Opinia, noiembrie 1897 (Anul 1, nr. 152-176)

1897-11-01 / nr. 152

Afacerea Dreyfus In şedinţa consiliului de miniştri de alaltăeri, 9 Noembrie crt, chestiunea re­­­­vizuire a procesului Dreyfus a venit la or­dinea zilei. Ministrul preşedinte, Méline şi ministrul de rezboi generalul Billot, referează. El declară că Dreyfus a fost judecat regulat şi după toate formele şi că sentinţa rămîne în picioare cu toate consecinţele sale. Ministrul de justiţie, declară că neaducîndu-i-se la cunoştinţă nici o dovadă nouă de vinovăţie, guver­nul nu poate face alt­ceva de­cit să men­­ţie sentinţa. Ziarele continuă de a discuta cu fu­rie afacerea. Toată lumea se întreabă ce va face acum Scheurer-Kestner, ve­nerabilul senator, care a luat în mină cu atîta desinteresare cauza ex-căpita­­nului. Iei trebuie să vorbească și să a­­ducă înaintea publicului dovezile pe cari spune că le posadă. Gazetele șoviniste triumfă. In sgomotul sinistru al acestor ziare, vocile bărbaţilor politici care chea­mă poporul la înţelepciune se pierd. Cassagnac, Clémenceau şi Ranc, cer revizuirea procesului pentru onoarea jus­tiţiei şi pentru luminarea opiniei publice. A­mour dimpotrivă cere ca Scheurer Kest­­ner să fie tras în judecată ca complice al lui Dreyfus, dacă nu trebue convocat cel puţin un mare meeting popular în care să se protesteze în contra ori­că­rei intervenţii a vice-preşedintelui sena­tului. Mulţi se aşteptau ca în şedinţa de ori a senatului Scheurer-Kestner să se es­­plice. Nu s’a întîmplat insă nimic în a­­ceastă privinţă. Scheurer-Kestner a pre­zidat şedinţa. După o relaţiune a ziarului Matin do­vezile pe care le-ar poseda Scheurer, re­lativ la nevinovăţia lui Dreyfus, ar fi ur­mătoarele : Tradarea ar fi existat şi după condam­narea ex-căpitanului. S’a găsit la mini­sterul de război şi o scrisoare pe care grafologii au­ confundat’o cu acea a exi­latului din insula Dracilor, scrisoare ce ar aparţine însă unui mic funcţionar de la ministerul de rezboiă, astăzi dispărut. Matin crede şi el că e absolut necesar ca Scheurer-Kestner să vorbească şi gu­vernul să aducă la rîndul său dovezile de vinovăţie, ce le are, înaintea parla­mentului. Guvernul n’are de ce să se ingrijască de Germania. Germania nu va declara războiţi pentru că Franţa ar da pe faţa spionajul unui­­spion german. Şi Franţa întreţine spioni la Berlin. Da­că Germania ar dori rezboiu, nu i-ar lipsi motive de a-l provoca, în afară de chestiunea Dreyfus. Rappel, un alt ziar parizian, într’un prim-articol aduce laude bravurei şi o­­norabilităţei lui Monod şi Scheurer Kes­­ner, fără a intra în fondul chestiune!. Atitudinea hotărîtă, în favoarea revi­­zuirei procesului Dreyfus, a bonapartis­­tului Cassagnac, îşi găseşte explicaţia, după unii, în greutăţile pe cari acest po­litician brutal vrea să le fagă guvernului. De aici şi sfatul pe care l dă Cassag­nac lui Scheurer Kestner de a aduce chestiunea, în toată întregimea el, îna­intea parlamentului şi a opiniei publice. De altmintrelea, spune ziaristul bona­­napartist, dacă s’ar dovedi nevinovăţia lui Dreyfus, aceasta nu poate aduce con- ^ sternaţie, ci, dimpotrivă o mare bucurie în rîndurile armatei. Moftul-Antim După o telegramă recentă din Constan­­tinopol, publicată de ziarele streine, ches­tia beratului lui Antim pare a fi pără­sită aproape cu totul. Telegrama în ches­tie vorbește numai despre amînarea din nou a confirmărei capului bisericesc al Romînilor otomani ; cît despre beratul învestiturei, ceea ce nu e tot una cu o simplă confirmare, nici nu pomeneşte macar. Mitropolitul Antim primeşte, totuşi, regulat cîte 1200 de lei pe lună de la statul român, fără să facă nici o treabă, de vreme ce n’are învestitură, şi totul face a se crede că va continua să pri­mească această leafă un timp îndelun­gat, de­oare­ce nu sunt de loc semne că guvernul va putea dobîndi un episco­pat în Macedonia. Această nouă izbînda colectivistă se a­­g mână ca două picături de apă cu toate victoriile diplomatice ale d-nu­l Sturdza. Un conflict austro-turc Se anunţă din Constantinopol ziarului «Fremdenblatt» că trimiterea încrucişă­­torului­ torpilor austro-ungar „Leopold"­la Mersina a fost provocată de atitudinea nedemnă şi nelegală a autorităţilor locale din această localitate contra unui supus austro-ungar. Aceste autorităţi au­ ex­pulzat pe un agent al Lloydului austriac, D. Brazzaffolli, în urma unei simple bă­­nueli de participare la nişte răzvrătiri politice. înainte de a se fi făcut vr’o reclama­­ţie, s’a exprimat ambasadei austro-ungare A păreri de rău­ In această privinţă şi s’a promis să se ia măsuri; totuşi d. Barzza­­ro­lli a fost silit să se îmbarcheze, şi a ■ fost atacat cu autorizaţia Porţii, de a­­genţii autorităţilor, cari n’au ţinut samă nici’de pavilionul austro-ungar, nici de protecţia consulară, agenţii declarînd că procedau astfel din ordinul guvernului. ULTIME INFORMAŢII Mîine se face recepţia instalaţiunelor de la baia comunală, instalaţii făcute de casa Koerting freres. Comisiunea de recepţiune se compu­ne din d-nii Chaigneau, Cozadini, con­silier comunal, Corban, director al şcoa­­lei de arte şi inginerul G. Brăescu. Se ştie că cu ocazia inaugurărei aba­torului, d. Sturdza a rugat pe d. Chaig­neau să-i facă un raport către M. S. Re­gele cu privire la înfiinţarea unei fabrici de conserve, în aproprierea abatorului. Pentru a putea face în tihnă această lucrare, iginerul şef al comunei a obţi­nut un concediu de 40 zile ca să mear­gă în străinătate pentru a studia chesti­unea. Marţ! prefectul Gheorghian a înaintat M. S. Regelui următoarea listă cu per­soanele cerute pentru decorare: D-niî: Gane, primarul oraşului, Vrân­­ceanu, preşedintele Curtea de Apel, Mân­dru, procuror general, Tăcu, prim ajutor de primar, Penescu, prefectul poliţiei, Blank, autorul planului Universităţii, Troli şi Şcolari, architecţii-constructori ai Uni­­versităţii, inginerul Franck reprezentantul societăţii de construcţii care au construit Teatrul, Abatorul şi Şcoala de arte şi meserii, Hurmuzescu, directorul liceului internat, Corban, directorul şcoalei de arte, dr. Jocu, medicul veterinar al comu­nei, Chaigneau, inginer şef şi Viginali architect, Tănase Gheorghiu, Grigore N. Macri şi George M. Şendrea, epitropi ai casei Sf. Spiridon, d­r­­. Bottez, medic primar al secţiei chirurgice, Iancu H. Landes, an­treprenorul şi constructorul străzilor o­­raşului Iaşi, Petru V. Grigoriu (Buduşcă) autorul poeziei recitate la representaţia de gală, Const. Lepădatu, ajutor de pri­mar, Căpitan Moisachi, comandantul es­­cadronului de gendarmi călări, architect Lecomte de Nuoy, preotul C. Georgescu, protoereul jud. Iaşi, părinte Ştiubeiu­, di­rectorul mitropoliei, preot Login, pro­toereul oraşului, A. B. Brandia, directorul liceului externat, A. Zdrobici, directorul prefecturei de poliţie, A. Gheorghiu, co­mandantul sergenţilor de poliţie. Cu ocazia unor săpături ce s’au fă­cut la construirea portului Constanţa s’au descoperit urme ale vechiului oraş roman Torni. Intre altele s’a descoperit un cimitir cu mai multe morminte şi un templu foarte bine conservat. D. Gr. Tocilescu a plecat erl la Cons­tanţa pentru a lua masuri ca nu cum­va să se strice ceva din preţioasele descoperiri. D. Th. Vasiliu, profesor de istorie la gimnaziul «Alexandru-cel-Bun» din Iaşi, a fost numit definitive la catedra sa. Capitolul, privitor la abeatoriu, din bu­getul comunal, se soldează anul acesta cu un deficit de 160000 lei, şi anume : 100.000 lei facerea şoselei care nu era prevăzută în buget, şi 60.000 lei pentru recepţia regală. Cu aşa gospodărie mergem de-a drep­tul la faliment. O întrebăm din nou administraţia comu­nală de ce nu se dărîmă casele Leibo­­vici. Se şoptesc multe lucruri necurate. Pentru moment ne mărginim numai la simpla întrebare, în curînd vom răs­punde tot noi şi atunci vom cita fapte. & D. Gheorghian, prefectul districtului Iaşi, a fost decorat cu marele cordon al Coroanei României. Toate instalaţiunile frigorifere de la noul abator sunt gata. Recepţia provi­zorie a fost făcută. Astă­zi Societatea reclamă plata sumei de 60.000 lei ce i se mai cuvine, în casa comunală, însă e, tulă. Reprezentantul acestei societăţi a a­­meninţat cu proces administraţia dacă nu i se achită suma, căci e mai mult de o lună de cînd s’a făcut recepţia provi­zorie... Avem să asistăm la un frumos spec­tacol. Cu toate ştirile respîndite în vara a­­nului acestuia cum­ că deschiderea par­lamentului va avea loc înainte de 15 Noembrie, din cauza nămolului de pro­iecte şi reforme ce pregătesc colectiviş­tii, totuşi camer’ile nu vor fi convocate de­cît pe ziua de 15 Noembr’ie, ultima limită constituţională. In ajunul deschidere! corpurilor legiui­toare, majorităţile—adică unanimităţile din cele două camer’e—vor fi convocate în întrunire intimă spre a se înţelege asupra alegerei biurourilor. Atît şi nimic mai mult, fiind­că d. Sturdza nu vrea să audă de nici o com­binaţie. Ministrul preşedinte a trimis deja Cartelul Găzarilor După cartelul măcelarilor, al brutari­­lor­ şi după car­telul brutar­ilor, cartelul găzarilor. Pare că e o industr’ie la Iaşi. E vor’ba ca peste cîte­va zile, dublu litrul de gaz să se vînză cu 90 de bani, sau chiar cu un leu. Aceasta se datoreşte în mare par’te administraţiei comunale, care pe toate căile face propagandă pentru cartel şi pentru compania de gaz din Bucureşti, al cărei asociat local e d. Nathansohn. In scopul acesta pirimăria în spedecă alte per­soane de a esercita acest comerţ şi nu emite autorizaţiuni de­cît pentru per­soanele recomandate de cartelişti. Un inspector de barteri a declarat de­­ună­zi unul găzar că ori cine ar îndrăs­­ni să concureze pe d. Nathansohn, nu va putea întră cu gaz în oraş. Societatea de petrol, care ar­e rezer­voare la gară, înlesneşte, la rîndul ei, a­­cest monopol scandalos. Reprezentantul ei, d. Jurist, pleacă dimineaţa de la de­pozit cu accizarul comunei pentru ca lu­mea să nu poată cumpăra gaz de­cît de la depozitul lui Nathansohn. Cu chipul acesta d. Nathansohn face pr­eţul care-i place, şi produsul de peste 10.000 lei pe lună se împarte cu colegii săi din cartel. Statistica dovedeşte că din 104 depo­­ d OPINIA tuturor disidenţilor răspunsul ur­mător : „Ori eu, ori conservatorii!11 Tribuna, organul oficios al comitetu­lui naţional din Sibiu, răspunde în ur­mătorii termeni la apelul d-lui dr. V. Lucaciu pentru unirea şi reînceperea luptei naţionale : „... In familie s’au produs certe, dar lucrul a mers înainte. Cîrmacii credin­cioşi au rămas la postul lor, şi pluga­rii au arat înainte cu plugul vechiu şi în brazdă veche. Cine doreşte muncă, cine ţinteşte spor şi bună-stare, ridica­rea moşiei şi înflorirea ei, să vină la brazdă, să vină la ogaşa părăsită. Căci munca e multă şi muncitorii sunt do­riţi de toţi". O dovadă mai mult despre starea psi­hică în care se găsea d-l Ganea faţă cu lista dată de Rege cuprinzînd persoanele ce au a fi ajutate, e şi faptul că semnă­turile d-lui primar puse în josul filelor listei, sunt scrise cu o mină atît de tre­­murindă încât abia se pot descriia. Direcţia serviciului sanitar superior a trimes o circulară tuturor prefecţilor, în care li se atrage din nou atenţia asupra stărei sanitare a districtelor. De aseme­nea s’a pus din nou în veder­e d-lor pre­fecţi să ia toate măsurile posibile pen­tru asanarea localităţilor băltoase.­ ­ Un muzeu arheologic la Iaşi Este necesitate de a se înfiinţa un mu­­­zeu de Etnografie, pe lîngă Univer­sitatea din Iaşi, în care să se poată strînge toate rămăşiţele tr­ecute istorice şi mai ales preistor­ice ale popoarelor cari au locuit din timpurile cele mai vechi şi pînă astă­zi în ţinutur­ile Moldovei. Cu atît mai interesant ar fi aceasta cu cît cercetările din urmă ale regretatului ar­­cheolog şi poet Beldiceanu şi ale profe­sorului Buţureanu au arătat că judeţele Suceava, Dor­ohoi, Iaşi, Tuto­va şi Vaslui, sînt pline de resturi importante preisto­rice, fie din epoca de bronz şi de fer, pe mai ales din perioada neolitică.— Pentru acest muzeu etnogr’afic s’ar găsi un loc acestor resturi cari deşi aflătoar’e pe la paixxeni se rîsîpesc fără nici un p­ost pretutindeni, s’ar găsi poate şi mij­­jloace băneşti pentru cercetări amănun­ţite archeologice, mijloace înaintate de particulari chiar. In acest muzeu Etnogr’afic s’ar aduna de asemeni şi rămăşiţele de produse ac­tuale naţionale, cari cu înaintarea influ­enţelor din Apus sunt menite să dispar’ă pentr’u tot­deauna. S’ar aduna de pildă toate uneltele casnice primitive remase prin difer’itele sate mal în laturi de in­fluenţele oraşelor’. S’ar face o colecţie de fotogr’afii, sail chiar picturi de către cei competenţi, după sculpturile frumoa­se ale postalurilor de la casele ţărăneşti mal bogate, după săpăturile în piatr’ă, ale porţilor de intrar’e la bisei’icile mai vechi romîneşti, după pictui’ile ctitorilor zugr’ăviţi la intrarea în amvonul bisei’i­­cesc, şi în fine după ornamentele şi o­­dăjdiile sfinte mai vechi se înţelege ale preoţilor păstr’ate prin mînăstiri sau la particular’I. Un început de asemenea formate de museu etnografic se pare că este pe punc­tul de a reuşi. Rectorul Universităţii a sfă­tuit pe d. Antonescu, ca să ceară consiliului facultăţei de liter’e, intervenţia sa directă pe lîngă d. ministru Hai’et. însăşi ministrul este dispus să dea o sumă de bani, pentr’u începutul lucr’ărei dacă ne amintim de faptul că dăruise Universităţii din Iaşi, copiile în gips ale profesorului Odobescu şi cărei neutilizate de nimeni de la Univer’sitatea din Bu­cureşti, fuseser’ă lăsate să se strice în nişte magazii bătute de ploae şi umede. Deşi colecţia aceasta de gipsuri nu s’a adus la Iaşi, în schimb Univer’sitatea are o sumă de antichităţi pr’ehistorice, des­­gropate în anii trecuţi de cătr’ă d-nii Beldiceanu şi Buţureanu la staţiunea Cu­­cuteni. zite mici, cate se află în oraş, 98 sunt închiriate de d. Nathansohn. Şi din acestea, numai 28 funcţionează, pe acolo, adică, pe unde sin­te el că e nevoe. Dacă nu administraţia comunală dă concurs faimosului Nathansohn şi covi­­daniel, pentru ce nu s’a închis încă de­pozitul din piaţa bălei, care trebue să fie închis după r’egulament, căci s’a a­­prins de trei ori pînă acum—şi în tim­pul din urmă însuşi bătrînul tată al d. Nathansohn ’şi a găsit moartea acolo ? Pînă astă­zi, de opt ori s’a amînat li­citaţia pentr’u furnizarea gazului nece­sar comunei Iaşi, din pricină că concu­renţii fiind goniţi, nu se prezintă de cît Nathansohn şi iar Nathansohn. Primăria noastr’ă ar tr’ebui să cugete că are deja prea multe păcate ca să mai ia asupră-şi şi specula mizer’iei locuito­rilor nevoiaşi. Iată lista persoanelor cari au fost în­scrise în listele trimese de casa regală, pentru ajutorarea din fondul de 6ooo lei trimişi dr M. S. Regele. Plata se va face la casierie cu înce­pere de Luni 3 Noembrie. Sofia Balasan 100, preot Alex Arion 60, Catinca maior Buzdugan 60, Elena Voinescu 60, Biserice­ din cpt. Sculenî 60, Biserica și școala din comuna Ribi­­cioara 60, Cost. Ceaur Aslan 60, Pavel Arhip 50, Efrosina Andriescu 50, Maria Bratu, elevă la institutul Gregorian 50, C. V. Gheorghiu, 50, Th. Vaisman 50, Paraschiva Simionescu 40, Eugeniu Ni­­chifor 40, Natalia Marinescu 40, Ecate­­rina Teodor 40, Zoe Alexandrescu 40, Ionescu N. Gh. 40, Mihailovicî 40, Victor Crulovicî 40, Maria Paraschiv 40, Cos­­tache Averechi 40, Gheorghe Marta 40, Cecilia Chresbuderescu 40, Ecaterina Mîrzescu 40, Gh. Misirliu student 40, Carol Sufrin­­ elev 40, Matrona Ma­­noreliu 30, Elena Anastasiu 30, Gh. I. Vasiliu 30, Alexandru Movileanu 30, Natalia Munteanu 30, Herscu Moise elev cl. VI liceul nation. 30, Ecaterina Be­­lador 20, Dumitru Cojoc 20, Smaranda Vicol 20, Casuca Maria 20, A. Mihailescu 20,Sofia Popovici 20,Cat. Botez 20, Ileana Ciuhureanu 20, Sofia Simionescuu 20, Vasiliu I. Gh. 20, Albert Vamsidler 20, Elisabeta Boldi 20, Anica Gogei 20, Mai­ca Zenaida Dumitriu 20, Eufrosina Ma­­noliu 20, Nicolae V. Pescariu 20, Ste­fan Menteacă 20, Teodor Lupan 20, A­­nica Petro­viei 20, Ecaterina Gh. Delea­­nu 20, Lupu Stoica 20, Tanase Marda­­ri, I. Mardari, Ion Maxim, Elena Gh. Popescu, Th. Amăriuței, Maranda Co­­drescu, Elena Nistor, Eftimia Mihailovici, Mihalache Andriescu, Maria Theodor, I­­leana Arnăutu, Iona Sufragiu, Catinca Vasiliu, Elisabeta Vasiliu, Gheorghe Io­­sib, Maria Constantin, Fraţii Borş, Vas. Manoliu, Nicolae Popa, Maria Fler­ea, Elena Vasiliu, Eugenia Strejescu, Va­­sile Musteaţă, Raluca Tarhon, Ecateri­na Costin, Frăsina Buhăescu, Amelia­­Mira, Elisab. Sevescu, Tesalia Christea, Elisa Bottescu, Elena Gallin, Maria Por­­tășescu, Zamfira Diaconescu, Nicolae Cioarsă, A. Missir, Mina Hartestem, Fro­­sa Nichita, Sofia Nedelescu, Profira Ma­noliu, Elisabeta Selişteanu, Maria Po­povici, Sevastiţa Popovă, Gh. Botez, Ecaterina Moisian, Iona Danţăş, Ca­­tinca Banulescu, Maria Axinte, Fri­­ma Vadana, Maria Racovitz, Ion Ca­­ramaţan, Sofia Ghermanescu, Catinca Munteanu, Maria Neculi, Catinca Enau, Gheorghe Neculai, Smaranda Ionescu, Maria Frunză, Maria Burghelea, D. Şer­­ban, Eufrosina Dumitriu, Iona Gheor­ghiu, Ion Gheorghiu, Aneta Stoinescu, Zamfira şi Maria Sava, Barbara Rozian, Elena Toader Celan, Iohana Poluch, Elena Spiridon, Ruxanda Oprişanu, E­­lena Ciuntonescu, Zoiţa Gheorghiu, Gheorghe Popovici, Alex. Recht, Ce­lestina Adamovicî, Maria Papadopol, Ma­ria Filipescu Const. Dumitru, Sofia Gri­­gor­escu, Adela Cateliu, Antoniă Koso­­rok, Elisabeta Strobescu, Ruxanda Haj­­dău, Avram Chiroşcă, Sultana Silvestru Anica Ionescu, Ernestina Hlildebrand, Profira Manoliu, 7 fraţi Si­vestru, G. Decusară, V. Grigorovici, Ionescu M. Gheorghe, Maria Th. Popovici, Maria Theodorescu, Smaranda Negru, Elena Zaharia, Sevastiţa Neculai, Elena Dimi­­triu, V. Sava, Elena Spinescu, Elena Radu, Maria Dumitriu, Maria Sorian, Maria Stanislav, Catinca Vidraşcu, Sul­tana Maiorescu, Nicolae Grigoriu, Sul­tana şi Ecaterina Brăescu, cîte 20. Casandra Ionescu şi Maria Milie, cîte 15 lei. Restul pînă la 346 cîţî sunt pe listă vor primi cîte 10 lei. R D. pr­ocuror general a trimis direct în judecata curţei de apel secţia II-a pe Vasile Ciudin, poliţaiul oraşului Neamtz, pentru faptul că, în calitate de ofiţer al poliţiei judiciare, a adus în oficiul poli­ţiei Neamţ un ovrei, şi, spr­e a-1 face să mărturisească un fapt de înşelăciune de care era bănuit, i-a aplicat lovituri şi­­a ţinut mult timp arestat ilegal. In urma neînţelegerilor prin consi­liul de miniştrii privitor la proiectul d-lui Berendel, ministrul de rezboiu şi-a dat demisia. PUBLICAŢIUNE In zilele de 6—20 Noembrie a. c. se vor vinde de bună voe prin licitaţie pu­blică în comuna Vîrtişcol (R.­Sărat) la viile Solomon Sibalis toată averrea mo­bilă compusă din una sută mii deca de vin, vr’o 30.000 deca rachiu de prune, şi drojdii de diferite grade, vase goale, mobilă de casă şi altele. Vînzarea se va face en gx­os şi en detail, începînd de la un vas. Pentru infor’m­aţiuni a se adresa sa­uda administraţia viilor sau la dd. Leibovitz et Vogel. A. Gr. DABIJA AVOCAT S’a mutat str’ada Golia 67, vis-â-vis de Redacţia ziarului «Opinia». A V I S Ziarul Opinia se află de vînzare in Podul­ Iloae la d. L. Frühlman. 8 Asupra sinuciderei d-nei Goilav de la Botoşani aflăm următoarele detalii: D-na Ştefan Criste Goilav încă de astă vară a căzut într’o mare melanco­lie, din cauza boalei soţului, care boa­lă părea foarte gravă. De­şi soţul s’a întors bine din străinătate, totuşi me­lancolia d-nei Goilav s’a agravat din ce în ce mai mult şi în timpul din ur­mă ajunsese la idei fixe. Împrejurările sinuciderei sunt urmă­toarele : D-na Goilov în noaptea de 29 spre 30 Ocomvrie a dispărut din casă, a făcut pe jos vr’o oară pănâ la linia care trece pe moşia Călămăneşti şi a­­colo şi a pus capul pe şine cînd era să treacă trenul. Familia a căutat’o toată noaptea şi abea a 2-a zi s’a găsit ca­davrul. D-na Goilov lasă 4 copii. Sinucide­rea sa se esplică prin nevropatie, de care au fost afectaţi mai mulţi membri ai familiei. Un frate al d-nei Goilov s’a sinucis acum 5 ani la moşia Epureni din jud. Botoşani, un văr al său ser­­jentul Misir s’a sinucis acum 2 ani în Iaşi la hotel Dacia. & D. dr. Bi’ăiescu, membru în comisiu­nea medicală pentru examinarea stărei mintale a nefericitului Eugen Ionescu, care urmează a fi pus sub interdicţie, a depus astă­zi jurămîntul. Comisiunea medicală se compune din d-nii d-rl Motăş, Brăiescu şi Bădescu- Roman. De 24 de zile a expirat termenul asi­­gurărei teatrului pe anul trecut. Noile formalităţi pentru anul curent au­ fost făcute, dar cei 12.000 lei plata asigură­­rei nu s’au achitat, în­cît astă­zi admi­nistraţia a fost înştiinţată că de­oare­ce suma nu se achită, societatea de asi­gurare e de drept degajată de ori­ce des­păgubire în cazul unui incendiu. D-na Zoe Bengescu, din ordinul Ma­­jestăţei Sale Reginei, a trimis cîte 500 lei d-nei Maria Gatargi prezidenta so­cietăţei de bine­facere din Iaşi; prince­­sei Aglaea Moruzzi prezidenta patrone­­selor spitalului Caritatea; d-nei Elina Mîrzescu prezidenta Reuniunei femeilor române. In aceiaşi zi s’a primit din partea principei Elena A. Cuza 12500 cotiza­ţia sa pe jumătate an pentru spitalul Caritatea şi 600 lei cotizaţia pe acelaş timp pentru societatea de bine­f­acere.­­ Judecător­ul de instrucţie de pe lîngă cabinetul No. 3 a dispus arestarea lui Ioan Constantinescu, acuzat de excro­­cherie. Astă­zi tribunalul secţiei l-a urmează să se pronunţe in privinţa confirmărei mandatului. %% Toţi samsarii cari colindă sălile pa­latului au fost citaţi astăzi la parchet, unde li s’a pus în vedere că le este in­terzisă intrarea în palat, şi că la caz cînd vor infringe această regidă, se vor lua măsuri aspre în contra lor. Nu putem de­cît să aplaudăm a­­ceastă măsură foarte bine-venită, a par­chetului de Iaşi. Pentru a nu fi că avansăm lucruri fără a le documenta, şi în special în cea ce priveşte starea financiară a comunei Iaşi, dăm publicităţei faptul că astă­zi admi­nistraţia comunală a fost înştiinţată de casierul comunei că pe ziua de mîine, 1 Noembrie, este de făcut plata a 270.000 lei, şi în casă nu se află de­cît 36.000 lei. Adăugam şi noi ca şi casierul că plă­ţile sunt din cele mai urgente şi că nu pot fi amînate fără a provoca perturburărî cu diferite servicii. Femeia Anica Toader I. Orghidan a fost trimisă înaintea curţeî cu juri din Neamtz, pentru că a omorît două copile. Judecătorul de instrucţie conchisese la neurmărire de­oare­ce nu s’a putut stabili mobilul și se crede că ar fi alie­nată. In urma opoziției procurorului gene­ral, camera a trimis’o în judecată curtea cu juri.

Next