noştrii nu li­ se îngăduia nici să-şi vadă măcar oamenii, caii cu fruntea dreaptă, şi sănină voiau să-şi dea votul oamenilor po­porului. — Deputatul dr. N. Ş­e­r­ba­n a fost oprit de suliţele jandarmilor dela locul de scrutiniu. Ai noştrii au părăsit locul de vo­tare încă înainte de a^şi da votul. La Lissa uneltirilor de mai ’nainte li se adauge şi slaba purtare a celor mai mulţi preoţi, cari nici măcar candidaţia n’au voit s’o primească. Aş a candidatul nostru Iosif C­aţa­ve­iu preot nici măcar faţa nu şi-au arătat pe la alegeri, de cum să primească să fie ales. Numai cu o zi mai nainte a spus, că el nu poate să primească. Popa Boer din Breaza tot aşa de fricos, s’a dovedit, cu toate că dumnealui e tânăr şi astfel eram în drept să aşteptăm dela dânsul o purtare mai bărbătească şi mai curajoasă. Aseme­nea preotul Muntean din Lisa, vecinicul ma­­meluc guvernamental. Drăguţa descongruă i va fi luat tot curajul şi toată puterea. Tot aşa şi ceialalţi preoţi — cu escepţiunea pre­otului din Pojorta. In Voila s’au petrecut lucrurile într’un chip şi mai ticălos, ca în alte cercuri. Aici alegătorii au mai fost amăgiţi şi de unii oa­meni gheşeftari, cari se socoteau între mem-­brii partidului naţional. Aceştia nu numai că au sfătuit pe oameni să voteze cu ai noştrii, fără i-a desfătuit dela aceasta şi la îndemnat anume să voteze cu lista ofici­­oasă. Un atare nesocotit şi rătăcit e popa din Voila Alexandru Şerban, (frate cu de­putatul naţionalist Dr. Nicolae Şerban), şi-a uitat de sine. Să vedem că antişambra fişpanului şi congrua (adjutul) cerşită i-au întunecat mintea şi i-au paralizat simţirile. Eroul (?!) cu «Deşteaptăte române», care însuşi s’a îmbiat ca membru de încredere, pentru slujbaşi, iar pentru nelegiuirile, ce le făceau slujbaşii în faţa lui n’a avut nici un cuvânt de protestare, fără când unii l-au făcut atent la ceea ce face, dânsul avuse cu­rajul să zică publice vorbele acestea: „Ce treabă am eu cu partidul naţional (?!). De­putaţii naţionali n’au făcut nimic.” Săracul popă! Acum poate da mai des pe la Făgăraş. Nu mai pomenesc de nedvrednicia celorlalţi preoţi, ca vestitul popa D. Lupu din Dridif, care dădea din când în când ocol turmei nefericite de bătrâni neputin­cioşi, cari azi mâne se duc pe lumea cea­laltă, şi totuşi nu le pasă de ruşinea şi năs­cazul ce le lasă pe urma nesocotinţei lor. Popa N. Clonţia din Beclean şi Nic. Aron din Galaţi cari au aflat mai bine în Dom­­nul să stea pe acasă. După aşa isprăvuri, chiar din partea luminătorilor poporului era cu neputinţă să învingă dreptatea. Cei câţiva alegători de ai noştri priveau cu la­­crimile în ochi mişelia, ce se petrecea ziua la ameaza mare. Oamenii noştri dnul Dr. D. Vasu ş­i preotul G. Vasu au fost scoşi cu jandarmi Ce să mai zici de îndărsneală unui notar care îşi permitea să scotocească prin buzunarele oamenilor după biletele noastre şi să le pună în mână ţidulele lor. Oame­nii de încredere, toţi patru au fost de ai lor, pe noi nici n’au voit să ne asculte. Pe lângă atătea mişelii săvârşite pe întrecute oamenii noştri au lăsat acolo pe vânzătorii de neam şi s’au dus la vetrele lor. Nu mai puţină putere şi siluire au fo­losit puternicii zilei şi în celelalte cercuri. Astfel a căzut Scoreiul şi Mărginenii, unde lucrurile mergeau după comandă. La Scoreiu popa Ioon Pop David, na­ţionalistul cu gură mare de odinioară, apoi obscurul preot tot deacolo Dionisie Marcu, nici n’au vrut să stea de vorbă cu bărbaţii noştri conducători, de frica solgăbirăului şi de dragul congruei. Porumbăcenii de sus au votat toţi cu slujbaşii. La Mărgineni nu s’a dat nici o luptă, căci n’a fost cu cine. Toţi preoţii au căzut în o apatiă mortuară. E trist, că nici băr­baţii conducători, trimişi de club, dnii Dr. L. Pandrea şi Dr. C. Negrea, total nu sau interesat de cerc. (Au avut pertractări). O poruncă a solgăbirăului punea în tălpi pe notarul, acesta pe vicenotarul, apoi birăul sa­tului, juraţi şi toţi ceialalţi slujbaşi, cari pen­tru un os de ros erau gata să sară în Olt. Tot aşa am păţit o la Veneţia de jos, Şercaia, lunca veche, unde ai noştrii au fost întimiditaţi în chipul cel mai neruşinat. La

Next