Opinia, martie 1898 (Anul 1, nr. 247-271)

1898-03-01 / nr. 247

Cota oficială Constanța 27 Februarie 1898. Orz 80 hect. 4 lei 50 bani. Grin de toamnă 40 hect. 9 lei 8 b. Porumb 100 hect. 6 lei 20 b. Meia 20 hect. 4 lei 70 bani. Secară 10 hect 6 lei 30 b. Toate în oraş la magasie. Galaţi 27 Februarie 1898. Orz 4600 hect. 53 greut. in­­gr. pe hect. lei 5 obor. Orzoaica 5000 hect. 58% greut. In kgr. pe hect. 5 lei 10°/6 kgr. doc. Oves kgr. 60000 11% kgr. magasie. Buletin Parlamentar Scandalurile de la Cameră şi de la Senat înainte de a se ajunge la ziua de azi, cînd s’aşteaptă desvoltarea interpelare! lui Fleva, şedinţa Camerei de ieri, Vi­­trtÎ, 27 Februarie, a fost furtunoasă pre cit se poate cere de la nişte matadori nemulţumiţi de guvern, cari abia acum îşi ascut săbiile. După îndeplinirea formalităţilor obici­nuite, d. G. Scorţescu interpelează pe ministrul de domenii asupra afacerei Wachtel. Cere ca guvernul să respundă imediat, pentru demnitatea Camerei, căci un ziar oficios a făcut insinuaţiuni ne­demne la adresa unui venerat membru al Adunărei, la adresa d-lui Aurelian. Speră că guvernul nu va recurge şi de astă dată la termenul reglementar (Aplause). Se naşte un zgomot infernal provocat de mamelucii votatori, cari se ridică în picioare şi prin tapajul ce fac caută să acopere glasul d-lui G. Scorţescu. Voci: Să respundă guvernul imediat D. Porumbaru . Somăm guvernul să respundă imediat, căci cunoaşte prea bine afacerea. (Aplause). D. Stolojan declară că trebue să stu­dieze afacerea. (Sgomot, protestări ener­gice. In Cameră domneşte o mare a­­gitaţie). D. P. S. Aurelian cerînd cuvîntul se face tăcere în Cameră. D. Aurelian roagă guvernul, de­şi a­­re dreptul să respundă peste trei zile să declare azi cîte­va cuvinte asupra co­rectitudinei acestei afaceri. Oratorul spune că s’au făcut la adre­sa d-sale insinuaţiuni cari îl jignesc şi cere o declaraţiune categorică guver­nului. D. Aurelian face un scurt istoric al acestei afaceri şi spune că vara trecută, faţă cu atacurile presei conservatoare un ziar oficios nesolicitat de d-sa a res­­puns asupra acestei afaceri luîndu-i a­­părarea. Azi acelaşi organ oficios face insinuaţiuni contrarii celor susţinute în Iunie. D. Aurelian declară că cunoaşte per­fect afacerea, ştie că s’a petrecut cu respectarea tuturor legilor şi in folo­sul industriei naţionale. Aceasta o ştie şi banca ministerială. Prin urmare ar trebui să nu recurgă la un termen de trei zile pentru a res­­punde la o chestiune asupra căreia s’au pronunţat deja. (Aplauze prelungite). In timpul acesta, d. preşedinte vrînd să servească guvernul, găseşte de cu­viinţă să înjure pe d. Aurelian. Drape­­lişt­l protestează. Se iscă un duet între d-nul Delavrancea şi Pană Buescu, care, in urma vorbelor schimbate, e silit să părăsească Camera. După ce se mai potoleşte puţin scan­dalul , D. Cantacuzino, ministru de finanţe, roagă biuroul să se respecte regulamen­tul şi să nu se facă o tulburare în A­­dunare prin acest incident. (Sgomot, pro­testări). D. ministru găseşte că această inter­pelare este intempestivă. Guvernul nu se teme de lumină şi dacă se doreşte ca miine, cu ocazia interpelării, să se vorbească de afacerea Wachtel, va vorbi şi atunci va vorbi şi de alte afaceri. (Protestări energice se ridică în toată Camera. Deputaţii sînt în incintă foarte agitaţi. D-nii miniştrii Palade şi Stolo­jan părăsesc incinta Camerei. Sgomotul nu se restabileşte de­cît după cîte­va minute). * ♦ La senat, după ce ministrul depune un proiect pentru modificarea art. 5 din legea casei şcoalelor, d. Grădişteanu face următoarea declaraţiune : «Din cauză că in discuţia de ieri a Senatului, în chestie de regulament, un domn senator a spus că îmi schimb o­­piniunile după împrejurări şi deci în ca­litatea mea de vice-preşedinte sunt o notă discordantă în biurou şi în majo­ritatea Senatului, rog să mi se primească demisiunea din această calitate». D. Grădişteanu declară că îşi dă a­­ceastă demisiune în mod irevocabil şi adaogă că dacă ar pune cestiune per­sonală cu d. Constantinescu, care a spus aceste cuvinte, e sigur că d-sa îşi va retrage cuvintele. Nu voeşte acest lucru şi roagă încă odată ca Senatul să-i pri­mească demisiunea. Apoi d. Urechie declară la rîndul seu că’şi dă şi d-sa demisiunea din vice­pre­zidenţia Senatului. JVEJLJR ajute D. Eduard Ulle, primar al oraşului Bo­toşani, se află în oraşul nostru. D-sa a consultat mai mulţi ingineri din Iaşi relativ la lucrările pentru aducerea a­­pel la Botoşani. * In locul d-lui Emanu Caplescu, fost şef al cancelariei inspectoratului jandarmeriei ru­rale din Iaşi, a fost numit d. M. Calierghi * Membrii consistoriului ’şi au declinat com­­petinţa la procesul dintre părintele Arion şi tinichigiul V. Ich­im, de­oare­ce s’a con­statat că reparaţia bisericei Sft. Ilie s’a făcut cu ştirea protoiereului Pavel Savin. * Curtea de apel a condamnat ieri pe Petru Elesescu, din Roman, la 3 luni Închisoare, pentru furt de bani. * Evreica Ruhla Idilovici a perdut ieri, în strada Nicolinei, un portofel cu 50 lei. A încetat ieri din viață locotenentul Marin Dimitrescu, din regimentul 29 de linie. Condoleanțele noastre. * Locuitorii din strada Banu au fost spări­­aţi noaptea trecută la ora­­ de două detu­nături de revolver Sergentul din punct a constatat că focu­rile au fost trase de d. Gh. Stravolca, pro­fesor căruia i se păruse că nişte hoţi umblă prin ogradă.♦ Tânărul Moise Eisenberg e foc amorezat de d-ra Adela Iţicovici. Amorezaţii, Insă, sunt saraci şi familiile lor se impotriveau să le dea bine-cuvintarea. Planul Insă era uşor de făcut: Eisenberg împrumută noaptea trecută dintr’un saltar străin suma de 160 lei şi ’mpreună cu iubita sa sboară la gară. Păgubaşul celor 160 lei, Insă, a prins de veste şi neomenosul comisar de la gară a stricat idila amorizaţilor trim­eţindu-i să doarmă la poliţie,avind fie­care apartament aparte. ULTIME INFORMAŢII In noaptea de 23 spre 24 Februarie, locuitorii din comuna Mărgineni din ju­deţul Neamţ, au fost înspăimîntaţi prin­­tr-o descărcătură de pușcă produsă la fereastra văduvei Catrina N. Th. Scurtu. Din fericire nimenea din casă n’a fost rînit. Autorul faptului e un oare­care loan Suvac din numita comună, care a și fost arestat. Se presupune că ar fi la mijloc o ches­tie de dragoste.­­ Un caz care dă de lucru parchetului. In comuna Roznov, jud. Neamţ, lo­cuitorul Const. Th. Pancu, chefuind o zi întreagă la crîşma din acel sat a încetat din viaţă. N’o fi la mijloc rachiul falsificat ? Printr’un ordin al ministerului de interne sosit astă­zi la prefectura de ju­deţ se cere alcătuirea unui tablou de toţi funcţionarii serviciilor administrative din judeţul Iaşi, absolut necesari func­ţionarei numitelor servicii, care ar ur­ma să nu fie chemaţi în caşul unei mo­­niicări. -­­­ Un accident nenorocit. Locuitorul Enache N. Livadariu din comuna Tudora trecînd prin pădura nu­mită «Bolovanii» din acea comună un copac căzînd l-a culcat la pămînt mort. X Isac Lupu, fost tovarăş la fabrica de apă gazoasă, firma Zinner & Co. a declarat apel contra sentinţei tribuna­lului secţia II-a Iaşi, cu privire la ne­înţelegerea dintre el şi tovarăşi sof. X Epitropia spitalului sf. Spiridon a făcut apel în contra sentinţei tribunalul­ sec­ţia II-a prin care Gr. Stamatian, inginer silvic, a fost achitat de acuzare de abuz de încredere. Lumea cunoaşte dificultăţile cu pri­vire la aducerea apei la noua univer­sitate. Abia s’a sfîrşit cu instalaţiunile necesare, şi maşinele funcţionau cu chiu cu vai. Se aştepta numai recepţia defi­nitivă. Dar iată că conductele suterane au crăpat. In urma acestora nici eclavagiul sau încălzitul nu se poate face, necum apă pentru serviciile necesare. Responzabilitatea întreagă cade asu­pra antreprenorului. Lucrările vor fi refuzate.­ ­ Inspector general al jandarmeriei ru­rale, în locul d-lui colonel Manoliu, de­misionat, va fi numit d. major Mustaţă care va fi înaintat la gradul de locote­nent colonel. D-nui Take Ionescu şi Mihail Cornea au sosit azi dimineaţă în Iaşi. Direcţia poştelor a hotârît să emită cîte­va milioane de timbre noui cu o­cazia inaugurarei nordul palat al poş­telor. Aceste timbre vor fi de două ori atît de mari ca cele actuale şi vor purta e­­figia regelui şi tabloul palatului de poştă Fie­care din aceste timbre de la 1 ban şi pînă la 2 lei va reprezenta o vedere din Capitală. Aceste timbre nu vor circula de­cît 15 zile. Direcţia poştelor speră să scoată din vînzarea acestor timbre o parte din cos­tul palatului poştelor. Din inspecţiile d-lui Miculescu. La externat, d. Miculescu a asistat în clasul d-rei Beatrice Costăchescu, şi a rămas foarte mulţămit de siguranţa răs­punsurilor date de eleve, cum şi de me­toda profesoarei. Notăm că era de cla­sa I. D-sa venise pentru inspectarea spe­cială a clasului d-rei Costăchescu, care ceruse definitivatul. D. inspector s’a arătat foarte scrupu­los la intrarea în clas şi cu propria sa mină a notat cele 10 secunde, în care profesoarele au stat de vorbă cu inspec­torul. Aceiaşi măsură a păstrat-o la liceu şi la seminar, căci d. Miculescu e un admirator al raportului d-lui F. Rîş­canu, în ceia ce priveşte notarea absen­ţelor, crezînd şi d-sa că tot progresul în şcoală atîrnă de la nemîncarea mi­nutelor în ora de clas. La Seminar d. Inspector a fost de­parte de a fi mulţămit de răspunsurile date de elevi la Întrebările ce singur in­spectorul le punea, lucru care a exas­perat profesorul respectiv. Se vede că d-nii epitropi ai sfântuluî Spiridon fac politică, îşi primesc regulat diurnele, fac literatură dacă vroiţi, de toate în fine, afară de administraţie. Cele ce se petrec pe la biuroul primire­ este o dovadă despre aceasta, şi un fapt recent confirmă odată mai mult această stare de lucruri. Aşa în ziua de 25 curent, un anume Matei Stan Olteanu îşi rumpe un picior. El este pus pe o câtiugă şi dus la Sf. Spiridon, unde n î se refuză primirea pe cuvînt că nu este loc. Nenorocitul e tran­sportat după aceea la comisia a III, de unde, dus iarăşi la spital, e din nou re­fuzat. Condus apoi la doctorul Burstin, acesta '1 trimete la spitalul israelit, unde de asemine­a se spune că nu e nici un joc. In fine cătră sară fu recondus, în durerile cele mai mari, acasă la el, str. Ciurchi No. 103 ; a doua zi sermanul om a fost adus la d. doctor Filipescu, care, intervenind printr’o scrisoare pe lîngă doctorul Stihi, Matei Stan Olteanu fu în fine primit la spitalul Sf. Spiridon. Cititorii îşi pot închipui că dacă nefe­ricitul suferind nu ar fi avut norocul să fie adus la doctorul Filipescu, îşi purta şi azi poate in durerile cele mai mari piciorul seu rupt prin stradele oraşului. Dar ce se poate aştepta de la nişte efori cari se ocupa cu Casa Rurală şi nu cu casa Sf. Spiridon! “ Suntem rugaţi a întreba pe organiza­torii loteriei in folosul spitalului Caritas din Bucureşti, strada Dudeşti No. 58, cînd s’a amînat tragerea de­oare­ce nu ştim nimic de termenul pus la 4 Febr. a. c. Vînzătorii de bilete de loterie au spus ca la 4 Febr. era să fie ultimul termen irevocabil. X­­MNSILIIJL COMUTAI. — Şedinţa de noapte *— Se continuă discuţia bugetului. Se vo­tează subvenţia de 1000 lei pentru spi­talul Caritatea. Se dă cetire unei petiţiuni a d lor Xe­­nopol şi Cuza, cari, în numele ligei an­­tialcoolismului, cer o subvenţie de 300 lei pentru înfiinţarea unei ceainării. Se acordă cererea ligei alcoolismului — vorba d-lui Tăcu—cu expresa condiţie de a înfiinţa ceainăria. La capitolul pentru cumpărarea de cărţi şi haine pentru copiii săraci se înscri­sese suma de 5000 lei in loc de 7000. D-nii Ghica, Cozadini, Costandache şi Velciu susţin suma de 7000. D. Tăcu se opune, cerînd înscrierea sumei de 6000 lei. D. Ghica. Ce faci caz, coane Iorgule ? copiii sunt toţi de prin măhălăi­. Se înscrie suma de 7000 lei. Se înscrie bursa de 11.600 lei pentru copiii de la şcoala de meserii. La capitolul cultelor se înscrie numai 8000 lei pentru repararea bisericilor, cu toată opunerea părintelui Vereanu, care, după vreo zece minute părăseşte ostentativ sala. In buget se înscrisese 10.000 lei. *** La capitolul serviciului tehnic se iscă cele două incidente despre care vorbim la informaţii cu privire la inginerul şef. Cu toată opunerea d-lor Velciu şi Nec Iean, se admite înfiinţarea posturilor de conductor şi desemnator pentru plana oraşului. Asupra acestui punct se naşte o mare discuţiune şi d-nul Gane, Tăcu, Lepădatu, Costandachi, Ghica şi Cozadini se ridică în contra d-lui Velciu şi arată că servi­ciul tehnic e sufletul administraţiei, şi dacă astă­zi se face ceva pentru comună, aceasta se datoreşte numai serviciului tehnic. Se discută apoi asupra unui accident dintre inginerul Savul şi principele Din Sturdza. D. Gane spune că afacerea a fost tran­şată. Se votează capitolul întreg al servi­ciului tehnic cu suma de 74.000 lei pe an. Şedinţa se ridică la ora 11. 40.­­ Muzica face progrese la ţară. Sunt a­­proape 10 sate, în care învăţătorii au reuşit a organiza coruri bisericeşti; din acestea ne place a aminti în special ur­mătoarele: Comuna Borşa, învăţător Apostol; Co­muna Dumeşti, învăţător Dodon; Comu­na Cîrniceni, învăţător Andriescu ; Co­muna Goeşti, învăţător Georgescu; Co­muna Podu-Iloael, învăţător Brudariu N’avem cuvinte de a ne arăta mulţumi­­rea noastră faţă cu acest bun început, care arată că de­şi încet, dar sporiu în cultura estetică a ţăranului nostru se face. Numai totul atîrnă de la hărnicia şi stăruinţa învăţătorilor. X Pe ziua de 1 Mart Academia îşi des­chide sesiunea de şedinţe pe anul acesta. D. A. D. Xenopol pleacă Luni­oara să ia parte la şedinţele Academiei. X I de la societatea ştiinţifică şi literară Şedinţa de la 27 Februarie, supt pre­­zidinţa d-lui A. D. Xenopol. D. A. D. Cuza citeşte versuri de d-na Ana Conta Kernbach «Picură lacrimi», apoi versuri de pseudoninul Juvara «Dorinţa». D. T. Burada ceteşte o prea intere­santă dare de samă despre Vlahii din Krain şi Dalmaţia, unde a găsit resturi de Vlahi în satele Hrast şi Boiana lîngâ oraşul Mottling. Toţi au ceva urme de port valah, dar toţi vorbesc slavona. Ei sunt agricultori. D. Burada a călătorit pe acolo în vara anului 1897. Studiul d-lui Burada se va publica în Arhiva. D. D. A. Greceanu prezintă societăţii o frumoasă hartă a Vrancei din 1863, împreună cu actele referitore la celebrul proces dintre ţaranii din Vrancea şi ce­le 3 mari familii Ipsilante, Moruz şi­ Roz­­novanu, cari au recurs la stăruinţa ţa­rului din Petersburg şi a Sultanului, ca­re au dat ordine formale domnului de atunci, Scarlat Calimachi, ca să facă dreptate boerilor. Totuşi divanul discu­tă şi prin pana măeastră a lui C. Ne­gri, moşul marelui patriot, răspunde în mod strălucit notei consulului rusesc şi astfel ţaranul cîştigă procesul. In legă­­tură cu acest proces amintim celebra a­­nafora din 1817 In chestia proprietăţii din Vrancea, care face onoare boerilor de pe atunci si în special lui C. Negri. X D. Vasile Costin, din cauza numirei sale ca profesor la scoala de comerț a demisionat pe ziua de 1 Martie din pos­tul de desemnator la serviciul technic a comunei. X D. T. Burada a adus cu d-sa din sa­­tul Hrast un fluer gemanat, cum era la latini geminae tibiae, fluer care nu se găseşte de cît în Vrancea. Un aseme­nea fluer e foarte curios. Are nouă bor­te, 5 pe dreapta, iar pe stingă 4; nu ştim pentru moment succesiunea note­lor nici gama pe care s’ar cînta, căci d. Burada afirmă că n’a avut vreme să înveţe mecanismul.­­ Nişte persoane interesate au pus în circulaţie versiunea că d. I. Ventura, fostul prefect conservator, ar fi fost şters din listele electorale după cererea unui membru a clubului conservator. Dăm cea mai formală desminţire a­­cestei versiuni tendenţioase. După cum se poate vide din Monitorul comunal, d. Ventura a fost şters din oficiu de con­siliul comunal şi comisiunea clubului conservator a cerut la tribunal reînscrie­­rea sa, cerere care se va judeca în ziua de 3 m martie. De alt­fel, tribunalul a şi reinscris ieri pe d. Ventura pe baza unei alte cereri făcute de d. Gh. Niţescu şi susţinută de amicii noştri. Bursierii comunei maltrataţi La capitolul privitor la bursele comu­nei Iaşi, părintele Vereanu a ridicat în şedinţa de aseară două chestiuni foarte importante. D-sa a avut ocaziunea să constate modul mizerabil cum sunt tra­taţi bursierii de la şcoala d-luî Caracaş. D. Gane a afirmat că într’adevăr are rapoarte foarte defavorabile pentru d. Ca­racaş şi s’a constatat că băeţiî fug din cauza răului tratament. Probabil că contractul va fi reziliat. In ce priveşte elevele de la şcoala Mironescu o anchetă a fost deschisă şi rezultatul nu se cunoaşte încă. O crimă îngrozitoare Pentru astăzi avem o nouă crimă şi încă în condiţiunile cele mai tragice. Pare că satele noastre au devenit locuri unde se petrec dramele cele mai teri­bile şi despre care nu vorbesc rapoar­tele procurorului general către camera de punere sub acuzare. Iată cele petrecute. * * * In satul Ghidion, comuna Popești jud. lași, un băetan numit Piele-Verde, era cocoşul satului. Flăcăul petrecea cea mai mare parte din vreme în dezmerdările frumoasei fete din partea locului. In noaptea cînd s-a comis crima, Piele- Verde era în casa fetelor Anghilina Pri­­goreanu şi Anica Vasiliu. Era îndrăgostit de amîndouă şi pare că fetele nu erau geloase una de alta. *** Dar alţi doi flăcăi JiToader V. Liţă şi Gh. St. Prigoreanu, iubiau şi el pe fetele despre care vorbim mai sus. Veniţi tocmai atunci în casa acestor fete, el observară dragostea de care e încunjurat Piele-Verde şi pare că ambele fete erau refractare sentimentelor de care erau animaţi tinerii. * * * Se retrag el din casa lui Prigoreanu şi dueîndu-se la crîşmă se înţăleg amîn­­doi să sluţească aşa fel pe Piele-Verde, în­cît să nu mai aibă poftă de dragoste. Se întorc la casa fetelor, pindesc cînd Piele-Verde porneşte de-acolo, şi, abia eşti pe poartă, îl lovesc cu ciomegele pînă cînd nenorocitul cade la pămînt fără simţiri. La ţipetele victimei, cel din casă sar în ajutor, dar ucigaşii fugiseră. Revenit în simţire, Piele Verde mai are putere să spună că cei cari l’au lo­vit sunt Toader V. Niţă şi Gheorghe Şt. Prigoreanu. Cade apoi intr’o stare de inconştienţă şi agonia durează trei zile. . * * * Afacerea va veni zilele acestea înain­tea curţei cu juri din Iaşi. A se ceti la ediţia a doua telegra­mele cu privire la cele intlmplate la şedinţa de astă­zi a camerei. Dr. I. ŢARAN­U Specialist pentru boalele de piele şi syphilis Iaşi—Strada Unirea 1 Colţul stradei de Sus Consultaţii șî de la 2—1 De vînzare sau de arendat O vie la rond point de la Copou, a­­vînd 3 fălci din care 3—4 pogoane lu­crătoare, doue livezi, o carieră de nisip, casa de cărămizi, atenanse etc. A se a­­dresa la redacţie. * X X X V X D. Isvoranu cere ca Senatul se res­pingă demisia d-lui Grădişteanu. D. Ureche îşi motivează demisiunea pe făptui că d. Budişteanu a declarat cum că întreg biuroul este incapabil. D. Izvoranu laudă pe d. Urechie şi zice că numai pe prezident a vrut să-l atace, rugînd ca să se respingă şi de­misia d-lui Urechie. Se hotărăşte ca la şedinţa viitoare Senatul să decidă asupra acestor de­­misiuni. OPINIA PRIMA SOCIETATE DE ECONOMIE din URBEA IAŞI Convocare, Domnii membri ai Primei Societăţi de conomie din Urbea Iaşi, sunt convocaţi în adunare generală pentru Duminică vi 1 a lunei Martie anul curent, oara 1% şi jum. din zi, în localul propriu­ al So­­cietăţii din strada Palat şi Ştefan cel Mare No. 1. La ordinea zilei sunt următoarele con­­cestiuni: I. Raportul Comitetului de adminis­­taţie despre mersul afacerilor Societăţei în cursul patru­ luni al I-a : Septembre­­lecembre 1897—98. II. Raportul comisiunel de control c­re­­ativ la cele ce a constatat ea, cercetînd scriptele de comptabilitate şi starea a­­verei sociale pe patru­ luni a Septembre­­lecembre 1897—98, şi Raportul detailat al acestei Comisiuni, de mijloacele ce s’ar putea întrebuinţa precum şi de modul cum s’ar putea crea un fond de pensiuni. III. Alegerea Comisiunei de control pentru cercetarea scriptelor de compta­­bilitate şi starea averei sociale pe pa­tru­ luni a II-a : Ianuarie-Aprilie 1898. IV. Cestiunea construirea unei odăi pentru locuinţa odăiaşului Societăţei, ră­masă pendinte din şedinţa din 11 ia­­nuare 1898, conform hotărîrei adunărei generale din acea şedinţă. V. Cestiunele ce se vor ivi în cursul şedinţei. Aceasta fiind a doua convocare, adu­narea poate lua decisiuni obligatorii pen­­tru toţi membrii societăţii, cu majori­­atea voturilor asociaţilor prezenţi, con­form art. 53 din statute. Preşedintele Comit. de Administraţie O. Ghrigorescu 3

Next