Opinia, aprilie 1898 (Anul 1, nr. 272-294)
1898-04-01 / nr. 272
Cota oficială Galaţi 30 Martie 1898. Secară 5000 hect. 64 greutatea în kile pe hect. 0 lei 50 bani şlep. Orz 5000 hect. 52 800 idem 4 lei 90 bani şlep. Constanţa 30 Martie 1898. Orz 160 hect. 4 lei 60 bani. Porumb 280 hect. 5 lei 20 b. Secară 50 hect. 5 lei 20 bani. Grîu 30 hect. 4 lei 70 bani. Grîu de toamnă 80 hect. 8 lei 70 bani. Toate în oraş la magasie. CAMERA DE COMERCIU DIN IAŞI Şedinţa din 27 Martie s-a deschis la ora 3. p. m. sub preşedinţa d-liu G. D. Şerban, preşedinte al camerei. La ordinea zilei sunt 3 chestiuni şi anume: 1) Conversiunea bonurilor depuse la casa de depuneri ca fond al camerei. 2) Formarea listei experţilor la falimente şi a cercetărilor de registre şi 3) Resolvirea cererea bărbierilor de a continua lucrul peste ora 12 după legea asupra repaosului duminical. Conversiunea Preşedintele luînd cuvîntul arată că din fondul camerei depus la consemnaţie 44.000 lei se află plasaţi în rentă supusă conversiunei şi anume: 34.5000 lei în rentă perpetuă 5 la % şi 9500 lei în rentă amortibilă 5 la °/o- Ambele rente urmînd a fi convertite după noua lege în rentă 1898 a 4 la °/o, sau a se presenta la plată al pari pe ziua de 1 Iulie a. c. Dacă vom converti renta ce posedăm în rentă nouă 4 la °/o, adaogă preşedintele, camera va suferi o perdere anuală de cel puţin 300 lei, ceea ce ar aduce veniturilor noastre destul de mici un sdruncin simţitor budgetelor. Dacă vom preschimba renta în scrisuri fandiar rurale 5 la 5/6 este adevărat că evităm perderea veniturilor, însă dăm peste inconvenientul, că cupoanele acestor scrisurile fiind exigibile lui Iuliu şi 1 Ianuar, nu vom fi în stare a achita mandatele camerei pe cele 3 luni de la April la Iuliu şi camera are de plătit in April şi Octombre pe lingă celelalte cheltuele şi chiriile localului camerei şi şcoalei comerciale gradul I. Preocupat de buna administraţie a fondului camerei şi de regulata plată a obligaţiilor sale,continuă preşedintele, am crezut că ar fi mai nimerit să convertim bonurile noastre în renta din 1894, care nu se converteşte, cu procente tot de 5 la °/p, cupoanele fiind exigibile la 1 April şi 1 Octombre, operaţie care nu atinge fondul, nu diminuiază venitul şi ne asigură plata la timp a mandatelor pe lingă că din operaţie camera ciştigă din deferenţă de curs suma de 392 lei 50 bani pe care-i putem trece fie ca fond, fie ca venit al camerei. V’am convocat d-lor membri zice Preşedintele rugîndu-vă să studiaţi chestiunea din toate punctele de vedere şi să ne indicaţi calea ce trebuie să urmăm pentru a asigura atît partea materială cit şi prestigiul acestei instituţiuni în serviciul căreia cu toţii lucrăm cu tot devotamentul. Fac apel la cunoştinţele speciale ale d-lui Lelboviki bancher spre a ne călăuzi în această conversiune ce siliţi suntem a o făce. Discuţia generală fiind deschisă şi în urma judicioaselor observaţiuni ale d-lui Leibovici şi a obiecţiunelor d-lui vicepreşedinte Th. Jellea şi celorlalţi membri, care a ocupat camera aproape 2 ore s’a decis cu unanimitate preschimbarea fondului în rentă amortisabilă din 1894 dată comunei Iaşi în preţul celor 0 jum. milioane prin intermediul casei locale Iurist şi a firmei Marmorosch Blanc & C-ie din Bucureşti. Şedinţa camerei de comerciu a putut servi de model consiliului comunal local, care a votat la vapour conversiunea datoriilor comunei şi contractarea unui nou împrumut de mai bine de 7 milioane lei, fără a se face nimic pentru comună, ceva mai mult, înglodîndu-se comuna în datorii care să paralizeze chiar acţiunea unui nou consiliu mai destoinic şi mai cu dor de binele oraşului. Lista Experţilor După lămuririle date de d. Preşedinte G. D. Şarban, în ce priveşte importanţa întocmirei acestor liste, persoanele din ea fiind chemate a ajuta justiţia la cercetarea falimentelor şi în urma discuţiilor urmate s’a votat întocmirea listei din persoanele pe care le am publicat in numărul de ieri. Repaosul Duminical Preşedintele pune în discuţie a 3-a chestiune’ relativă la bărbieri. Bărbierii, zice d. Şerban, a cerut prin preşedintele societăţii lor, încă din vara trecută şi direct Ministerului a li se permite continuarea lucrului pînă la 2 p. m., adică 2 ore peste termenul acordat de lege şi asimilarea sărbătorilor prevăzute la art. 7 din lege ca zilele de Duminică. Mai tîrziu,în Decembrie, s’a presentat camerei o nouă petiţie subscrisă de aproape 50 bărbieri patroni şi lucrători solicitînd camerei acordarea unei prelungiri a orelor de lucru, căci după noua lege breasla lor e lovită simţitor, cel mai şarad fiind reduşi la lipsă prin împedecarea lucrului tocmai în ziua şi în orele cînd publicul are şi nevoia şi timpul a se îngriji de toaletă. Votul dat de cameră la 10 Decembre 1897, prin care li s’a permis a lucra. Duminicile şi sărbătorile ziua întreagă, cu excepţie de lucrători, care vor fi liberi a înceta lucrul la ora 2 p. m. şi a zilelor de Crăciun şi Paşti, cînd atelierile vor fi închise ziua întreagă a fost, nesocotit de Prefectura Poliţiei Iaşi.Cu toate că această Prefectură, contra legei tolerează funcţionarea băilor şi atelierilor de fotografie (N. R.). Ceva mai mult chiar un județ de ocol—a nesocotit acel vot, condamnînd la amendă pe bărbierul Gh. Nicolau care a cătat a beneficia de votul camerei dat în baza art. 6 din lege. Atitudinea poliţiei şi a unuia dintre judecătorii de ocol, a necesitat să avem o lungă corespondenţă cu Ministerul pentru a stabili cărei jurisdicţii sunt supuse voturile date de camerile de comerciu, în baza art 6, pe cîtă vreme legea prin art. 9 unele voturi le supune aprobării curţilor de Apel. De unde rezultă că voturile date in baza art. 6, care prin lege nu sunt supuse nici unei aprobări, rămîn definitive şi perfect esecutorii. In urma acestor corespondenţe ministerul recunoaşte că pînă la întocmirea unui regulament special legea repausului se aplică de camerile de comerciu după cum fiecare înţălege pentru circumscripţia sa. Dupădesbaterile urmate camera decide : 1) . Atelierile de bărbierie propriu zise vor rămîne deschise Duminicile şi sărbătorile ziua întreagă. 2) . Lucrătorii nu pot fi obligaţi a lucră decît cel mult pînă la ora 2 p. m. 3) . In zilele de 25 Decembrie, 1 Ianuar, 6 Ianuar, Prima zi de Paşti, 23 April şi Duminica Rusaliilor atelierile de bărbierii vor rămînea închise ziua întreagă. 4 . Bărbieriile care au spre vinzare mărfuri—articole de toaletă—vor fi închise la ora 12 din zi, ca şi celelalte magazii în care se vînd asemenea mărfuri. Şedinţa de la 28 Martie Şedinţa se deschide la 3 ore sub preşedinţa d-lui G. D. Şarban membri presenţi, Th. Jelea vice-preşedinte, C. D. Buznea, C. D. Papana, Vasile Ştefănescu, N. Duduica, G. B. Ropală şi Leon Skizevschi. După cetire sumarului şedinţei precedente care se aprobă fără nici o modificare. Preşedintele, luînd cuvîntul zice: In urma votului de asară, am fost interpelat de cîţiva bărbieri, care au manifestat dorinţa a se reglementa continuarea lucrului în atelierile de bărbierie numai pănă la ora 2, iar nu toată ziua. Reflectînd mi s’a părut că ar fi bine a se reveni asupra votului şi a decide ca bărbieriile să fie libere a* lucra numai pănă la ora 2 p. m. cu acest chip se împacă în parte interesele breslei, să respectă și legea, acordînd și bărbierilor un repaos de cîteva ore de care pot să aibă nevoie. De aceia am luat permisia a vă convoca pentru astăzi —rugîndu-vă a chibzui cum ar fi mai bine a se împaca toate interesele. După discuţia urmată s’a mănţinut votul anterior. Rep. ultimeInferaţii D-na Coralie Gatosky din Iaşi, a fost primită erî în audienţă particulară de către M. S. Regina, cu care ocaziune a expus Suveranei mai multe ţeseturi, lucrate în mod admirabil de ţărancele de pe moşia d-sale. M. S. Regina, fiind foarte satisfăcută, a binevoit a oferi prin d-na Gatosky, ţărancelor din comuna Sohiana- Drăgăneşti, jud. Iaşi, un război sistematic de ţesut, care a şi fost comandat la şcoala de arte şi meserii din Capitală. " ^ D. Chaigneau e ferm decis a pleca. Toate afacerile relativ la serviciul d-sale au fost resolvite. De aseminea d-sa a împachetat chiar lucrurile pe cari le avea la biroid de la primărie. Speriată de aceste pregătiri ale d-lui Chaigneau, administrația comunală a telegrafiat d-lui Cane, care a şi sosit eri dimineaţă în oraş. Pentru aseară d. Chaigneau a fost invitat la d. Gane acasă, unde primarul spera să-l facă să revie asupra hotărîrei luate. Pînă atunci, prin personalul serviciului tehnic, este o mare nedumerire, toţi neştiind ce întorsătură va lua afacerea cu atît mai mult cu cît importantele lucrări din sezonul acesta au început a fi puse in execuţiune. La ediţia II-a vom da rezultatul întrevederei dintre d-nii Gane Chaigneau. Să nu se uite că demisia e dată pe ziua de 1 Aprilie.. . D. Gr. Macry, sosit ieri în Iaşi, a adus veşti cari au mai înviat puţin pe ciutacii colectivişti. Comunicările sale, d. Macry le-a făcut d-lui Pogonat şi apoi tuturor liberalilor cari doriau să-l asculte. OPINIA Spunea d. Macry, că situaţia partidului s’a limpezit. In urma intervenţiei M. Sale, s’a hotărît să se formeze un minister de concentrare, însă... după ce se va reîntoarce Suveranul de la Petersburg. Atunci se va acorda şi decretul de dizolvare şi liberalii vor mai rămînea la putere pe un nou termen de patru ani....Şi d. Pogonat nu mai putea de bucurie. D. dr. Gr. Ciolac a fost numit medic primar, cu titlul provisor pînă la concurs, la spitalul rural din Băceşti, judeţul Roman, dependente de epitropia spitalului Sf. Spiridon. Conferinţa d-lui Frcsinescu Emanciparea femeei Conferinţa aceasta era menită ca prin titlul ei, cel puţin, să atragă în aula universităţei vechi un public numeros. Cu toate acestea public a fost, relativ, puţin ; cauza a fost de sigur conferinţa d-lui Volenti, care se ţinea aproape în acelaş timp la Universitatea nouă, precum şi timpul ploios. Conferenţiarul, într-o cuvîntare foarte clară, a expus pe scurt situaţia actuală a femeei în societate, cum şi rolul ce trebue să-l îndeplinească în conlucrarea tuturor membrilor societăţei pentru progresul comun al omenire!. Iată pe scurt, în esenţa ei, conferenţa d-lui Frişunescu. Femeea este un membru al societăţei, care are dreptul la vieaţă întocmai ca şi bărbaţii. La întrebarea, însă, care e rolul femeei in societate şi care e mijlocul prin care poate şi ea să stea la banchetul vieţei, bărbaţii şi legile făcute de dînşii răspund că acest rol, acest mijloc e de a fi soţie şi mamă. Chipul dar unic după care femeea trebue să-şi agonisască cele trebuitoare vieţei este căsătoria şi numai ea. Dar tocmai aici vedem cît de nedrept se poartă societatea faţa de dînsa. Ii spunem că trebue să se căsătorească, pentru ca să poată trăi, dar în acelaş timp, nu-i dăm mijloace, aproape de loc pentru ca să-şi ajungă acest scop, această chemare, pentru că noi bărbaţii avînd toate la dispoziţia noastră, avem cu ce trăi şi prin ce trăi şi sîntem liberi să ne căsătorim sau nu, după cum e bunul nostru plac. Vedem uşor nedreptatea ori chiar absurditatea, căci din două una: ori femeea nu are drept la vieaţa în societate decit în căsătorie, şi atunci ar trebui să-i procurăm mijloace pentru a ajunge la aceasta, obligînd prin legi pe toţi bărbaţii pînă la o vrîstă oarecare să se căsătorească ; ori lăsăm liberi pe fiecare să se căsătorească sau nu, după cum e voiea lui, lucrul cel mai drept, şi atunci trebue să dăm femeilor mijloacele, altele, pena-şi agonosi cele de traiă—mijloace care nu sînt decît libertatea şi dreptul de a-şi exercita forţa muncei în diferite ramuri de actualitate publică. Prin activitate publică, nu înţelegem funcţiuni la stat, ci servicii făcute în societate şi folositoare ei. Că un adevăr aşa trebue să procedăm, e că, vrînd, nevrînd li s’a deschis drumul cătră telegrafie şi profesorat. Judecind după starea actuală a legilor, motivul care se pune înaintea cererelor de a ocupa funcţiuni publice şi funcţiuni la stat, este că n’a fi drepturi politice. D. Frcşinescu analizază aceasta şi arată încheerea, că pentru a ocupa unele funcţiuni publice nu e absolută nevoe de a avea şi drepturi politice. In adevăr, pentru ca să fi deputat, senator, ministru, prefect, primar, membru în consiliul comunal ori judeţan, trebue să ai şi drepturi politice, pentru ca spre a ocupa aceste funcţii ori servicii trebue oare cum să fii desemnat de sufragiile alegătorilor. Dar pentru a ocupa funcţiuni altele ca advocat, inginer, diferite funcţiuni de birouri în toate ramurile de activitate publică, nu e nevoe de drepturi politice. Intr’adevăr, pentru ce se dă ierii cel dreptul de a fi telegrafiste şi profesoare la şcoli de băeţi ori de fete şi nu li s’ar da şi dreptul de a fi advocaţi, ingineri, etc ? Afară de acestea, chiardacă căsătoria ar fi ultimul refugiu pentru a trăi, al femeei, şi aici situaţia ei este intolerabilă faţă cu a bărbaţilor. Legiuitorii au căutat prin toate chipurile să îngrădească pe femee numai cu datorii, iar bărbaţilor li-au dat toate drepturile. De unde femeea, înainte de a se căsători era o fiinţă liberă şi de sine judecătoare imediat ce se căsătoreşte e clasată în rindul interdicţilor ori al condamnaţilor, luîndu-i-se toate drepturile, pe cari le dă bărbatului. Aşa ele, după căsătorie, nu pot să-şi administreze averea, nu pot să contracteze împrumuturi, ori să închee transacţiuni de orice fel, nu pot să primească nici să refuze moşteniri, daruri sau orice alte sume sau obiecte fără autorizarea prealabilă a bărbatului nu pot să facă comerţ, cu alte cuvinte devin nişte fiinţe puse sub epitropie sau tutela bărbatului, care singur poate să facă ce vrea, fără a fi nevoit să întrebe şi pe femee. In urmă, după ce face oricomparaţie între situaţia femeilor măritate din Anglia, Rusia şi Italia şi aceea ce o au la noi, situaţia mult mai bună de cît a u ceea ce le-o crează legile noastre, arată că după ce s’au desrobit triburile şi popoarele de sub dominaţia celor puternici, ne rămîne acuma nouă, oameni civilizaţi şi democraţi, să desrobim pe roaba aceasta care se află în căminurile noastre: femeia. Jean Cu acceleratul de dimineaţă a sosit în Iaşi I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei întovărăşit d. Dragomir Dimitrescu, directorul cultelor. Pe peron se aflau foarte mulţi preoţi printre cari am observat pe P. S. S. arhimandritul Răileanu, părintele Ştiubel, Arhiereul Conon, protoerei, etc. EDIŢIA III-a Tribunalele militare — urmare la şedinţa din 28 Martie — Al doilea procese al sergentului Melciu Ioan, din regimentul 8 artilerie. El este tradus înaintea consiliului de război şi pentru că în calitate de magazioner al numitului regiment, a furat mai multe lucruri din cele încredinţate spre păstrare. Din depunerea căpitanului, şeful sergentului, rezultă că sustragerea stofei— căci în aceasta consistă acuzarea — nu este altceva decit plusul, sau diferința ce de ordinar le dau fabricile. Apararea, reprezentată prin d. Bădăran, cere îngăduirea consiliului intru cît acuzatul n’a avut nici o pedeapsă în tot timpul cît a fost în serviciu, şi din declaraţia căpitanului rezultă că nu e o frustrare deoarece plusul nu se înscria nici într’un registru. D. advocat Drăghici susţine şi d-sa nevinovăţia sergentului. Consiliul a achitat pe acuzat şi a ordonat punerea lui în libertate. „ Aflăm că d. Felix Clărman, cunoscutul financiar din oraşul nostru, aflînduse la Abazzia pentru a-şi căuta de sănătate, a fost chemat la Roma de ministrul de finanţe, d. Adolpho Luzzatti, spre a-l consulta în privinţa introducerea bimetalismului, chestiune ce este a se supune desbaterilor palamentului italian. Ministerul de interne a trimis o circulară tuturor autorităţilor din Iaşi pendinte de acest departament, prin care invită ca pe viitor orice transport de lucruri sau mărfuri pe Dunăre, necesare acestor autorităţi, să se facă numai cu vapoarele regiei monopolului. Astăzi la ora 2 comisiunea instituită de administraţia comunală pentru a se pronunţa în privinţa halei frigorifice se întruneşte în sala inginerului şef, unde d. Lindley—şi d-sa a construit o hală refrigerente—va da explicaţiunile necesare. Pentru moment carnea depusă de 11 zile în hala frigorifică este foarte bine păstrată, deşi condiţiunile în care s’a făcut tăierea acelei cărne lasă mult de dorit din punct de vedere al curăţeniei. O tăiere se va face după nouî norme căci comisiunea, constatînd condiţiunile neigienice în care se face tăierea vitelor, a cerut administraţiei să pue la dispoziţia comisiunei un bou care să fie tăiat în condiţiuni mai bune de cum se face la abeatoriu. In privinţa aceasta vom publica mîine o interesantă convorbire ce am avut cu unul din membrii comisiunei în chestie. „ Consiliul comunal este convocat în sesiunea extraordinară într-o singură şedinţă, pentru Joi, 2 Aprilie. La ordinea zilei, resolvirea chestiunea Paiano şi alte chestiuni mai mici. zz Ion Gogu, Vasile Şerban şi Ion Pîtrunjel, tustrei complici la tentativa de omor din strada Golia, au fost înaintaţi azi parchetului. De aci, puşcăriaşii au fost trimişi la penitenciar. Presupusul că aceşti trei indivizi au fost amestecaţi şi la crima din strada Florilor este înlăturat, căci s’a dovedit că Vasile Şerban în noaptea crimei făptuite asupra babei Ilinca, a dormit la un agent poliţienesc. Comitetul de pensiuni, compus din d-nul Lepadatu, preşedinte, Vidraşcu, primpreşedinte de tribunal, N. Teodorescu, administrator financiar, colonel Botez, consilier comunal, membrii şi N. A. Bogdan, secretar, au decis în şedinţa de aseară trecerea la pensie a următoarelor persoane : D. C. Popovici, Const. Neculau, Ioan Şoimaru, Const. G. Gheorghiu, Dim. Stroescu, Vasile Popescu, Vasile Volcinsky, Maria V. Chirilă, Al. Vasiliu, Eliza Paleologu Nemţeanu, Nicu M. Gheorghiu, Ioan Arsenel, Petru Hagiac, Jeanette Teodoru şi minorii săi, Const. Cojocaru, Gh. Caracas, Vasile Prigoreanu, Ilie Maximovici, N. H. Bînescu, Gr. Stroici, C. Stamatin, Gh. Şerban, Ioan Rîşcanu, Ana Hărbălău şi Cărăleanu Ciornei. 3 * Retragerea d-luî Chaigneau Vorbiam în ediţia întîia de invitaţiunea d-lui Chaigneau la d. Gane, pre-CUirlul dvSpV6 dBnilSXCl irigin&f UCiiî Șef. Iată ce mai aflăm în astă privinţă. D. Chaigneau şi-a motivat demisia pe faptele următoare: a) Că d-sa fiind strein nu poate fi funcţionar, şi de aceea tocmai a făcut convenţie scrisă şi contract cu salar de 1500 lei lunar. b) că d-sa conform acestei convenţiunî nu poate admite să li se facă reţineri. Ii este indiferent ce sumă e înscrisă în buget, se poate înscrie şi 3000 de lei, d-sa nu voeşte să aibă de cît 1500 conform convenţiunei. c) că în lucrările ce le face întimpină dificultăţi chiar din partea unuia din administraţia comunală, şi d-sa nu poate suferi atmosfera aceasta de bănueli care domină în consiliu cînd e vorba de d-sa. La toate aceste d. Gane a răspuns că va satisface cererile d-lui Chaigneau şi că va găsi un modus vivendi care să-l împace. Pentru moment demisia d-lui Chaigneau a fost respinsă, urmînd ca d-sa să şi-o reînoiască dacă nu i se vor primi condiţiunile. Guvernul voeşte să eternizeze scandalul de la Huşi. A fixat un nou termen de alegere pentru 3 Maiu. Ultimul termen însă pînă cînd Casaţia poate judeca apelurile electorale este 7 Maiu. Deci chestia listelor vechi şi noue va fi din nou pusă şi colectiviştii vor avea din nou ocazie de înjurat un magistrat de la Curtea din Iaşi. Un prietin al nostru a intîlnit prin Iaşi pe d. D. Monăstireanu judecătorul de instrucţie pe lingă tribunalul Fălciu, venit în Iaşi pentru a se răcori de curentele infecţioase de la Huşi. — Care e părerea magistraturei locale în chestia listelor noul şi vechi. — Noimagistraţii de la Huşi considerăm chestia listelor, ca o chestie de politică militantă, nu ca o chestie juridică, de aceea nici nu ne-am permis să avem vreo părere asupra ei. Minunate curente mai domnesc in magistratura de la Huşi. S’a mîntuit cu expresul Berlin-Bucureşti. Statul german a refuzat organizarea acestui expres, după ce a examinat starea linielor noastre. Ni s'a pus ca condiţie, sau să înlocuim şinele actuale prin şine de 12 metri sau să îndesim traversile. Or care din aceste lucrări cere timp şi bani mulţi. In cazul numirei — care astăzi se dă ca sigură în lumea tribunalelor—a d-lui Emanuel Cernătescu ca president a Trib. Iaşi s. Hr, se deschide o nouă perspectivă pentru proprietatea rurală din jud. nostru. D. Cernătescu e dintre cel 3—4 president de tribunale din ţară care fac acte de notariat pentru păminturile rurale, admiţînd că chiar in urma modificărilor constituantei din 1884, se pot face vinderi şi cumpărări de pămînturi rurale, în limitele legei din 1864. ULTIMA ORĂ —Serviciul telegrafic al „Opiniei“— Bucureşti, 31 Martie. Data alegerilor parţiale s'a fixat precum urmează : Fălci ft, tu ziua de 3 Hui ii; Tutova ţi laţi la 9 .Halft. D. avocat Goldenthal a primit azi din partea d-nei Vera Mavrocordat următoarea telegramă : Boala de care suferă bărbaţii meu este o afecţiune intestinală serioasă. Azi e mai bine. Bucureşti, 31 Martie. S’a făcut cunoscut serviciului sanitar că’n judeţele Botoşani şi R.Vilcei s’a ivit variola printre locuitori. AGENŢI care voesc să se ocupe cu vînzarea pe rate lunare, permisă prin lege, de losuri de stat, austriace şi ungare, precum şi de alte losuri, cari represint un capital sigur, îşi pot asigura un venit frumos. Ofertele cu arătarea adresei precise sunt a se trimite la casa de bancă Armin Schön iun Budapest Elisabething, 48 Preparaţiuni pentru şcoala militară Ştefan A. Drăghici Profesor la şcoala militară şi avocat Primeşte elevi interni şi externi 3 Str. Butu 3. Ho închiript casele Pavel situl Uc iril’IIII ICI ate în strada Carol, în faţa grădinei publice, avînd două apartamente, şura, grajdiuri, pivniţă, florărie, livadă etc. A se adresa la redacție.