Opinia, noiembrie 1897 (Anul 1, nr. 152-176)
1897-11-01 / nr. 152
Afacerea Dreyfus In şedinţa consiliului de miniştri de alaltăeri, 9 Noembrie crt, chestiunea revizuire a procesului Dreyfus a venit la ordinea zilei. Ministrul preşedinte, Méline şi ministrul de rezboi generalul Billot, referează. El declară că Dreyfus a fost judecat regulat şi după toate formele şi că sentinţa rămîne în picioare cu toate consecinţele sale. Ministrul de justiţie, declară că neaducîndu-i-se la cunoştinţă nici o dovadă nouă de vinovăţie, guvernul nu poate face altceva decit să menţie sentinţa. Ziarele continuă de a discuta cu furie afacerea. Toată lumea se întreabă ce va face acum Scheurer-Kestner, venerabilul senator, care a luat în mină cu atîta desinteresare cauza ex-căpitanului. Iei trebuie să vorbească și să aducă înaintea publicului dovezile pe cari spune că le posadă. Gazetele șoviniste triumfă. In sgomotul sinistru al acestor ziare, vocile bărbaţilor politici care cheamă poporul la înţelepciune se pierd. Cassagnac, Clémenceau şi Ranc, cer revizuirea procesului pentru onoarea justiţiei şi pentru luminarea opiniei publice. Amour dimpotrivă cere ca Scheurer Kestner să fie tras în judecată ca complice al lui Dreyfus, dacă nu trebue convocat cel puţin un mare meeting popular în care să se protesteze în contra oricărei intervenţii a vice-preşedintelui senatului. Mulţi se aşteptau ca în şedinţa de ori a senatului Scheurer-Kestner să se esplice. Nu s’a întîmplat insă nimic în această privinţă. Scheurer-Kestner a prezidat şedinţa. După o relaţiune a ziarului Matin dovezile pe care le-ar poseda Scheurer, relativ la nevinovăţia lui Dreyfus, ar fi următoarele : Tradarea ar fi existat şi după condamnarea ex-căpitanului. S’a găsit la ministerul de război şi o scrisoare pe care grafologii au confundat’o cu acea a exilatului din insula Dracilor, scrisoare ce ar aparţine însă unui mic funcţionar de la ministerul de rezboiă, astăzi dispărut. Matin crede şi el că e absolut necesar ca Scheurer-Kestner să vorbească şi guvernul să aducă la rîndul său dovezile de vinovăţie, ce le are, înaintea parlamentului. Guvernul n’are de ce să se ingrijască de Germania. Germania nu va declara războiţi pentru că Franţa ar da pe faţa spionajul unuispion german. Şi Franţa întreţine spioni la Berlin. Dacă Germania ar dori rezboiu, nu i-ar lipsi motive de a-l provoca, în afară de chestiunea Dreyfus. Rappel, un alt ziar parizian, într’un prim-articol aduce laude bravurei şi onorabilităţei lui Monod şi Scheurer Kesner, fără a intra în fondul chestiune!. Atitudinea hotărîtă, în favoarea revizuirei procesului Dreyfus, a bonapartistului Cassagnac, îşi găseşte explicaţia, după unii, în greutăţile pe cari acest politician brutal vrea să le fagă guvernului. De aici şi sfatul pe care l dă Cassagnac lui Scheurer Kestner de a aduce chestiunea, în toată întregimea el, înaintea parlamentului şi a opiniei publice. De altmintrelea, spune ziaristul bonanapartist, dacă s’ar dovedi nevinovăţia lui Dreyfus, aceasta nu poate aduce con- ^ sternaţie, ci, dimpotrivă o mare bucurie în rîndurile armatei. Moftul-Antim După o telegramă recentă din Constantinopol, publicată de ziarele streine, chestia beratului lui Antim pare a fi părăsită aproape cu totul. Telegrama în chestie vorbește numai despre amînarea din nou a confirmărei capului bisericesc al Romînilor otomani ; cît despre beratul învestiturei, ceea ce nu e tot una cu o simplă confirmare, nici nu pomeneşte macar. Mitropolitul Antim primeşte, totuşi, regulat cîte 1200 de lei pe lună de la statul român, fără să facă nici o treabă, de vreme ce n’are învestitură, şi totul face a se crede că va continua să primească această leafă un timp îndelungat, deoarece nu sunt de loc semne că guvernul va putea dobîndi un episcopat în Macedonia. Această nouă izbînda colectivistă se ag mână ca două picături de apă cu toate victoriile diplomatice ale d-nul Sturdza. Un conflict austro-turc Se anunţă din Constantinopol ziarului «Fremdenblatt» că trimiterea încrucişătorului torpilor austro-ungar „Leopold"la Mersina a fost provocată de atitudinea nedemnă şi nelegală a autorităţilor locale din această localitate contra unui supus austro-ungar. Aceste autorităţi au expulzat pe un agent al Lloydului austriac, D. Brazzaffolli, în urma unei simple bănueli de participare la nişte răzvrătiri politice. înainte de a se fi făcut vr’o reclamaţie, s’a exprimat ambasadei austro-ungare A păreri de rău In această privinţă şi s’a promis să se ia măsuri; totuşi d. Barzzarolli a fost silit să se îmbarcheze, şi a ■ fost atacat cu autorizaţia Porţii, de agenţii autorităţilor, cari n’au ţinut samă nici’de pavilionul austro-ungar, nici de protecţia consulară, agenţii declarînd că procedau astfel din ordinul guvernului. ULTIME INFORMAŢII Mîine se face recepţia instalaţiunelor de la baia comunală, instalaţii făcute de casa Koerting freres. Comisiunea de recepţiune se compune din d-nii Chaigneau, Cozadini, consilier comunal, Corban, director al şcoalei de arte şi inginerul G. Brăescu. Se ştie că cu ocazia inaugurărei abatorului, d. Sturdza a rugat pe d. Chaigneau să-i facă un raport către M. S. Regele cu privire la înfiinţarea unei fabrici de conserve, în aproprierea abatorului. Pentru a putea face în tihnă această lucrare, iginerul şef al comunei a obţinut un concediu de 40 zile ca să meargă în străinătate pentru a studia chestiunea. Marţ! prefectul Gheorghian a înaintat M. S. Regelui următoarea listă cu persoanele cerute pentru decorare: D-niî: Gane, primarul oraşului, Vrânceanu, preşedintele Curtea de Apel, Mândru, procuror general, Tăcu, prim ajutor de primar, Penescu, prefectul poliţiei, Blank, autorul planului Universităţii, Troli şi Şcolari, architecţii-constructori ai Universităţii, inginerul Franck reprezentantul societăţii de construcţii care au construit Teatrul, Abatorul şi Şcoala de arte şi meserii, Hurmuzescu, directorul liceului internat, Corban, directorul şcoalei de arte, dr. Jocu, medicul veterinar al comunei, Chaigneau, inginer şef şi Viginali architect, Tănase Gheorghiu, Grigore N. Macri şi George M. Şendrea, epitropi ai casei Sf. Spiridon, dr. Bottez, medic primar al secţiei chirurgice, Iancu H. Landes, antreprenorul şi constructorul străzilor oraşului Iaşi, Petru V. Grigoriu (Buduşcă) autorul poeziei recitate la representaţia de gală, Const. Lepădatu, ajutor de primar, Căpitan Moisachi, comandantul escadronului de gendarmi călări, architect Lecomte de Nuoy, preotul C. Georgescu, protoereul jud. Iaşi, părinte Ştiubeiu, directorul mitropoliei, preot Login, protoereul oraşului, A. B. Brandia, directorul liceului externat, A. Zdrobici, directorul prefecturei de poliţie, A. Gheorghiu, comandantul sergenţilor de poliţie. Cu ocazia unor săpături ce s’au făcut la construirea portului Constanţa s’au descoperit urme ale vechiului oraş roman Torni. Intre altele s’a descoperit un cimitir cu mai multe morminte şi un templu foarte bine conservat. D. Gr. Tocilescu a plecat erl la Constanţa pentru a lua masuri ca nu cumva să se strice ceva din preţioasele descoperiri. D. Th. Vasiliu, profesor de istorie la gimnaziul «Alexandru-cel-Bun» din Iaşi, a fost numit definitive la catedra sa. Capitolul, privitor la abeatoriu, din bugetul comunal, se soldează anul acesta cu un deficit de 160000 lei, şi anume : 100.000 lei facerea şoselei care nu era prevăzută în buget, şi 60.000 lei pentru recepţia regală. Cu aşa gospodărie mergem de-a dreptul la faliment. O întrebăm din nou administraţia comunală de ce nu se dărîmă casele Leibovici. Se şoptesc multe lucruri necurate. Pentru moment ne mărginim numai la simpla întrebare, în curînd vom răspunde tot noi şi atunci vom cita fapte. & D. Gheorghian, prefectul districtului Iaşi, a fost decorat cu marele cordon al Coroanei României. Toate instalaţiunile frigorifere de la noul abator sunt gata. Recepţia provizorie a fost făcută. Astăzi Societatea reclamă plata sumei de 60.000 lei ce i se mai cuvine, în casa comunală, însă e, tulă. Reprezentantul acestei societăţi a ameninţat cu proces administraţia dacă nu i se achită suma, căci e mai mult de o lună de cînd s’a făcut recepţia provizorie... Avem să asistăm la un frumos spectacol. Cu toate ştirile respîndite în vara anului acestuia cum că deschiderea parlamentului va avea loc înainte de 15 Noembrie, din cauza nămolului de proiecte şi reforme ce pregătesc colectiviştii, totuşi camer’ile nu vor fi convocate decît pe ziua de 15 Noembr’ie, ultima limită constituţională. In ajunul deschidere! corpurilor legiuitoare, majorităţile—adică unanimităţile din cele două camer’e—vor fi convocate în întrunire intimă spre a se înţelege asupra alegerei biurourilor. Atît şi nimic mai mult, fiindcă d. Sturdza nu vrea să audă de nici o combinaţie. Ministrul preşedinte a trimis deja Cartelul Găzarilor După cartelul măcelarilor, al brutarilor şi după cartelul brutarilor, cartelul găzarilor. Pare că e o industr’ie la Iaşi. E vor’ba ca peste cîteva zile, dublu litrul de gaz să se vînză cu 90 de bani, sau chiar cu un leu. Aceasta se datoreşte în mare par’te administraţiei comunale, care pe toate căile face propagandă pentru cartel şi pentru compania de gaz din Bucureşti, al cărei asociat local e d. Nathansohn. In scopul acesta pirimăria în spedecă alte persoane de a esercita acest comerţ şi nu emite autorizaţiuni decît pentru persoanele recomandate de cartelişti. Un inspector de barteri a declarat deunăzi unul găzar că ori cine ar îndrăsni să concureze pe d. Nathansohn, nu va putea întră cu gaz în oraş. Societatea de petrol, care are rezervoare la gară, înlesneşte, la rîndul ei, acest monopol scandalos. Reprezentantul ei, d. Jurist, pleacă dimineaţa de la depozit cu accizarul comunei pentru ca lumea să nu poată cumpăra gaz decît de la depozitul lui Nathansohn. Cu chipul acesta d. Nathansohn face preţul care-i place, şi produsul de peste 10.000 lei pe lună se împarte cu colegii săi din cartel. Statistica dovedeşte că din 104 depo d OPINIA tuturor disidenţilor răspunsul următor : „Ori eu, ori conservatorii!11 Tribuna, organul oficios al comitetului naţional din Sibiu, răspunde în următorii termeni la apelul d-lui dr. V. Lucaciu pentru unirea şi reînceperea luptei naţionale : „... In familie s’au produs certe, dar lucrul a mers înainte. Cîrmacii credincioşi au rămas la postul lor, şi plugarii au arat înainte cu plugul vechiu şi în brazdă veche. Cine doreşte muncă, cine ţinteşte spor şi bună-stare, ridicarea moşiei şi înflorirea ei, să vină la brazdă, să vină la ogaşa părăsită. Căci munca e multă şi muncitorii sunt doriţi de toţi". O dovadă mai mult despre starea psihică în care se găsea d-l Ganea faţă cu lista dată de Rege cuprinzînd persoanele ce au a fi ajutate, e şi faptul că semnăturile d-lui primar puse în josul filelor listei, sunt scrise cu o mină atît de tremurindă încât abia se pot descriia. Direcţia serviciului sanitar superior a trimes o circulară tuturor prefecţilor, în care li se atrage din nou atenţia asupra stărei sanitare a districtelor. De asemenea s’a pus din nou în vedere d-lor prefecţi să ia toate măsurile posibile pentru asanarea localităţilor băltoase. Un muzeu arheologic la Iaşi Este necesitate de a se înfiinţa un muzeu de Etnografie, pe lîngă Universitatea din Iaşi, în care să se poată strînge toate rămăşiţele trecute istorice şi mai ales preistorice ale popoarelor cari au locuit din timpurile cele mai vechi şi pînă astăzi în ţinuturile Moldovei. Cu atît mai interesant ar fi aceasta cu cît cercetările din urmă ale regretatului archeolog şi poet Beldiceanu şi ale profesorului Buţureanu au arătat că judeţele Suceava, Dorohoi, Iaşi, Tutova şi Vaslui, sînt pline de resturi importante preistorice, fie din epoca de bronz şi de fer, pe mai ales din perioada neolitică.— Pentru acest muzeu etnogr’afic s’ar găsi un loc acestor resturi cari deşi aflătoar’e pe la paixxeni se rîsîpesc fără nici un post pretutindeni, s’ar găsi poate şi mijjloace băneşti pentru cercetări amănunţite archeologice, mijloace înaintate de particulari chiar. In acest muzeu Etnogr’afic s’ar aduna de asemeni şi rămăşiţele de produse actuale naţionale, cari cu înaintarea influenţelor din Apus sunt menite să dispar’ă pentr’u totdeauna. S’ar aduna de pildă toate uneltele casnice primitive remase prin difer’itele sate mal în laturi de influenţele oraşelor’. S’ar face o colecţie de fotogr’afii, sail chiar picturi de către cei competenţi, după sculpturile frumoase ale postalurilor de la casele ţărăneşti mal bogate, după săpăturile în piatr’ă, ale porţilor de intrar’e la bisei’icile mai vechi romîneşti, după pictui’ile ctitorilor zugr’ăviţi la intrarea în amvonul bisei’icesc, şi în fine după ornamentele şi odăjdiile sfinte mai vechi se înţelege ale preoţilor păstr’ate prin mînăstiri sau la particular’I. Un început de asemenea formate de museu etnografic se pare că este pe punctul de a reuşi. Rectorul Universităţii a sfătuit pe d. Antonescu, ca să ceară consiliului facultăţei de liter’e, intervenţia sa directă pe lîngă d. ministru Hai’et. însăşi ministrul este dispus să dea o sumă de bani, pentr’u începutul lucr’ărei dacă ne amintim de faptul că dăruise Universităţii din Iaşi, copiile în gips ale profesorului Odobescu şi cărei neutilizate de nimeni de la Univer’sitatea din Bucureşti, fuseser’ă lăsate să se strice în nişte magazii bătute de ploae şi umede. Deşi colecţia aceasta de gipsuri nu s’a adus la Iaşi, în schimb Univer’sitatea are o sumă de antichităţi pr’ehistorice, desgropate în anii trecuţi de cătr’ă d-nii Beldiceanu şi Buţureanu la staţiunea Cucuteni. zite mici, cate se află în oraş, 98 sunt închiriate de d. Nathansohn. Şi din acestea, numai 28 funcţionează, pe acolo, adică, pe unde sinte el că e nevoe. Dacă nu administraţia comunală dă concurs faimosului Nathansohn şi covidaniel, pentru ce nu s’a închis încă depozitul din piaţa bălei, care trebue să fie închis după r’egulament, căci s’a aprins de trei ori pînă acum—şi în timpul din urmă însuşi bătrînul tată al d. Nathansohn ’şi a găsit moartea acolo ? Pînă astăzi, de opt ori s’a amînat licitaţia pentr’u furnizarea gazului necesar comunei Iaşi, din pricină că concurenţii fiind goniţi, nu se prezintă de cît Nathansohn şi iar Nathansohn. Primăria noastr’ă ar tr’ebui să cugete că are deja prea multe păcate ca să mai ia asupră-şi şi specula mizer’iei locuitorilor nevoiaşi. Iată lista persoanelor cari au fost înscrise în listele trimese de casa regală, pentru ajutorarea din fondul de 6ooo lei trimişi dr M. S. Regele. Plata se va face la casierie cu începere de Luni 3 Noembrie. Sofia Balasan 100, preot Alex Arion 60, Catinca maior Buzdugan 60, Elena Voinescu 60, Biserice din cpt. Sculenî 60, Biserica și școala din comuna Ribicioara 60, Cost. Ceaur Aslan 60, Pavel Arhip 50, Efrosina Andriescu 50, Maria Bratu, elevă la institutul Gregorian 50, C. V. Gheorghiu, 50, Th. Vaisman 50, Paraschiva Simionescu 40, Eugeniu Nichifor 40, Natalia Marinescu 40, Ecaterina Teodor 40, Zoe Alexandrescu 40, Ionescu N. Gh. 40, Mihailovicî 40, Victor Crulovicî 40, Maria Paraschiv 40, Costache Averechi 40, Gheorghe Marta 40, Cecilia Chresbuderescu 40, Ecaterina Mîrzescu 40, Gh. Misirliu student 40, Carol Sufrin elev 40, Matrona Manoreliu 30, Elena Anastasiu 30, Gh. I. Vasiliu 30, Alexandru Movileanu 30, Natalia Munteanu 30, Herscu Moise elev cl. VI liceul nation. 30, Ecaterina Belador 20, Dumitru Cojoc 20, Smaranda Vicol 20, Casuca Maria 20, A. Mihailescu 20,Sofia Popovici 20,Cat. Botez 20, Ileana Ciuhureanu 20, Sofia Simionescuu 20, Vasiliu I. Gh. 20, Albert Vamsidler 20, Elisabeta Boldi 20, Anica Gogei 20, Maica Zenaida Dumitriu 20, Eufrosina Manoliu 20, Nicolae V. Pescariu 20, Stefan Menteacă 20, Teodor Lupan 20, Anica Petroviei 20, Ecaterina Gh. Deleanu 20, Lupu Stoica 20, Tanase Mardari, I. Mardari, Ion Maxim, Elena Gh. Popescu, Th. Amăriuței, Maranda Codrescu, Elena Nistor, Eftimia Mihailovici, Mihalache Andriescu, Maria Theodor, Ileana Arnăutu, Iona Sufragiu, Catinca Vasiliu, Elisabeta Vasiliu, Gheorghe Iosib, Maria Constantin, Fraţii Borş, Vas. Manoliu, Nicolae Popa, Maria Flerea, Elena Vasiliu, Eugenia Strejescu, Vasile Musteaţă, Raluca Tarhon, Ecaterina Costin, Frăsina Buhăescu, AmeliaMira, Elisab. Sevescu, Tesalia Christea, Elisa Bottescu, Elena Gallin, Maria Portășescu, Zamfira Diaconescu, Nicolae Cioarsă, A. Missir, Mina Hartestem, Frosa Nichita, Sofia Nedelescu, Profira Manoliu, Elisabeta Selişteanu, Maria Popovici, Sevastiţa Popovă, Gh. Botez, Ecaterina Moisian, Iona Danţăş, Catinca Banulescu, Maria Axinte, Frima Vadana, Maria Racovitz, Ion Caramaţan, Sofia Ghermanescu, Catinca Munteanu, Maria Neculi, Catinca Enau, Gheorghe Neculai, Smaranda Ionescu, Maria Frunză, Maria Burghelea, D. Şerban, Eufrosina Dumitriu, Iona Gheorghiu, Ion Gheorghiu, Aneta Stoinescu, Zamfira şi Maria Sava, Barbara Rozian, Elena Toader Celan, Iohana Poluch, Elena Spiridon, Ruxanda Oprişanu, Elena Ciuntonescu, Zoiţa Gheorghiu, Gheorghe Popovici, Alex. Recht, Celestina Adamovicî, Maria Papadopol, Maria Filipescu Const. Dumitru, Sofia Grigorescu, Adela Cateliu, Antoniă Kosorok, Elisabeta Strobescu, Ruxanda Hajdău, Avram Chiroşcă, Sultana Silvestru Anica Ionescu, Ernestina Hlildebrand, Profira Manoliu, 7 fraţi Sivestru, G. Decusară, V. Grigorovici, Ionescu M. Gheorghe, Maria Th. Popovici, Maria Theodorescu, Smaranda Negru, Elena Zaharia, Sevastiţa Neculai, Elena Dimitriu, V. Sava, Elena Spinescu, Elena Radu, Maria Dumitriu, Maria Sorian, Maria Stanislav, Catinca Vidraşcu, Sultana Maiorescu, Nicolae Grigoriu, Sultana şi Ecaterina Brăescu, cîte 20. Casandra Ionescu şi Maria Milie, cîte 15 lei. Restul pînă la 346 cîţî sunt pe listă vor primi cîte 10 lei. R D. procuror general a trimis direct în judecata curţei de apel secţia II-a pe Vasile Ciudin, poliţaiul oraşului Neamtz, pentru faptul că, în calitate de ofiţer al poliţiei judiciare, a adus în oficiul poliţiei Neamţ un ovrei, şi, spre a-1 face să mărturisească un fapt de înşelăciune de care era bănuit, i-a aplicat lovituri şia ţinut mult timp arestat ilegal. In urma neînţelegerilor prin consiliul de miniştrii privitor la proiectul d-lui Berendel, ministrul de rezboiu şi-a dat demisia. PUBLICAŢIUNE In zilele de 6—20 Noembrie a. c. se vor vinde de bună voe prin licitaţie publică în comuna Vîrtişcol (R.Sărat) la viile Solomon Sibalis toată averrea mobilă compusă din una sută mii deca de vin, vr’o 30.000 deca rachiu de prune, şi drojdii de diferite grade, vase goale, mobilă de casă şi altele. Vînzarea se va face en gxos şi en detail, începînd de la un vas. Pentru infor’maţiuni a se adresa sauda administraţia viilor sau la dd. Leibovitz et Vogel. A. Gr. DABIJA AVOCAT S’a mutat str’ada Golia 67, vis-â-vis de Redacţia ziarului «Opinia». A V I S Ziarul Opinia se află de vînzare in Podul Iloae la d. L. Frühlman. 8 Asupra sinuciderei d-nei Goilav de la Botoşani aflăm următoarele detalii: D-na Ştefan Criste Goilav încă de astă vară a căzut într’o mare melancolie, din cauza boalei soţului, care boală părea foarte gravă. Deşi soţul s’a întors bine din străinătate, totuşi melancolia d-nei Goilav s’a agravat din ce în ce mai mult şi în timpul din urmă ajunsese la idei fixe. Împrejurările sinuciderei sunt următoarele : D-na Goilov în noaptea de 29 spre 30 Ocomvrie a dispărut din casă, a făcut pe jos vr’o oară pănâ la linia care trece pe moşia Călămăneşti şi acolo şi a pus capul pe şine cînd era să treacă trenul. Familia a căutat’o toată noaptea şi abea a 2-a zi s’a găsit cadavrul. D-na Goilov lasă 4 copii. Sinuciderea sa se esplică prin nevropatie, de care au fost afectaţi mai mulţi membri ai familiei. Un frate al d-nei Goilov s’a sinucis acum 5 ani la moşia Epureni din jud. Botoşani, un văr al său serjentul Misir s’a sinucis acum 2 ani în Iaşi la hotel Dacia. & D. dr. Bi’ăiescu, membru în comisiunea medicală pentru examinarea stărei mintale a nefericitului Eugen Ionescu, care urmează a fi pus sub interdicţie, a depus astăzi jurămîntul. Comisiunea medicală se compune din d-nii d-rl Motăş, Brăiescu şi Bădescu- Roman. De 24 de zile a expirat termenul asigurărei teatrului pe anul trecut. Noile formalităţi pentru anul curent au fost făcute, dar cei 12.000 lei plata asigurărei nu s’au achitat, încît astăzi administraţia a fost înştiinţată că deoarece suma nu se achită, societatea de asigurare e de drept degajată de orice despăgubire în cazul unui incendiu. D-na Zoe Bengescu, din ordinul Majestăţei Sale Reginei, a trimis cîte 500 lei d-nei Maria Gatargi prezidenta societăţei de binefacere din Iaşi; princesei Aglaea Moruzzi prezidenta patroneselor spitalului Caritatea; d-nei Elina Mîrzescu prezidenta Reuniunei femeilor române. In aceiaşi zi s’a primit din partea principei Elena A. Cuza 12500 cotizaţia sa pe jumătate an pentru spitalul Caritatea şi 600 lei cotizaţia pe acelaş timp pentru societatea de binefacere. Judecătorul de instrucţie de pe lîngă cabinetul No. 3 a dispus arestarea lui Ioan Constantinescu, acuzat de excrocherie. Astăzi tribunalul secţiei l-a urmează să se pronunţe in privinţa confirmărei mandatului. %% Toţi samsarii cari colindă sălile palatului au fost citaţi astăzi la parchet, unde li s’a pus în vedere că le este interzisă intrarea în palat, şi că la caz cînd vor infringe această regidă, se vor lua măsuri aspre în contra lor. Nu putem decît să aplaudăm această măsură foarte bine-venită, a parchetului de Iaşi. Pentru a nu fi că avansăm lucruri fără a le documenta, şi în special în cea ce priveşte starea financiară a comunei Iaşi, dăm publicităţei faptul că astăzi administraţia comunală a fost înştiinţată de casierul comunei că pe ziua de mîine, 1 Noembrie, este de făcut plata a 270.000 lei, şi în casă nu se află decît 36.000 lei. Adăugam şi noi ca şi casierul că plăţile sunt din cele mai urgente şi că nu pot fi amînate fără a provoca perturburărî cu diferite servicii. Femeia Anica Toader I. Orghidan a fost trimisă înaintea curţeî cu juri din Neamtz, pentru că a omorît două copile. Judecătorul de instrucţie conchisese la neurmărire deoarece nu s’a putut stabili mobilul și se crede că ar fi alienată. In urma opoziției procurorului general, camera a trimis’o în judecată curtea cu juri.