Opinia, noiembrie 1898 (Anul 2, nr. 146-169)

1898-11-01 / nr. 146

V Cota oficială Constanța 30 Octombrie 1898. Orz l­ect. lei 5.20. m­agasie. Meia l­ect. lei 5.60. m­agasie. In hect. lei 12.50. Grâv arnăut lei 14.20 m­agasie. Galaţi 30 Octombrie 1898. Porumb nou 200 l­ect. 75,500 kgr. lei 5.65 m­agasie. Porumb vech­iu 1,600 liect. 81,500 kgr. lei 6.500 kgr. obor. Cinquatini vechili kgr. 80,000 l­ect. 79,500 kgr. lei 9.25°/o kgr. obor. Secară 3,000 l­ect. 71,500 kgr. lei 8.25 obor. Orzoaică kgr. 270,000 hect. 67,700 lei 12°/6 kgr. magasie. Orz 1,600 l­ect. 64,500 kgr. lei 6 obor. I1- Enormități electoral© La întrunirea colectivistă de asară, o­­ratoria ocultei vorbind unei săli pe ju­mătate plină cu măturători şi sergenţi în civil, şi pe jumătate goală, au­ spus, între altele, că interesele echilibrului eu­ropean cer ca d. Sturdza să renuîie la putere. Mare emoţie în public. Auditorul care răspîndea un miros de păcură foarte pronunţat şi ’n mijlocul căruia un patriot cu desăvîrşire indig­nat... contra opoziţiei, dădea semnalul aprobărilor in modul cel mai vesel, a rămas de­odată pe gînduri, ba chiar u­­neî părţi din el începu să i se sburlea­­scă părul de spaimă. — Auzi, bre ! Evropa ’n primejdie! Să nu lăsăm pe conu Sturdza să plece de la putere că se ia Evropa de păr, mg!... observă un cetăţean turmentat că­­tră indignatul de-alăturea. — Să punem afişuri pe stradă, să nu cadă poporul în ispită ! — Să punem ! Şi conu Ghiţă—în numele comitetului electoral—a şi dat să se tipărească nişte afişuri mari, cari să fie pe tablale pur­tate prin toate străzile, în următoarea cuprindere: Cetăţeni ! Pericol mare! Interesele echilibrului evropian fiind strîns legate de înţeleap­tă conducere a afacerilor noastre publi­ce încredinţate d-lui Dimitrie Sturdza, ve rugăm să nu puneţi pacea lumei în primejdie dînd un vot de blam unsului nostru şef! Pentru comitetul executiv: Ghiţă-Şapcă La cetirea acestui afiş, un cetăţean indiferent făcu următoarea reflecţie : — De-a remînea ca interesele Euro­pei să le echilibreze Sturdza, apoi ha­lal ! O dă gata, numai­de cît ! * * * Carnet hig-life de la întrunirea libe­rală de-afară. Am remarcat: d-nii Efrem Mazlîm, a­­vocat la Sf. Spiridon; Gheorghe Perju, sergent din punctul Nicolitza; G. Săn­­dulescu, avocat general al mai multor așăzăminte publice și private; Cost. Trăntilă, pristav de fanaragie; At. At. At. At. Gheorghiu, idem avocat; Mi­­halache a Moaşei, gardist comunal; Toma Mistreţ, cetăţean ; Dimitrie Mâ­­nălungă, patriot, etc. Popor, barbaţî, copil, jandarmi, ca la teatru. Autentic, blă conservatorii să zică că facem par­tizani ? D-lor, actele sunt de faţă. Des­fid pe ori­cine să publice un mandat is­călit de alţii de cit de primarul, de do­uă ajutoare­ şi ofiţerul de stare civilă. Noi ne duceam regulat la consiliu. Eu, cel acuzat de neregularitate veţi vedea că, cu toate că nu găsiţi în Primărie ab­solut nici un mandat iscălit de mi­ne, ca incasat de mine, nu-mi veţi găsi o singură absenţă la şedinţele con­siliului comunal. Care este acum sistemul d-lor de ad­­ministraţiune ? Ce au făcut cu milioa­nele ce au avut la dispoziţiune ? Au ei vr’un dram de mer­it ca să se laude cu lucrări ca rîpa galbenă şi altele, înce­pute de noi ? Noi liberalilor le lăsăm pe oamenii ca Octav Albineţ şi Psaltu de la Barnoschi. Insă partidul’ conservator nu s’a mul­­ţămit a vota un inginer special, ci s’a adresat la Bucureşti şi d. Filipescu este cel care a inventat pe Chaigneau. Le-am lăsat, d-lor, moştenire toate lucrările şi proiectele noastre, şi ceia ce s’a făcut nu se datoreşte consiliului, ci lui Chaig­­neau, care încă este o operă a partidu­lui conservator, căci de noi a fost adus. Conservatorii, d-lor, au deschis o eră nouă pentru Iaşi, executată în parte şi care va continua să o execute cu cinstea, cu realitatea şi cu economia de care a mai dat dovezi. (Aplauze prelungite). D. L. Catargi. In urma discursurilor ce s’au ţinut sper că cu toţii veţi merge la urnă spre a vota lista căreia s a dat citire. Cu concursul dv, sperăm să avem un rezultat favorabil. Ridic şedinţa (Aplause prelungite), întrunirea se termină la orele 10.35 seara. D. Sterea şi teoriele sale D. Sterea, nihilistul siberian, de cînd­ s’a înjghebat în partidul guvernului, este apucat de mania discursurilor, şi frigu­rile sunt atît de puternice că maniacul nu mai poate opune nici o rezistenţă. Prin întruniri, pe strade, prin cafenele perorează cu spume la gură, cu sbuciu­­mări epileptice, fel de fel de teorii care se bat în cap, şi de enormităţi ridicule. D. Sterea în exilul său (?) din Siberia şi-a făcut o educaţie socialistă,—dar a­­tit de incomplectă­ şi unilaterală, că nu-i trebuie de­cît un discurs de 20 rinduri, ca să găsești 10 contraziceri într’însul. D. Sterea zice că: «politica noastră internă,—verticală (?) nu poate contribui la mersul evolutiv al omenirii spre pro­gres, ci numai cea externă —orizontală (?) de­oare­ce este condusă de un monarch înţelept,—căruia socialiştii, cu toate con­­cepţiunile lor abstracte şi vederile teo­retice, nu pot să nu-i dea concursul.» Va să zică, organizaţia noastră poli­tică fiind burgheză nu poate contribui la progresul omenire­, şi nu poate fiind­că aşa spune teoria verticală­, dar poate în sens orizontal, fiind­că este condusă de un monarh înţelept. Va să zică teoriile d-lui Sterea nu sunt de­cît o paradă, un mijloc de a parveni. Regicid în teorie şi regilatiu în practică. De alt­fel d. Sterea se aruncă cu pre­­tenţiunea de a fi cunoscător, şi in isto­ria desvoltării noastre politice şi con­stituţionale. D-sa într’un moment de plată înjosire nu se sfieşte de a insinua că „desvolta­­rea noastră politică şi constituţională nu se datoreşte de cît partidului liberal“. Acest fapt pentru prima dată se in­­drăsneşte a se afirma. Cine nu ştie că pleiada oamenilor iluştri, din toate par­tidele noastre politice­, au contribuit cu aceiaşi rîvnă pentru propăşirea desvol­tării noastre politice şi constituţionale? Astăzi nu mai este un mister, pentru nimeni că tendinţa spre democratizare, este ţelul partidelor noastre, printr’o im­pulsie evolutivă desfăşurată cu energie de elementele tinere, pe care ţara le numără cu mindrie în şirurile şi’ a unui partid şi a celuilalt. Trebuia ca cine­va să fie cuprins de frigurile arzătoare de a parveni, şi în linguşirile sale plate, să uite un moment de demnitate, sau să fie cu desăvirşire ignorant, dacă nu de rea credinţă,­­ ca să facă asemenea declaraţiuni de’ pe o tribună publică. De altfel este şi natural ca d. Sterea să fie atît de strein de istoria desvoltă­rii noastre, căci bibliotecele siberiene, nu au putut să-l procure decit teorii ni­­hilisto-anarchiste pe care sub indulgenţa unei ţări ospitaliere, le îndoctrinează în minţile tinere ale generaţiilor noastre. Iată de ce noi greşim printr’un exces de indulgenţă. Puţină carantină, pentru aceşti doc­trinari exotic, poate că nu ar fi stricat. Declaraţia d-lui Mîrzescu D. Mîrzescu a cetit in întrunirea de a­seară o declaraţie în chestia revizui­­reî sentinţei fostului mitropolit Ghenadie. In această declaraţie, d. Mîrzescu spu­ne că s’a hotărît să vorbească asupra afacereî fiind­că conservatorii au înce­put din nou s-o exploateze «crezînd că vor discredita şi ruina cu desăvirşire în opinia publică partidul naţional-liberal.» După aceea, marele elector se plînge de ireverenţa presei cătră interesanta d-sale persoană, şi, după ce făgădueşte că de chestia mitropolitului în sine „va vorbi în Senat, dacă va fi trebuinţă“, sfîrşeşte spunînd că d. Take Ionescu „este abia la az, buche, vede, glagori­a canoanelor" şi că „conservatorii pe cari îi reprezintă d. Lascar Catargi, nici au putut, nici erau în stare să rezolve ches­tiunea metropolitană“. Aşa a zis d. Mîrzescu. Iată ce avem noi de observat în treacăt. Mai intăî, e caracteristică obligaţiunea la care e osîndit marele elector de a ceti discursurile şi declaraţiile după ce le su­pune prealabil aprobărei d-lui Sturdza. Aceasta dovedeşte creditul de care se bucură d. Mîrzescu pe lingă cei pe cari îi slujeşte cu atâta desinteresare. Al douilea, constatăm că d. Mîrzescu este ingrat cu presa care în­totdeauna a fost, faţă cu d-sa, de o indulgenţă revoltătoare. Al treilea, supapa pe care ’şi o lasă d. Mîrzescu prin condiţia „dacă va fi trebuinţă" e un clenciu prin care ma­rele elector îşi rezervă putinţa de a se sus­trage ori­cînd de la îndatorirea de a vorbi—dacă nu e chiar reiterarea unei ameninţări însăşi la adresa celui pe ca­­re î l unse dăunăzi. Al patrulea, afirmarea cum că d. Take Ionescu este abia la az, buche a canoa­nelor, dovedeşte, în ipoteza că ar fi fă­cută cu bună credinţă, cum că toată ştiinţa cu al cărei monopol s’a lăudat 30 de ani d. Mîrzescu, se reduce la az, buche—de vreme ce cu az, buche d. Take Ionescu a rezolvat cea mai grea pro­blemă canonică. Şi în fine, declaraţia că conservato­rii pe cari îl reprezintă d. Lascar Ca­targi „nici au putut, nici erau în stare să rezolve chestiunea metropolitană“ este, dacă ar porni de la un om de ale că­rui cuvinte se ţine seamă, o desminţire necuviincioasă cuvintelor regale : „ Chestiunea bisericei s’a sfîrşit cu bi­ne, graţie concursului tuturor fruntaşi­lor ţerei, cari şi-au dat mina cînd s’a simţit nevoie de conlucrarea lor“. Pentru o declaraţie scrisă, declaraţia d-lui Mîrzescu lasă mult de dorit. Comitetul electoral al partidului con­servator din Vaslui a publicat următorul manifest cu prilejul alegerilor comunale: Cetăţeni! In zilele de 1 şi 3, Noembre, sunteţi convocaţi spre a alege un nou Consiliu comunal. Chestiunea de a decide în ce mîini veţi încredinţa averea comunală, această avere agonisită prin atîtea sa­crificii din partea domniilor voaste, n’ar trebui să vă găsească indiferenţi. In si­tuaţia politică de astă­zi, însă, această alegere are un interes cu totul excepţi­onal, prin împrejurarea că actualull gu­vern vrea să dea alegerilor comunale un caracter politic. Ştim că de obicei, alegerile comu­nale vă lasă cam indeferenţi, din cauză că guvernul disolvă consiliele cari nu sunt compuse după placul seu, cu crea­­turele sale. Dacă aţi întreba pe guvernanţi din ce cauză au disolvat Consiliul Comunal ales acum patru ani, ce ar putea să vă răs­pundă alt, de cît, că au voit să căpătu­­iască pe cîți­va partizani, şi lucrul s’a petrecut în linişte, fără opoziţie şi fără sgomot. Răbdarea şi indiferenţa Domniilor Voastre vor fi oare vecinice ? mai cu seamă cînd ştiţi că un guvern ajuns la culmea dispreţului public, voeşte să se folosească de nepăsarea Domnielor voa­stre spre a-şi da o aparenţă de popu­laritate ? Noi credem că NU, şi facem un apel căl­duros la inima Domnielor Voastre, la virtuţile Dv. cetăţeneşti, pentru a da a­­cestei sfidări răspunsul care se cuvine. Nu aţi uitat campania infamă şi calom­­niosă dusă de partidul liberal în chestiunea naţională ! Ce resultat a avut ? S-a do­vedit că în această chestiune purtarea i­­lustrului Alexandru Lahovari a fost mai presus de ori­ce laude, iar în schimb guvernul liberal a fost silit să umilească Ţara, pentru a capata eroare de la Un­guri. Nu aţi uitat campania criminală dusă de liberali în contra legei minelor, pre­tinsă inconstituţională, şi care a rămas şi astă­zi în vigoare ! Nu aţi uitat campania criminală dusă de liberali în contra legei maximului, cam­panie împinsă de dînşii pînă la varsare de sînge (nu sîngele lor, bine­înţeles) , au răsculat oraşele şi satele, au plătit pe nişte miserabili inconştienţi spre a arunca cu pietre în capul veneratului Lascar Ca­targi, pe stradele Bucureştilor, au îm­pins pe ţarani la răscoale sîngeroase, pentru ca, ajunşi la putere, să recu­noască pe urm­ă utilitatea acestei legi pentru desvoltarea comunelor, şi nu nu­mai se aplice taxele, ci să le şi urce la maximum. Credem că toate aceste fapte nedemne, au ramas neşterse în conştiinţele Dom­­nielor-Voastre şi că nu le veţi putea uita nici odată. —Se înţelegea de atunci că un partid ajuns la putere prin asemene manopere, nu era in stare se guverneze seara într’un mod demn şi cumpătat, aşa precum o cere starea de civilizaţie în care am ajuns; şi în adevăr de cînd guvernează liberalii, scandalurile s’au ţinut lanţ, în dauna intereselor Ţărei înăuntru şi al prestigiului său în afară. Nu e necesar să vă reamintim aice toate scandalurile , precum cearta d­intre Miniştri chiar de pe banca ministerială ; loviturile aduse inamovibilităţii magistra­­turei; afacerea Mitropolitului Ghenadie ; afacerea pseudo mitropolitului Antim ; a­­facerea Wachtel; afacerea portului Cons­tanţa ; decorarea lui Jeszensky; scanda­lurile cu şcoalele române din Transilva­nia şi Macedonia, etc. Ce să mai zicem despre administraţi­­unea comunei noastre, puteţi singuri a­­precia. Şi la noi, ca în Ţara întreagă: incapacitate, incorectitudine şi nepăsare , de exemplu: Ce s’a făcut cu suma de 40.000 lei lasaţi de conservatori în lada comunală ? Unde sunt banii cari au re­zultat din urcarea în mod destul de sim­ţitor a taxelor comunale ? Care sunt lu­crările de edilitate în aceşti din urmă trei ani ? Poate localul de cofetărie de la Oţelul Iacob, latrinele de la hală (mo­­deluri de arhitectură) şi fîntîna fără de apă de la Giimazia, din cauza neştiin­­ţei de a se calcula presiunea ?!.. Pen­tru ce nu s’a evacuat nici oţelul evre­­esc din faţa Teatrului deşi formalităţile sunt gata, avind şi hotărîre în această privinţă? Pentru ce la unii se cer au­­torizaţiuni pentru cea mai mică repa­­raţiune, pe cînd d. Primar îşi repară şi dă în chirie ruina sa din strada’Carol, fără autorizaţie, expunînd chiar pe chiriaşi la o nenorocire sigură ? Cit costă şi ce repa­­raţiuni s’au făcut la şcoalele’ publice ? Domnii Directori au cuvîntul.—Cît des­pre viitor nu este nevoe de întrebare, de oare­ce trecutul şi presentul lor, vor­besc îndeajuns. Şi după toate acestea, mai au neru­şinarea să apeleze la opinia publică? Avem o prea mare încredere în jude­cata Domniilor-voastre pentru a ne în­doi de resultatul acestei consultaţiuni. Cu toate presiunele administrative, cu toate spionajele poliţieneşti, cu toate in­gerinţele şi ameninţările a­itor funcţio­nari fără demnitate şi fără scrupule, veţi veni cu toţii la vot şi cînd veţi pune in plic buletinul dv., singuri în faţa lui Dumnezeu care vă judecă faptele, veţi alege în deplină linişte după în­demnul conştiinţei voastre,liberă şi in­dependentă. Avem dar onoare a solicita voturile dv. pentru următoarele persoane : La colegiul I D-nii Gheorgh­e Mavrocordat „ Dimitrie Scări­ci Don­ici „ Dimitrie C. Stali „ Grigore Staver ,, Gheorghe Mironescu. La colegiul al II-lea D-nii Neculai Gheorghiu „ Gheorghe Calamaz „ Căpitan Vasile Gorges Alexandru Boţoian. Comitetul executiv al Clubului Conser­vator din Vaslui. I­. Se. Donici, D. C. Sin­i, 4L Clavrocordal. Spaima şi desnădejdea a pătruns în oasele colectiviştilor; drept dovadă a­vem învinovăţirile ce le aruncă din nou asupra blajinului d. Gheorghian, pe de altă parte îşi aduc pe partizanii lor din toate unghiurile nu numai ale ţerei, dar ale Europei chiar : d. dr. Juliano a sosit azi din Paris. In fine zburdalnica Pro­paganda se căzneşte a afla de pe acum cauzele înfrîngerea patronilor ei învinu­­ind că ec. Ghiţă ar fi auzit prin mahala un sunet drăgălaş de bani, care l-ar fi lăsat gînditor. In desperare de cauză, colectiviştii îm­prăştie svonul că d. Nicu Catargi ’şi ar fi retras candidatura. Dacă n’au altă armă de­cit aseme­nea minciuni stupide, colectiviştii sunt pe dric. Ni se afirmă că focul de alaltă­ era din strada Lăpuşneanu, n’ar fi isbucnit cum am zis noi, de la magazia d-lui Leibovici, ci de la casa de-alăturî. Am luat act. Nu mai e lege, nu mai e omenie pen­tru colectivişti. Cinismul acestor oameni a devenit banditism. Prefectul de poliţie şi primul ajutor de primar au chemat azi alegătorii în cabinetul administratorului financiar şi ’­ au dăscălit tâlhăreşte. Operaţia aceasta a durat o oră. Alegeri libere. OPINIA ammmmmmmmm Programul d-lui Tăcu Toată lumea se întreabă, pentru ce n’a vorbit şi d. Iorgu Tăcu la întruni­rile publice,ţ pe cari le-au ţinut guverna­­ment­aii ? Lucrul se explică : d. Tăcu are un program al d-sale, pe care nu-l putea desfăşura, tocmai acum, în acest timp de risipă financiară, care a îngrozit lu­mea, care a dat loc la legitime plîngerî, şi... legitime şoapte. D. Tăcu este persecutat de o singură idee, una şi bună: să aducă apă de la Timişeşti , pentru care se cer 15 mili­oane. Şi d. Tăcu susţine că această mare lucrare nu se poate face de­cît în regie. Poftim treabă ! Dacă nişte diurne, mai slăbuţe, au provocat atîtea nemulţumiri, atîta ar mai fi trebuit, să mai lase a se întrevedea prin programul său, şi per­spectiva unei lucrări grase în regie ! Programul d-lui Tăcu prea mirosea a 4 vaci grase! Cc. Ghiţă Mîrzescu a şi scos la iveală şapca sa electorală pentru alegerile de mîine, şi observăm că de astă dată cu­loarea ei este roşietică. Socialiştii i-ar fi impus această culoare. Socotiam că nu e nevoie să dăm ex­plicaţii asupra unui lucru înţeles de toată lumea. Insistenţa, însă, ce pun unele ziare de rea credinţă ca să interpreteze gre­şit atitudinea noastră, ne sileşte să de­clarăm că hotărîrea comitetului executiv din Bucureşti fiind să înlăturăm ori­ce alianţă cu elemente eterogene, am ur­mat la Iaşi atitudinea pe care au obser­vat-o conservatorii pretutindeni în ţară. D. Purcherea, directorul băncei agricole din Iaşi, a fost mutat la Vasluiu­. In locul d-sale, ca combinaţie electorală, a fost adus d. Manariu. Joi, 5 Noembrie, se va ţine la universitatea locală concursul pentru 11 burse ale foastei şcoale normale superioare. Sunt şapte burse la litere şi patru la ştiinţe. Natural că nu­mărul concurenţilor va fi îndoit de mare. Concurenţii vor fi examinaţi din materia de clasa Vil­a. Conu Ghiţă-Şapcă, preşedintele clubului Kotzebue, mai înainte de a se scula din pat, trimete feciorul de-i cumpără un pumn de jurnale între care putem cita: L’Indépen­­dance, Voinţa, Drapelul, Epoca, Dreptatea 3 etc. şi ca culme: Moş Teacă. Cum vedem, conu Ghiţă se Înfruptă din toate — căci a terminat acum cu trotuarul electoral — cu guriţa bea cafeaua iar cu ochişorii soarbe gazeturile eşite din localitatea unde a lăsat o sumă de studenţi... pe drumuri. Din toate gazetur­ile sus citate pentru conu Ghiţă Şapcă nu e nici una cu care să nu se împace. Un discipol al d-lui I. Nădejde, avocatul care dă consultaţii în patru limbi europene, a scos orl de la primărie mai multe cărţi de alegător în numele mai multor tovarăşi de idei. Dacă discipolul a scos m­­ai multe cărţi natural că el a iscălit pentru toţi şi deci iscăliturile sunt false. Dar fiind­că le­găturile dintre socialişti şi liberali au de­venit atît de strînse, în zadar ne-am încerca să-i dăm numele în vileag. Pentru ziua de 7 Noembre, d. N. Gane este citat personal înaintea judecătoriei o­­colului II în procesul intentat comunei de d. Gheorghe Cişman pentru bani. O singură explicaţie: primăria nu voeşte să plătească salarul d-lui Cişman pentru că denunţase nişte tilhării făcute la furnizarea materialului pentru pavarea străzilor, fur­nitură de la care nu lipseşte antreprenorul Landeş, intimul prieten al d-lor Tăcu şi Handoca. întrunirea Colectiviştilor la sala Pastia, asară, d. Mîrzescu a ţinut ultima sa Întrunire în vederea alegerilor comunale. Au­ vorbit d-nii Vizanti, dr. Botez, Diamandi, Sterea, Tomida şi Săndulescu. Tema a fost: meritele administraţiilor libe­rale, şi faptul, neadeverat de alt­fel, că nici liberalii­ disidenţi, nici conservatorii n’au po­menit în întrunirele lor de interesele co­munei Iaşi, şi că toată campania opoziţiei se reduce la a calomnia şi insulta pe şeful uns deună­zi. Aceasta dovedeşte că oratorii de aseară oui sunt de rea credinţă ori nu ştiui ce s’a vorbit la întrunirea conserva­toare. D. Mîrzescu, însă, a lăsat deoparte ches­tiunea doctorală şi a făcut o declaraţiune pe care nu’i o ceruse nimeni, cum că s’a retras din gruparea drapelistă pentru că în grupare intrase Fleva cu Scorţescu şi cu Aslan la braţ. S’a strigat ura şi tămbălăul s’a spart cu sughiţuri. ULTIMA ORĂ Serviciul telegrafic al Opiniei Scuzele Franţei Paris 31 Octom­bre. D. Leleussé, ministrul de externe, a cerut personal scuze ambasadorului german d. de Münster, pentru ziarul „Intransigeant” care a amestecat nu­mele fiicei ambasadorului in aface­rea Dreyfus, împăratul Wilhelm şi Franţa Paris 31 Octombre. A produs mare senzaţie ştirea că ministrul marinei a dat ordin tele­grafic comandantului marinei de la Tulon ca să pregătească mai multe cuirasate de clasa intăi pentru a merge să salute pe Împăratul Wilhelm in caz clnd suveranul Germaniei va acosta vre-un port italian învecinat cu Franța. Extrădarea luî Esterhazy Paris 31 Octombre. După mijlocirea tribunalelor gu­vernul francez a intervenit pe lingă guvernul englez ca să ex­trădeze pe maiorul Esterhazy în contra căruia s’a îndreptat o nouă urmărire pentru faptul de escro­cherie. Afacerea Picquart Paris 31 Octombr*. N­. Frejdinet a acceptat să dis­cute Marţi chestiunea ridicată de deputatul Boyer relativă la prelungirea tinerei la secret a colonelului Picquart.­te Procesul Dreyfus Paris, 31 Octombrie Ziarul Le Temps zice că ge­neralul Cavaignac, fostul minis­tru de resboiu, a discutat două zile înaintea curţei de casaţie depunerile martorilor In proce­sul Dreyfus. D. Cavaignac a a­­nunţat Casaţiei că nu s’a pre­­sentat înaltei Curţi toate docu­mentele relative la acest proces, documente cari sunt în păstra­rea guvernului care este dator să le deie. Magazia de Piane II I). LEDUDÎCA S’a mutat în str. Muzelor No. 23 din dosul spitalului Sit. Spiridon casele d-nei Panaitescu. Tot cu această ocazie se oferă Pla­nuri şi Pianine de tot soiuri de vînzare şi cu chirie cu preţuri moderate şi se primeşte ori­ce fel de reparaţie din a­­ceastă branşă.

Next