Opinia, aprilie 1898 (Anul 1, nr. 272-294)

1898-04-01 / nr. 272

Cota oficială Galaţi 30 Martie 1898. Secară 5000 hect. 64 greutatea în kile pe h­ect. 0 lei 50 bani şlep. Orz 5000 hect. 52 800 idem 4 lei 90 bani şlep. Constanţa 30 Martie 1898. Orz 160 hect. 4 lei 60 bani. Porumb 280 h­ect. 5 lei 20 b. Secară 50 hect. 5 lei 20 bani. Grîu 30 hect. 4 lei 70 bani. Grîu de toamnă 80 h­ect. 8 lei 70 bani. Toate în oraş la magasie. CAMERA DE COMERCIU DIN IAŞI Şedinţa din 27 Martie s-a deschis la ora 3. p. m. sub preşedinţa d-liu G. D. Şerban, preşedinte al camerei. La ordinea zilei sunt 3 chestiuni şi a­­nume: 1) Conversiunea bonurilor depuse la casa de depuneri ca fond al camerei. 2) Formarea listei experţilor la falimente şi a cercetărilor de registre şi 3) Resolvirea cererea bărbierilor de a continua lucrul peste ora 12 după legea asupra repaosului duminical. Conversiunea Preşedintele luînd cuvîntul arată că din fondul camerei depus la consemnaţie 44.000 lei se află plasaţi în rentă supusă conversiunei şi anume: 34.5000 lei în rentă perpetuă 5 la % şi 9500 lei în rentă amortibilă 5 la °/o- Ambele rente urmînd a fi convertite după noua lege în rentă 1898 a 4 la °/o, sau a se presenta la plată al pari pe ziua de 1 Iulie a. c. Dacă vom converti renta ce posedăm în rentă nouă 4 la °/o, adaogă preşedin­tele, camera va suferi o perdere anuală de cel puţin 300 lei, ceea ce ar aduce veniturilor noastre destul de mici un sdruncin simţitor budgetelor. Dacă vom preschimba renta în scrisuri fandiar ru­rale 5 la 5/6 este adevărat că evităm perderea veniturilor, însă dăm peste in­convenientul, că cupoanele acestor scri­surile fiind exigibile lui Iuliu şi 1 Ianuar, nu vom fi în stare a achita mandatele camerei pe cele 3 luni de la April la Iuliu şi camera are de plătit in April şi Octombre pe lingă celelalte cheltuele şi chiriile localului camerei şi şcoalei comer­ciale gradul I. Preocupat de buna admi­nistraţie a fondului camerei şi de regu­lata plată a obligaţiilor sale,continuă pre­şedintele, am crezut că ar fi mai nime­rit să convertim bonurile noastre în renta din 1894, care nu se converteşte, cu pro­cente tot de 5 la °/p, cupoanele fiind exi­gibile la 1 April şi 1 Octombre, operaţie care nu atinge fondul, nu diminuiază ve­nitul şi ne asigură plata la timp a man­datelor pe lingă că din operaţie camera ciştigă din deferenţă de curs suma de 392 lei 50 bani pe care-i putem trece fie ca fond, fie ca venit al camerei. V’am­ convocat d-lor membri zice Pre­şedintele rugîndu-vă să studiaţi chestiu­nea din toate punctele de vedere şi să ne indicaţi calea ce trebuie să urmăm pentru a asigura atît partea materială cit şi prestigiul acestei instituţiuni în serviciul căreia cu toţii lucrăm cu tot devotamentul. Fac apel la cunoştinţele speciale ale d-lui Lelboviki bancher spre a ne călăuzi în această conversiune ce siliţi suntem a o făce. Discuţia generală fiind deschisă şi în urma judicioaselor observaţiuni ale d-lui Leibovici şi a obiecţiunelor d-lui vice­preşedinte Th­. Jellea şi celorlalţi mem­bri, care a ocupat camera aproape 2 ore s’a decis cu unanimitate preschim­barea fondului în rentă amortisabilă din 1894 dată comunei Iaşi în preţul celor 0 jum. milioane prin intermediul casei locale Iurist şi a firmei Marmorosch Blanc & C-ie din Bucureşti. Şedinţa camerei de comerciu a putut servi de model consiliului comunal lo­cal, care a votat­­ la vapour conversi­unea datoriilor comunei şi contractarea unui nou împrumut de mai bine de 7 milioane lei, fără a se face nimic pen­tru comună, ceva mai mult, înglodîn­­du-se comuna în datorii care să parali­zeze chiar acţiunea unui nou consiliu mai destoinic şi mai cu dor de binele oraşului. Lista Experţilor După lămuririle date de d. Preşedin­te G. D. Şarban, în ce priveşte impor­tanţa întocmirei acestor liste, persoane­le din ea fiind chemate a ajuta justiţia la cercetarea falimentelor şi în urma discuţiilor urmate s’a votat întocmirea listei din persoanele pe care le am pu­blicat in numărul de ieri. Repaosul Duminical Preşedintele pune în discuţie a 3-a ches­tiune’ relativă la bărbieri. Bărbierii, zice d. Şerban, a cerut prin preşedintele societăţii lor, încă din vara trecută şi direct Ministerului a li se per­mite continuarea lucrului pînă la 2 p. m., adică 2 ore peste termenul acordat de lege şi asimilarea sărbătorilor prevăzute la art. 7 din lege ca zilele de Duminică. Mai tîrziu,în Decembrie, s’a presentat camerei o nouă petiţie subscrisă de a­­proape 50 bărbieri patroni şi lucrători solicitînd camerei acordarea unei pre­lungiri a orelor de lucru, căci după no­ua lege breasla lor e lovită simţitor, cel mai şarad fiind reduşi la lipsă prin îm­pedecarea lucrului tocmai în ziua şi în orele cînd publicul are şi nevoia şi tim­pul a se îngriji de toaletă. Votul dat de cameră la 10 Decembre 1897, prin care li s’a permis a lucra. Duminicile şi sărbătorile ziua întreagă, cu excepţie de lucrători, care vor fi li­beri a înceta lucrul la ora 2 p. m. şi a zilelor de Crăciun şi Paşti, cînd ateli­e­­rile vor fi închise ziua întreagă a fost, nesocotit de Prefectura Poliţiei Iaşi.­­Cu toate că această Prefectură, contra legei tolerează funcţionarea băilor şi atelie­­rilor de fotografie (N. R.). Ceva mai mult chiar un județ de ocol—a nesocotit a­­cel vot, condamnînd la amendă pe băr­bierul Gh. Nicolau care a cătat a be­neficia de votul camerei dat în baza art. 6 din lege. Atitudinea poliţiei şi a unuia dintre ju­decătorii de ocol, a necesitat să avem o lungă corespondenţă cu Ministerul pen­tru a stabili cărei jurisdicţii sunt supuse voturile date de camerile de comerciu, în baza art 6, pe cîtă vreme legea prin art. 9 unele voturi le supune aprobării curţilor de Apel. De unde rezultă că vo­turile date in baza art. 6, care prin lege nu sunt supuse nici unei aprobări, rămîn definitive şi perfect esecutorii. In urma acestor corespondenţe ministerul recu­noaşte că pînă la întocmirea unui regu­lament special legea repausului se apli­că de camerile de comerciu după cum fie­care­ înţălege pentru circumscripţia sa. După­­desbaterile urmate camera de­cide : 1) . Atelierile de bărbierie propriu zise vor rămîne deschise Duminicile şi săr­bătorile ziua întreagă. 2) . Lucrătorii nu pot fi obligaţi a lu­cră de­cît cel mult pînă la ora 2 p. m. 3) . In zilele de 25 Decembrie, 1 Ia­nuar, 6 Ianuar, Prima zi de Paşti, 23 April şi Duminica Rusaliilor atelierile de bărbierii vor rămînea închise ziua întreagă. 4­ . Bărbieriile care au spre vi­nzare mărfuri—articole de toaletă—vor fi în­chise la ora 12 din zi, ca şi cele­lalte magazii în care se vînd asemenea măr­furi. Şedinţa de la 28 Martie Şedinţa se deschide la 3 ore sub pre­­şedinţa d-lui G. D. Şarban membri pre­­senţi, Th. Jelea vice-preşedinte, C. D. Buznea, C. D. Papana, Vasile Ştefănes­­cu, N. Duduica, G. B. Ropală şi Leon Skizevschi. După cetire sumarului şedinţei prece­dente care se aprobă fără nici o modi­ficare. Preşedintele, luînd cuvîntul zice: In urma votului de asară, am fost in­terpelat de cîţi­va bărbieri, care au­ ma­nifestat dorinţa a se reglementa conti­nuarea lucrului în atelierile de bărbie­­rie numai pănă la ora 2, iar nu toată ziua. Reflectînd mi s’a părut că ar fi bine a se reveni asupra votului şi a decide ca bărbieriile să fie libere a* lu­cra numai pănă la ora 2 p. m. cu acest chip se împacă în parte interesele bres­lei, să respectă și legea, acordînd și băr­bierilor un repaos de cîte­va ore de ca­re pot să aibă nevoie. De aceia am lu­at permisia a vă convoca pentru astăzi —rugîndu-vă a chibzui cum ar fi mai bine a se împaca toate interesele. După discuţia urmată s’a mănţinut votul anterior. Rep. ultimeInferaţii D-na Coralie Gatosky din Iaşi, a fost primită erî în audienţă particulară de către M. S. Regina, cu care ocaziune a expus Suveranei mai multe ţeseturi, lu­crate în mod admirabil de ţărancele de pe moşia d-sale. M. S. Regina, fiind foarte satisfăcută, a bine­voit a oferi prin d-na Gatosky, ţărancelor din comuna Sohiana- Drăgăneşti, jud. Iaşi, un război sistema­tic de ţesut, care a şi fost comandat la şcoala de arte şi meserii din Capitală. " ^ D. Chaigneau e ferm decis a pleca. Toate afacerile relativ la serviciul d-sale au fost resolvite. De aseminea d-sa a împachetat chiar lucrurile pe cari le avea la biroid de la primărie. Speriată de aceste pregătiri ale d-lui Chaigneau, administrația comunală a telegrafiat d-lui Cane, care a şi sosit eri dimineaţă în oraş. Pentru aseară d. Chaigneau a fost invitat la d. Gane acasă, unde prima­rul spera să-l facă să revie asupra ho­­tărîrei luate. Pînă atunci, prin personalul serviciu­lui tehnic, este o mare nedumerire, toţi neştiind ce întorsătură va lua afacerea cu atît mai mult cu cît importantele lu­crări din sezonul acesta au început a fi puse in execuţiune. La ediţia II-a vom da rezultatul în­­trevederei dintre d-nii Gane­ Chaigneau. Să nu se uite că demisia e dată pe ziua de 1 Aprilie.. . D. Gr. Macry, sosit ieri în Iaşi, a a­­dus veşti cari au mai înviat puţin pe ciutacii colectivişti. Comunicările sale, d. Macry le-a făcut d-lui Pogonat şi apoi tuturor liberalilor cari doriau să-l as­culte. OPINIA Spunea d. Macry, că situaţia parti­dului s’a limpezit. In urma intervenţiei M. Sale, s’a hotărît să se formeze un minister de concentrare, însă... după ce se va reîntoarce Suveranul de la Pe­tersburg. Atunci se va acorda şi decre­tul de dizolvare şi liberalii vor mai ră­­mînea la putere pe un nou termen de patru ani....Şi d. Pogonat nu ma­i pu­tea de bucurie. D. dr. Gr. Ciolac a fost numit medic primar, cu titlul provisor pînă la con­curs, la spitalul rural din Băceşti, ju­deţul Roman, dependente de epitropia spitalului Sf. Spiridon. Conferinţa d-lui Frcsinescu Emanciparea femeei Conferinţa aceasta era menită ca prin titlul ei, cel puţin, să atragă în aula u­­niversităţei vechi un public numeros. Cu toate acestea public a fost, relativ, puţin ; cauza a fost de sigur conferinţa d-lui Volenti, care se ţinea aproape în acelaş timp la Universitatea nouă, pre­cum şi timpul ploios. Conferenţiarul, într-o cuvîntare foarte clară, a expus pe scurt situaţia actuală a femeei în societate, cum şi rolul ce trebue să-l îndeplinească în conlucrarea tuturor membrilor societăţei pentru pro­gresul comun al omenire!. Iată pe scurt, în esenţa ei, conferenţa d-lui Frişunescu. Femeea este un membru al societăţei, care are dreptul la vieaţă întocmai ca şi bărbaţii. La întrebarea, însă, care e rolul femeei in societate şi care e mij­locul prin care poate şi ea să stea la banchetul vieţei, bărbaţii şi legile făcute de dînşii răspund că acest rol, acest mijloc e de a fi soţie şi mamă. Chipul dar unic după care femeea trebue să-şi agonisască cele trebuitoare vieţei este căsătoria şi numai ea. Dar tocmai aici vedem cît de nedrept se poartă societatea faţa de dînsa. Ii spunem că trebue să se căsătorească, pentru ca să poată trăi, dar în acelaş timp, nu-i dăm mijloace, aproape de loc pentru ca să-şi ajungă acest scop, a­­ceastă chemare, pentru că noi bărbaţii avînd toate la dispoziţia noastră, avem cu ce trăi şi prin ce trăi şi sîntem li­beri să ne căsătorim sau nu, după cum e bunul nostru plac. Vedem uşor nedrep­tatea ori chiar absurditatea, căci din două una: ori femeea nu are drept la vieaţa în societate de­cit în căsătorie, şi atunci ar trebui să-i procurăm mij­loace pentru a ajunge la aceasta, obli­­gînd prin legi pe toţi bărbaţii pînă la o vrîstă oare­care să se căsătorească ; ori lăsăm liberi pe fie­care să se căsăto­rească sau nu, după cum e voiea lui, lucrul cel mai drept, şi atunci trebue să dăm femeilor mijloacele, altele, pen­­a-şi agonosi cele de traiă—mijloace care nu sînt de­cît libertatea şi dreptul de a-şi exercita forţa muncei în diferite ra­muri de actualitate publică. Prin activitate publică, nu înţelegem funcţiuni la stat, ci servicii făcute în so­cietate şi folositoare ei. Că un adevăr aşa trebue să procedăm, e că, vrînd, nevrîn­d li s’a deschis dru­mul cătră telegrafie şi profesorat. Judecind după starea actuală a legi­lor, motivul care se pune înaintea ce­­rerel­­or de a ocupa funcţiuni publice şi funcţiuni la stat, este că n’a fi drep­turi politice. D. Frcşinescu analizază a­­ceasta şi arată încheerea, că pentru a ocupa unele funcţiuni publice nu e ab­solută nevoe de a avea şi drepturi po­litice. In adevăr, pentru ca să fi depu­tat, senator, ministru, prefect, primar, membru în consiliul comunal ori jude­­ţan, trebue să ai şi drepturi politice, pentru ca spre a ocupa aceste funcţii ori servicii trebue oare cum să fii de­semnat de sufragiile alegătorilor. Dar pentru a ocupa funcţiuni altele ca ad­vocat, inginer, diferite funcţiuni de bi­rouri în toate ramurile de activitate pu­blică, nu e nevoe de drepturi politice. Intr’adevăr, pentru ce se dă ierii cel dreptul de a fi telegrafiste şi profesoare la şcoli de băeţi ori de fete şi nu li s’ar da şi dreptul de a fi advocaţi, in­gineri, etc ? Afară de acestea, chiar­­dacă căsătoria ar fi ultimul refugiu pentru a trăi, al femeei, şi aici situaţia ei este intolera­bilă faţă cu a bărbaţilor. Legiuitorii au căutat prin toate chipurile să îngrădeas­că pe femee numai cu datorii, iar băr­baţilor li-au dat toate drepturile. De un­de femeea, înainte de a se căsători era o fiinţă liberă şi de sine judecătoare i­­mediat ce se căsătoreşte e clasată în rindul interdicţilor ori al condamnaţilor, luîndu-i-se toate drepturile, pe cari le dă bărbatului. Aşa ele, după căsătorie, nu pot să-şi administreze averea, nu pot să contracteze împrumuturi, ori să în­­chee transacţiuni de ori­ce fel, nu pot să primească nici să refuze moşteniri, daruri sau­ ori­ce alte sume sau obiecte fără autorizarea prealabilă a bărbatului nu pot să facă comerţ, cu alte cuvinte devin nişte fiinţe puse sub epitropie sau tutela bărbatului, care singur poate să facă ce vrea, fără a fi nevoit să întrebe şi pe femee. In urmă, după ce face oricomparaţie între situaţia femeilor măritate din An­glia, Rusia şi Italia şi aceea ce o au la noi, situaţia mult mai bună de cît a­­ u ceea ce le-o crează legile noastre, arată că după ce s’au desrobit triburile şi po­poarele de sub dominaţia celor puter­nici, ne rămîne acuma nouă, oameni ci­vilizaţi şi democraţi, să desrobim pe roaba aceasta care se află în căminuri­­le noastre: femeia. Jean Cu acceleratul de dimineaţă a sosit în Iaşi I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei întovărăşit d. Dragomir Dimi­­trescu, directorul cultelor. Pe peron se aflau foarte mulţi preoţi printre cari am observat pe P. S. S. ar­himandritul Răileanu, părintele Ştiubel, Arhiereul Conon, protoerei, etc. EDIŢIA III-a Tribunalele militare — urmare la şedinţa din 28 Martie — Al doilea proces­e al sergentului Mel­­ciu Ioan, din regimentul 8 artilerie. El este tradus înaintea consiliului de răz­boi şi pentru că în calitate de magazio­ner al numitului regiment, a furat mai multe lucruri din cele încredinţate spre păstrare. Din depunerea căpitanului, şeful ser­gentului, rezultă că sustragerea stofei— căci în aceasta consistă acuzarea — nu este alt­ceva de­cit plusul, sau diferința ce de ordinar le dau fabricile. Apararea, reprezentată prin d. Bădă­­ran, cere îngăduirea consiliului intru cît acuzatul n’a avut nici o pedeapsă în tot timpul cît a fost în serviciu, şi din de­claraţia căpitanului rezultă că nu e o frustrare de­oare­ce plusul nu se înscria nici într’un registru. D. advocat Drăghici susţine şi d-sa nevinovăţia sergentului. Consiliul a achitat pe acuzat şi a or­donat punerea lui în libertate. „ Aflăm că d. Felix Clărman, cunoscu­tul financiar din oraşul nostru, aflîndu­­se la Abazzia pentru a-şi căuta de să­nătate, a fost chemat la Roma de mi­nistrul de finanţe, d. Adolpho Luzzatti, spre a-l consulta în privinţa introduce­rea bimetalismului, chestiune ce este a se supune desbaterilor palamentului i­­talian. Ministerul de interne a trimis o cir­culară tuturor autorităţilor din Iaşi pen­dinte de acest departament, prin care invită ca pe viitor ori­ce transport de lu­cruri sau mărfuri pe Dunăre, necesare acestor autorităţi, să se facă numai cu vapoarele regiei monopolului. Astă­zi la ora 2 comisiunea instituită de administraţia comunală pentru a se pronunţa în privinţa halei frigorifice se întruneşte în sala inginerului şef, unde d. Lindley—şi d-sa a construit o hală refrigerente—va da explicaţiunile necesare. Pentru moment carnea depusă de 11 zile în hala frigorifică este foarte bine păstrată, deşi condiţiunile în care s’a făcut tăierea acelei cărne lasă mult de dorit din punct de vedere al curăţeniei. O tăiere se va face după nouî norme căci comisiunea, constatînd condiţiunile neigienice în care se face tăierea vitelor, a cerut administraţiei să pue la dispo­ziţia comisiunei un bou care să fie tăiat în condiţiuni mai bune de cum se face la abeatoriu. In privinţa aceasta vom publica mîine o interesantă convorbire ce am avut cu unul din membrii comisiunei în chestie. „ Consiliul comunal este convocat în sesiunea extra­ordinară într-o singură şedinţă, pentru Joi, 2 Aprilie. La ordinea zilei, resolvirea chestiunea Pa­­iano şi alte chestiuni mai mici. zz Ion Gogu, Vasile Şerban şi Ion Pî­­trunjel, tustrei complici la tentativa de omor din strada Golia, au fost înaintaţi azi parchetului. De aci, puşcăriaşii au fost trimişi la penitenciar. Presupusul că aceşti trei indivizi au fost amestecaţi şi la crima din strada Florilor este înlăturat, căci s’a dovedit că Vasile Şerban în noaptea crimei făp­tuite asupra babei Ilinca, a dormit la un agent poliţienesc.­­ Comitetul de pensiuni, compus din d-nul Lepadatu, preşedinte, Vidraşcu, prim­­­preşedinte de tribunal, N. Teodorescu, administrator financiar, colonel Botez, consilier comunal, membrii şi N. A. Bog­dan, secretar, au decis în şedinţa de a­­seară trecerea la pensie a următoarelor persoane : D. C. Popovici, Const. Neculau, Ioan Şoimaru, Const. G. Gheorghiu, Dim. Stro­­escu, Vasile Popescu, Vasile Volcinsky, Maria V. Chirilă, Al. Vasiliu, Eliza Pa­­leologu Nemţeanu, Nicu M. Gheorghiu, Ioan Arsenel, Petru Hagiac, Jeanette Teodoru şi minorii săi, Const. Cojocaru, Gh. Caracas, Vasile Prigoreanu, Ilie Ma­­ximovici, N. H. Bînescu, Gr. Stroici, C. Stamatin, Gh. Şerban, Ioan Rîşcanu, Ana Hărbălău şi Cărăleanu Ciornei. 3 * Retragerea d-luî Chaigneau Vorbiam în ediţia întîia de invitaţi­­unea d-lui Chaigneau la d. Gane, pre-CUirl­ul dvSpV6 dBnilSXCl irigin­&f UCiiî Șef. Iată ce mai aflăm în astă privinţă. D. Chaigneau şi-a motivat demisia pe faptele următoare: a) Că d-sa fiind strein nu poate fi funcţionar, şi de aceea tocmai a făcut convenţie scrisă şi contract cu salar de 1500 lei lunar. b) că d-sa conform acestei convenţiunî nu poate admite să li se facă reţineri. Ii este indiferent ce sumă e înscrisă în buget, se poate înscrie şi 3000 de lei, d-sa nu voeşte să aibă de cît 1500 con­form convenţiunei. c) că în lucrările ce le face întimpină dificultăţi chiar din partea unuia din administraţia comunală, şi d-sa nu poate suferi atmosfera aceasta de bă­­nueli care domină în consiliu cînd e vorba de d-sa. La toate aceste d. Gane a răspuns că va satisface cererile d-lui Chaigneau şi că va găsi un modus vivendi care să-l împace. Pentru moment demisia d-lui Chaig­neau a fost respinsă, urmînd ca d-sa să şi-o reînoiască dacă nu i se vor primi condiţiunile. Guvernul voeşte să eternizeze scan­dalul de la Huşi. A fixat un nou termen de alegere pen­tru 3 Maiu. Ultimul termen însă pînă cînd Casaţia poate judeca apelurile elec­torale este 7 Maiu. Deci chestia listelor vechi şi noue va fi din nou pusă şi co­lectiviştii vor avea din nou ocazie de înjurat un magistrat de la Curtea din Iaşi. Un prietin al nostru a intîlnit prin Iaşi pe d. D. Monăstireanu judecătorul de instrucţie pe lingă tribunalul Fălciu, ve­nit în Iaşi pentru a se răcori de curen­tele infecţioase de la Huşi. — Care e părerea magistraturei loca­le în chestia listelor noul şi vechi. — Noi­­magistraţii de la Huşi consi­derăm chestia listelor, ca o chestie de politică militantă, nu ca o chestie juri­dică, de aceea nici nu ne-am permis să avem vreo părere asupra ei. Minunate curente mai domnesc in ma­gistratura de la Huşi.­­ S’a mîntuit cu expresul Berlin-Bucu­­reşti. Statul german a refuzat organizarea acestui expres, după ce a examinat sta­rea linielor noastre. Ni s'a pus ca con­diţie, sau să înlocuim şinele actuale prin şine de 12 metri sau să îndesim traver­­sile. Or care din aceste lucrări cere timp şi bani mulţi. In cazul numirei — care astă­zi se dă ca sigură în lumea tribunalelor—a d-lui Emanuel Cernătescu ca president a Trib. Iaşi s. Hr, se deschide o nouă perspec­tivă pentru proprietatea rurală din jud. nostru. D. Cernătescu e dintre cel 3—4 pre­sident de tribunale din ţară care fac acte de notariat pentru păminturile ru­rale, admiţînd că chiar in urma modi­ficărilor constituantei din 1884, se pot face vinderi şi cumpărări de pămînturi rurale, în limitele legei din 1864. ULTIMA ORĂ —Serviciul telegrafic al „Opiniei“— Bucureşti, 31 Martie. Data alegerilor parţiale s'a fi­xat precum urmează : Fălci ft, tu ziua de 3 Hui ii; Tutova ţi laţi la 9 .Halft. D. avocat Goldenthal a primit azi din partea d-nei Vera Mavrocordat urmă­toarea telegramă : Boala de care suferă bărbaţii meu este o afecţiune intestinală serioasă. Azi e mai bine. Bucureşti, 31 Martie. S’a făcut cunoscut serviciului sani­tar că’n judeţele Botoşani şi R.­Vil­­cei s’a ivit variola printre locuitori. A­GENŢI care voesc să se ocupe cu vînzarea pe rate lunare, permisă prin lege, de lo­­suri de stat, austriace şi ungare, precum şi de alte losuri, cari represint un ca­pital sigur, îşi pot asigura un venit fru­mos. Ofertele cu arătarea adresei precise sunt a se trimite la casa de bancă Armin Schön iun Budapest Elisabething, 48 Preparaţiuni pentru şcoala militară Ştefan A. Drăghici Profesor la şcoala militară şi avocat Primeşte elevi interni şi externi 3 Str. Butu 3. Ho închiript casele Pavel situl Uc iril’IIII ICI ate în strada Ca­rol, în faţa grădinei publice, avînd două apartamente, şura, grajdiuri, pivniţă, flo­rărie, livadă etc. A se adresa la redacție.

Next