Opinia, ianuarie 1899 (Anul 2, nr. 195-214)
1899-01-14 / nr. 199
2 Pensiimele Telegraştilor Un număr însemnat de amploiaţi telegrafişti, făcînd diverginţă de vederi în privinţa proiectului de lege relativ la regularea drepturilor de pensiune a funcţionarilor telegrafişti, au adresat tuturor colegilor lor următorul apel: Iubiţi Colegi, Prin ultima încunoştiinţare ce v’am făcut în luna Noembrie 98, v’am arătat că proectul de lege, prin care se cere să fim asimilaţi cu funcţionarii civili în ceea ce priveşte regularea drepturilor la pensie, a trecut prin secţiunile Camerei şi că se aşteaptă votarea lui, în acest scop v’am cerut concursul, pentru a ruga pe representanţii ţărei,ca cu o oră mai înainte, proectul să ia fiinţă, să devie lege. Mulţi din d-nii Deputaţi s’au interesat de acel proect, şi mai înainte de a aduce în discuţia Camerei, au căutat să convingă pe d-nul Director General, Chiru şi pe d-na Ministru de Interne de dreptatea causei noastre şi aceştia recunoscînd’o a rămas ca la deschiderea Camerei, după vacanţă, proeotul să fie adus în discuţie. Cei interesaţi însă în menţinerea stărei actuale, au pus pe cîţiva din aşa zişii noştri colegi ca Dnil : C. Sterescu, Udrescu, Lică Ionescu, Bătută şi Lăzărescu, pe care-i cunoaşteţi atît ca oameni cît şi ca amploiaţi, şi au făcut o petiţiune, pe care s’o adreseze Camerei, prin care cere a se menţine tot 40 ani de serviciu şi a se face 10 la sută reţineri. Tot aceşti colegi, prin o încunoştiinţare ce o veţi primi, vă face cunoscut că au luat în această privință avizul şi au fost încurajați de d-na Director General (minciună sfruntată) şi vă cer a adera la acea petiţiune pe care pretind că a semnat-o câteva zecimi de amploiaţi. Ţinem să vă arătăm, iubiţi colegi, că încercăm în acest sens, adică, să se facă 10 la sută reţineri, s’au făcut mai multe, din partea Direcţiunei noastre către d-nii Miniştrii de Interne ce s’au succedat din 1892, adică după votarea legei ’şi pînă în present, dar fără vr’un folos; şi chiar în Cameră, în şedinţa din 25 Februarie 97, s’a depus un proect de lege, prin care se cerea să ni se facă reţineri de 10 la, sută şi acel proect a rămas înmormîntat în cartoanele Camerei, deoarece dacă am admite ca să se facă 10 la sută reţineri, apoi nu legea telegrafo-poştală ar trebui modificată, ci legea pensiunilor civile, care prevede că la pensiunile plătite de acea casă să se facă reţineri de 18 la sută, ori de aceasta e imposibil a se atinge actualmente, căcî ar veni şi alţi funcţionari şi pensionari să ceară aceleaşi avantaje. Mai ţinem să vă arătăm că din Divisiunea contabilităţei, n’a semnat această petiţie de cît 3 amploiaţi. S’au mai adresat D-lor şi altor amploiaţi din poşta centrală şi din administraţie, ameninţîndu-i că de nu vor subscrie, apoi nu vor fi în bunele graţii ale d-lui Director şi subdirector, şi că aceştia ţine, ca petiţia să fie iscălită cît de mai mulţi şi astfel a mai reuşit a mai atrage cîteva iscălituri. Şi aceste afirmări sunt iarăşi minciuni sfruntate. D-na Director General faţă cu susţinătorii noştri şi-a dat cuvîntul de onoare că, convingânduse de dreptatea causei, va susţine cererea celor ce cer legea pensiunilor civile, şi vă putem asigura că d-na Director General nu a autorizat întru nimic pe acei zişi colegi, a se sluji de numele d-sale. Contrariu, d-sa compătimeşte pe micii şi nedreptăţiţii amploraţi şi vede că numai astfel se va putea reîntineri acest corp şi numai astfel se va putea efectua o selecţiune a amploiaţilor ce formează acest corp. Scopul acestor colegi de ai noştri este a paraliza mişcarea noastră. Scopul lor este a ne presenta d-lui Ministru, d-luiirector şi Camerei ca împărţiţi în idei şi dorinţe şi astfel a se perpetua starea actuală, când putem fi scoşi la pensie din oficiu oricând, iar în schimb ni se dă o ridiculă pensie şi ca să vă convingeţi cât sunt de înguşti la minte aceşti domni, vedeţi, iubiţi colegi, că chiar în petiţia ce vi s’a trimes se plâng în contra serviciului greu ce fac şi arată că astăzi jumătate din personal se găseşte coprinşi de boale nervoase, de pept, de ochi, paralisaţi, etc. şi că mor înainte de timp ! Şi cu toate acestea, zişii noştri colegi au neruşinarea la finitul petiţiunei de a cere 40 ani de serviciu, ceea ce nu face nici un funcţionar în ţara românească. Terminând, iubiți colegi, vă facem cel mai călduros apel și vă conjurăm în interesul causei ce cu toții o dorim și o avem în inimă, a nu încuraja cu iscăliturile voastre pe acei cari, vor menținerea nenorocitei stări actuale, ci a le da răspunsurile ce merită și vă rugăm, cu insistență, a interveni din nou pe lângă d-nii Deputaţi, rugându-i ca la deschiderea Camerei, după vacanţă, să voteze proectul depus, aşa cum unanimitatea corpului îl dorim, adică: Dându-ni-se legea «pensiunilor civile» şi fiţi siguri, iubiţi colegi, că de data aceasta dreptatea trebue să triumfe. Maî mulţi Colegi ....—— ---------------0®3------------------------- FOIŢA ZIARULUI «OPINIA» Pentru ca sa’i poată ţinea în eşec Napoleon a trebuit se trimeată contra lor cîteva mii dintre soldaţii lui cei mai buni, a căror presenţă pe cîmpul de bataie de la Waterloo ar fi asigurat poate victoria armelor sale şi ar fi schimbat soarta lui. «Cum că aceste îndepărtate şi memorabile epizode au remas neglijate şi uitate într’atît că sunt abie atinse de istorie, pe când dacă ele ar fi privite de aproape ar constitui un subiect de peripeţii din cele mai patetice, e un lucru ce nu ar trebui se scape din vedere acelui care ’şi dă osteneală să le studieze. Fără a mai cauta se esplicăm această anomalie, se poate zice, că ea nu micşorează importanţa lor, şi că ele prezintă avantajul de a lămuri multe fapte remase obscure, chiar dacă acele fapte n’ar fi decît neîndurata asprime cu care Napoleon trata nu numai pe rebelii declaraţi, dar chiar şi pe suspecţi. Dacă sub domnia lui, închisorile nu încetară de a fi pline de emigraţi şi de şuani este că el ştia cum că mai toţi ar fi profitat de punerea lor în libertate spre a îngroşa rîndurile conspiratorilor. Dacă cei mai îndrăsneţî din aceştia căzură sub gloanţele peletoanelor de execute sau se suiră pe eşafod, este că pentru a opri sborul spiritului de rebeliune şi a lăţirei insurecţiei, trebuiau exemple. «Aceasta e în trăsături mari, epopeea lor. Oricare ar fi judecata ce ei ar sugera, ei apar totuşi ca nişte giganţi, nu numai şefii ale căror nume au devenit populare dar chiar şi personagiile de al doilea ordin ce am citat mai sus şi carii împreună cu ei ar putea forma ceea ce se cheamă personalul Marilor Şuani; după dînşii vin apoi eroii umili şi necunoscuţi, ştiuţi numai după poreclele ce li se dase precum: Merge-pe- Pămînt, Sfarmă-Albastru, Merge-Fără-Frică, Fără-Milă, Inimă-de-Rege, Picior-de-Argint, Infruntă-Moartea etc .Această epopee se împarte în două perioade deosebite şi anume: Acea a resboaielor pe care o închide 4 OPINIA Sfi infi-JBi ier eTM Mr ie $ » British Journal of dermatology se ocupă de acţiunea exercitată de razele luminoase asupra pielei omeneşti, intr-un studiu motivat de numeroase experienţe ale lui Robert Bowles. Inegreala pielei (le hâîe) e datorit în mod particular razelor violete sau ultraviolete reflectate de zăpada. Intre fenomenul acesta dermic și între cecitate sunt legături de cauze similare; insolațiunele (coups de soleil) și febra sunt cele maî de multe ori pricinuite de lumina puternică. Razele emanînd dintr’un izvor sau focar electric, produc in mod simţitor aceleaşi efecte ca şi cele solare şi ca şi cele reflectate de zapadă. Razele solare în India pricinuesc o febră primejdioasă destul de puternică: e de ajuns, însă, ca măsură preventivă, de a căptuşi hainele şi pălăria cu o stofa de culoare portocalie. Razele reflectate de unele suprafeţe— apă, ziduri albe,—lucrează fiziologic în un mod special şi cu totul deosebit de acţiunea razelor directe: o schimbare fizică, încă neexplicată, trebue sa se producă sau în timpul sau după reflexiune. ~ O revistă medicală originală în feliul ei, a apărut la Paris sub titlul de: «Archives orientales de médecine et de chirurgie» sub direcţia doctorului M. S. Diamant Berger. Revista se ocupă esclusiv cu mişcarea ştiinţifică medicală în Orientul Europei, în Asia mică şi Egipet. Din Romînia colaborează profesorii Georges Bogdan, Toma Tomescu, C. Thiron, doctorii M. Schachman şi A. Steuerman. * Guy’s Hospital din Londra e în mare emoţie. Nici odată nu s’a vezut un caz aşa de extraordinar ca cel de mai la vale. In gară la Epsom, trenul de abea oprit, funcţionarii şi persoanele aflatoare pe peron aud o deturnătură de revolver. Lumea năvăleşte în vagonul de unde venise zgomotul, şi pe o banchetă găsesc un domn care fuma liniştit pipa ţinînd încă în mină arma omorîtoare. S’a constatat imediat căşi trăsese un foc în craniu şi că glontele pătrunsese înăuntru de cîţiva milimetri. Cu toată leziunea cerebrală, rănitul doarme, bea, mînîncă, citeşte, fumează, ca şi cum nu i s’ar fi întîmplat nimic. Şi medicii nu-şî pot încă veni în fire. * Iarăşi o chichiţă gramaticală. La una din conferinţele didactice septămînale dintr’o localitate vecină cu Iaşii s’a supus în discuţiune analisa trasei: „se cetea Evanghelia, când am intrat în biserică“ Unii au susţinut că prima proposiţiune e impersonală, şi cu toată discuţia nu s’a ajuns la o împăcăciune.* Asupra creştereî portului Hamburg se dau următoarele date. In 1875 portul a primit 5260 năvî cu 2118000 tone. In 1896 portul a primit 10000 năvî cu 6100000 tone ; comerțul sau maritim se cifrează la 3 miliarde. Din Hamburg pleacă 100 năvî maritime, care îl pun în legătură cu toate marile porturi din lume. Hamburgul e al doilea port din lume după Londra, pacificarea de la 1800 şi care a fost de atîtea ori istorisită; şi acea a comploturilor şi a faptelor îndrăsneţe izolate, care se prelungesc până la 1813 şi care -şi aşteaptă încă istoricul lor. Antiridia Fiind necesară pentru serviciul D-lor Judecători Sindici de pe lingă această secţiune ma ladă de fier în bună stare şi de mărime mijlocie se anunţă cei interesaţi de a vinde o asemenea casă de fier, de a face oferta lor in scris subsemnatului pînă la data de 10 Februar a. c. Preţul maximum ce se poate oferi este pînă la trei sute lei, conform dispoziţiei luată de D-l Ministru al Justiţiei. Astăzî la 12 Ianuar 1899, Preşedintele Trib. Iaşi Secţia comercială. D. G. MAXIM. AVIS D-niî cari vor primi trei numere consecutive din ziarul nostru se vor considera ca abonaţi. Ca atare, sunt rugaţi să achite abonamentul la casa administraţiuneî pină în opt zile de la data primireî celui de al treilea număr. Agricultură comerciu Industrie Tîrgul de cereale 12 Ianuar 1899. America ne-a gratificat astă dimineaţă cu o ridicare de preţuri, care se complică prin micşorarea stockurilor din Statele Unite. Este o urcare cu 1 — 1 jum. cent. la grîu şi cu un cent. la păpuşoiu, urcări pe care ni le-a comunicat bursa din New-York şi Chicago. Această urcare a găsit un eelion pe pieţele din Buda-Pesta, Viena şi Berlin, unde cerealele au ciştigat un avans de unu la sută asupra valorilor. Parisul din contra signalează o tendinţă calmă cu o reculare de 10 centime la suta de kilograme, la grîu şi la făină. Noi nu dăm o prea mare importanţă acestei noutăţi, ce ne vine din America, că stockurile de acolo s’ar fi împuţinat, şi aceasta ar fi motivat o urcare atît de mare. Se vede cât de colo că aceasta este o manevră a jucătorilor de bursă urcători, cari vor cu orice preţ să menţină cursul. Această urcare nu va întârzia să influenţeze şi pe deferitorii noştri, cari vor reduce transacţiunile lor la minimum. La noi se cere tot 36 pînă la 38 de lei pentru păpuşoii în gară, predarea acum. Acest preţ nu permite cumpărătură. CURSUL DE ÎNCHIDERE:1 Budapesta Grîtt predarea în marl 11. ieri 1Astazi Diferinţa 9.25. 9.639 » » april » 9.37 9.47 10 Pftplişora» maî 4.80 4.871 Viena Grîtt pred. în marl-ap. fl. 9.45 9.459 Berlin Grîtt pred. în mal mărci J 59.25m— 75 Săcară, » » » 140.50146.75 25 Paris Grîtt pred. in ian.-apr. IV. 2.1.70 21.00 10 î i »' mart-iunie » 21.70 21.655 Făină » mart-iunie « 45.65 45.50 10 New-York Grîtt pred. în mart cent. 77.*/« 79'Ul'l* » » mal » 74. 76-ii Păpușoi » » » 4IL 423h1—' Chicago Grîtt pred. in mal cent. 70. T 72sh1'I«» » iulie » 68.1 |s 69 I,1-Păpuşoi » mal » 37-88-1- -----------------------------t--- Noutăţi Financiare Prinţul Grigore M. Sturza se ocupa cu constituirea unei Societăţi, care are de scop crearea unei bănci de scumpt în Iaşi. Operaţiunile financiare ale acestei bănci care vor fi încredinţate unui director ales de totalitatea societarilor, se vor mărgini numai la scumpturi comerciale cu un procent foarte redus. INFORMAŢII Culisele politice Intre alte giumbuşlucuri colectiviste, guvernul va presenta camerelor un proiect de descentralizare administrativă menit a adormi în secţii, dar avînd, se zice, de scop a întinde o punte de trecere la guvern d-lui Fleva. Tribunul, însă, care s’a fript în borşul colectivist suflă acum şi’n iaurtul descentralizărei, şi nu pune nici un temeiu pe seriozitatea propunerei. * * * Dl. Eduard Ghica, candidat liberalnaţional la alegerea unui deputat pentru colegiul I de Vaslui, ce a avut loceri, a fost ales cu aproape unanimitatea voturilor esprimate. Din 86 votanţi, d-sa a întrunit 82 voturi şi 4 au fost anulate. Opoziţia n’a luat parte la această alegere, şi deci d. Ghica s’a ales nesupărat şi netulburat în această operaţie liberal-naţională. ** * * Drapelul semnalează faptul că prin cercurile guvernamentale din capitală s’au redeschis seria conciliabulelor destinate a stabili un plan... de activitate parlamentară. Se vede că lipsa de iniţiativă şi de activitate precum şi de orice proiecte de reforme este aşa de duşmănoasă şi de rea în partid, incit in contra ei se organizează o întreagă campanie, şi cu planuri de luptă în regulă. Să vedem ce-i eşi din aceste opinteli’. * * ‘ * Ocultiştii cu d-l D. Sturza în frunte duc o luptă surdă contra d-lui general Berendeiu, ministrul de räzboiu. In consiliul de ministri, mai toate propunerele d-lui general pentru deschidere de credite sunt sistematic respinse, ceea ce a desgustat cu desăvârşire pe ministrul de räzboiu de a maî remîne în societatea politică, în care se găseşte. D-sa este, se zice, hotărît să demisioneze şi a comunicat această dorinţă a sa, chiar şi Maiestăţei Sale Regelui care a primit cu neplăcere această ştire. Vom vedea ce va maî eşi şi de aice. * * * Lupta parlamentară se anunţă bine. Guvernul dă dosurile la interpelări. D-l Ferechidi auzind că în prima şedinţă a camerei d. Fieva avea să-şi desvolte interpelarea sa relativă la proiectul de modificare a legei electorale, a fugit de la şedinţă. Fuga’î ruşinoasă dar e sănătoasă. A ajuns un adevărat scandal modul cura se face plata telegrafiştilor auxiliari de la C. F. R. In fie-care lună trebue să întîrzie cu cite 4 — 5 zile. De data asta însă s’a pus vîrf. Lefile trebuiau să se ^ plătească la 3 Ianuar stil vechiu şi pînă ” astăzî 13 mandatele nu au sosit’ încă. Credem că mai multă atenţie din partea onor. direcţiei C. F. R. nu ar strica. * V DIN NÜRNBERG Iepresentanti: Inginer S. OTA?IU Iişina centrală de Electricitate din Iaşi STRADA ŞTEFAN CEL MARE No. 2, (CASA NEUSCHOTZ). Cu onoare aducem la cunoştinţa onor. Public Ieşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru: Instalaţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţei pentru scopuri industriale, punăndu-ne la dispoziţia onor. Public pentru executarea sus-menţionatelor instalaţiuni. Ca concessionare a iluminatului electric din oraşul Iaşi, suntem pe de o parte obligaţi prin contractul nostru de concessiune a executa la cerere orice soiu de instalaţiuni electrice după tariful instalaţiunilor comunale, iar pe de alta, având cel maî mare interes ca aceste instalaţiuni să fie executate în condiţiunile cele mai bune şi după regulele technicei modemne, oferim garanţiile cele mai intense pentru instalaţiunile particulare executate de noi. In acest scop am organizat un serviciu special, compus din personal bine instruit şi cu o practică îndelungată în astfel de lucrări. Avem intotdeauna un depozit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate din cel mai nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple până la cele mai elegante. Totodată aducem la cunoştinţa onor. Public, că am deschis în birourile noastre o sală de expoziţie, unde se poate vedea o mare variaţiune de: Candelabre, Corpuri de iluminat, Maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc, toate puse in mişcare prin electricitate, Funcţionând zilnic de la ora 4 — 7 sala. PLANURI, DEVISE, ŞI ORICE ALTE INFORMAŢIUNI RELATIVE SUNT GRATUITE. UJT Facem înlemniță sie platan Biurourile sunt deschise tic la 8-12 a.n. și de la 2-7 p. m. Directorul Ing. L. Teodoreanui