Opinia, iulie 1899 (Anul 3, nr. 48-73)

1899-07-31 / nr. 73

A Număr in 10 Bani ABONAM­ENTELE încep la 1 şi 15 ale fie­carei luni şi se plă­tesc tot-d'a­una înainte In Iaşi la Casa A.im­inistraţiei zjudeft şi strein&tate prin mandata poştale Un an In ţara 30 lei, în st­reinat­ate 40 lei Şase lun! 15 . „ * 10 , manuscrisele nu se inapoiaza ADMINISTRAŢIA SA 43. — Strada Croitei — No. 4SI ZIAR CONSERVATOR COTIDIAN Homarul 18 Bani ANUNCITRII.E In Iaşi şi judeţe se primeni­ numai la Administraţie In străinătate, direct la achii-fixtraţii şi toate oficiile da publicitate Anunciurî la pag. IV ... . 20 JOÎ&T . . . nr... . tJCr Inserţiile şi reclamele . . . 50„. „• Un număr rechin 80 bani s*,&« % No. 43 REDACŢIA Strada Goliel­ e * A PRIMĂRIA DE HUSI Cetitorii ştiu că veniturile comu­nei Huşi au fost sechestrate de casa de depuneri, din cauza ca nu s’au putut plaţi ratele ce comuna datora sus numitei case. Primar în Huşi e tînărul şi acti­vul D. Andriescu, care s’a văzut pus în imposibilitate de a face ceva, din cauza relei echilibrări bugetare, cum şi a datoriilor ce le-au lăsat libe­ralii cu Cişm­an în frunte. Nu starea cea proasta a comunei Huşi ne-a făcut sa stăruim azi asu­pra ei, şi comuna Galaţi a fost lă­sata de liberali cu datorii multe. Iar dacă ar fi să facem o paralelă, am găsi mai multe cuvinte de la­udă pentru primarul şi consiliul comunal de Huşi de­cit de cel de la Galaţi, caci, faţa cu situaţia cea detestabilă, n’au stat un moment la îndoială şi au început descărcarea cu ei, reducînd 100 de lei pe luna din leafa primarului şi cile 50 de lei pe lună din a ajutoarelor, pe cînd la Galaţi economiile făcute s’au realizat reducînd numărul sluj­başilor, iar lefurile primarului şi a­­jutoarelor au rămas intacte. Iată o nota bună, prea bună încă pentru d. Andriescu, faţă cu d. Aslan de la Galaţi. Pe cînd la Galaţi se putea obiecta că rau şi fara cale s’a procedat, căci, dacă era vorba de economie, apoi sa se fi început de la primar, nu să se lase pe drumuri 80 de funcţionari mici, pentru a se economisi cei 103 mii lei, la Huşi nimic din toate a­­cestea. Şi primar şi consilieri s-au aratat absolut desinteresaţi şi au început întâi de la el pentru a a­­junge la sergenţii de oraş. Dar avem ocaziunea de a arăta chipul cum primarul Cişman a în­tocmit bugetul comunei Huşi. Am sub ochi bugetul pe anul cu­rent, cu încasările reale din anul trecut, prin urmare avem bazele pe cari se întemeiază un consiliu la facerea unui buget. a) La venituri ordinare se înca­sase la 31 Sept. 1898, în răstimpul de 18 luni, cu­­rine anul bugetar, suma de 29682 lei 23 bani, de­și prevederile erau de 35200 în anul 1898—99. Consiliul, în Ioc de a se opri la cifra prevăzută, evaluează încă mai mult veniturile şi le ridică la 38550, deci cu 3350 mai mult de­cît prevederile anului trecut, şi cu 9000 lei mai mult de­cît adevă­ratele încasări... Iată dar de­odată un deficit real, care sare în ochi. Era oare presump­­ţiunea unui an bun ? Era poate spe­ranţa că veniturile directe vor creşte in mod aşa de desproporţionat? Nu, căci dacă luăm pe 1, vedem că : birjele au adus 181 lei, şi le înscrie cu 350 în loc de 200 ; firmele au adus 2193 şi le înscrie cu 4000 în loc de 3000 lei; libretele de servitori au adus 516 şi le înscrie cu 1500 în loc de 1000 ; amenzile au adus 1519.60 şi le înscrie cu 4000 în loc de 3500, cîte s’au prevăzut în anul 1898. Şi aşa mai departe. b) La veniturile indirecte găsim altă socoteala dosnică. Mai toate se dau un plus de încasări peste prevederi. Aşa, luîndu-le la un loc, vedem că în 18 luni, din exerciţiul 1897/98 s’au încasat 257265.74, de­şi prevederile erau numai de 238200, adică un plus de 19065 lei. Con­siliul trecut are în vedere şi spo­reşte prevederile pe anul curent la 253200 lei, ceia ce ar arăta că n’a vrut să ia în­adins cifrele încasate, ci s’a mulţumit cu o sulte de 15000 lei, de­şi încasările îi a­­ratau un escedent de 19000 lei. c) Unde, însă, treaba se încurcă e cap. V şi VI „diferite venituri“. Aici încasările aratau 13424,54 iar prevederile se suiau la 36495 lei!! Deci o diferenţă de 23000 lei la două capitule. Ori­cît de buclucoase ar fi aceste capitale, dar gestiunea financiară se arata foarte încurcata; căci, cînd în 18 luni încasezi 9067.36 la extra­ordinare „și prevezi 15000 în loc de 17000 din anul trecut ; cînd la o încasare de 3199.68 la răscumpărare prevezi 18795 în loc de 14000 din anul trecut, natural ca aceste paragrafe mănîncâ tot venitul. Pe sama lor încarci chel­­tuelile, sporeşti lefurile, faci­ faţă pe hîrtie la cheltueli, dar cînd la încheerea exerciţiului vezi ca defi­citul iese. Aşa, pe exerciţiul trecut, la un buget de 366233.80, s’au încasat în 12 luni 343195.03 şi s’au făcut plăţi de 303837.07. Ar urma dar un escedent de 39356.96. Dar luînd în socoteala şi cele 6 luni, ce merg tot în exerciţiul vechiu, urmează ca s’au mai încasat 3419.08 lei, dar s’au făcut plăţi de 39990, aşa că de fapt nu e escedent, căci fie-care an încalecă pe altul cu deficitele, aşa ca cu încasările anului curent trebue să faci plăţile anului trecut, şi dacă lucrul merge ast­fel un an dour, de la o vreme se înfundă. Veniturile au fost sporite cu 20 de mii lei aproape. Pe baza a­­cestor umflări de evaluări s’au în­ceput a se spori lefele primarului I de la 400 lei la 500, şi a ajutoa- I relor cu 1320 anual ; în total 2520 lei numai primarul şi ajutoarele , iar la personalul serviciului admi­nistrativ sporeşte lefurile cu 2580 lei anual, creînd un copist clasa I cu 1200 lei anual. La serviciul percepţiei iarăşi spor cu 2760 lei, creîndu-se 2 posturi de un comisar comunal şi de un agent la gara. Şi tot aşa pe toată linia. Pe cînd, pentru a-şi crea slujbe pentru acoliţi, se um­flau veniturile ca să se aibă de unde plaţi, se re­­duceau cheltuelile de la şcoli de la 4620 la 2100 lei. Vadă ori­cine dacă cu asemenea buget se putea merge. Chiar con­siliul liberal înscrisese la cheltueli 1000 lei plata procentelor de în­­tîrziere. Cazul de la Huși nu e unicul poate; nu e comună care să nu fi fost lăsată înglobată de potopul li­beral, dar fapta primarului de Huși trebue semnalata ca model. ** * I ANUL III No­n Delcassé la Petersburg Călătoria ministrului de externe al Franței, Delcassé, preocupă aproape în­treaga presă europeană. Pretutindeni se caută motivul ce a provocat această că­lătorie. Toată lumea e de acord că Del­cassé n’a plecat la Petersburg numai din motive de politeță. Dar părerile sunt foarte divizate în ce priveşte scopul adevărat al acestei că­lătorii. Unii afirmă că procesul Dreyfus e în strînsă legătură cu această călătorie, al­ţii vorbesc de eventuala apropiere fran­­co-germană, care nu e privită cu ochi buni la Petersburg. Prima presupunere găseşte ecou mai ales în foile ruseşti. «Nowoie Wremja», spune textual că Delcassé ar fi simţit necesitatea de a face oare­care declara­­ţiuni guvernului rusesc cu ocazia înce­perii noului proces Dreyfus la Rennes. De altă parte se asigură şi la Paris ca şi la Petersburg că rechemarea ve­chiului ataşat militar rus baron Frede­rick n’are nimic comun cu afacerea Dreyfus. Corespondentul parizian al lui Times crede a fi descoperit misterul acestei vi­zite, anunţînd cu toată seriozitatea că EDIŢIA DE SEARA IAŞI — SIMBATA 31 IULIE 1899 Ţarul are intenţia să abdice, iar Delcassé a plecat la Petersburg pentru a-l face pe ţar să renunţe la această hotă­re. Corespondentul care pare înzestrat cu o bogată fantasie, afirmă între altele că ţarul a dăruit armenilor o jumătate de milion din caseta sa privata, şi că aceş­tia n’au primit nimic. Resultatul confe­rinţei de la Haga l-a afectat adînc şi-l consideră ca un fiasco personal. Delcassé ar avea deci misiunea să amintească ţa­rului că şi-a luat o îndatorire de onoare faţă de Franţa, şi că abdicarea sa ar însemna o fugă de pe cîmpul de luptă, de­oare­ce nimeni nu poate şti ce poli­tică va inaugura succesorul sǎu. Această destăinuire a produs o ilari­tate fără margini în toate cercurile po­litice. -------------I— ii w ------------------­ Telegrame —Serviciul particular al OPINIEI — Darmstadt, 29 Iulie Prințul Bulgariei a sosit la băile de la Neuheim. Constantinopol 29 Iulie S’a promulgat o Oradea cu privire la alegerea catolicosului din Cilicia (Sisi şi la instituirea unei comisiuni mixte pen­tru a examina afacerea arestaţilor ar­meni, cari sunt încă în închisoare. Ambasadorul Turciei la Paris a sosit. Se crede că a venit ca să dea un raport asupra uneltirilor tineri turceşti din Paris. Paris 29 Iulie Gazarii grevişti întruniţi aseară au hotărît să urmeze lupta pănă’n pinzele albe, dar gazarii din mai multe mine refuză a se uni cu greva. Paris 29 Iulie Esterhazy a declarat ziarului le Ma­tin că persoana onorabilă de care vor­bea Henry în 1894 va fi numită de Boisdeffre sau Mercier. Gaulois asigură că depoziția lui Hanoteaux va colabora pe cea a lui Mercier. Mai multe ziare asigură că starea luî du Paty de Clam s’a înrăutăţit. Rennes 29 iulie O persoană foarte apropiată de avo­caţii lui Dreyfus a declarat unul ziarist că cei doi avocaţi consideră actualminte situaţiunea ca foarte favorabilă luî Drey­fus. Audienţele consacrate examinăreî dosarului secret n’ar putea modifica a­­ceastă impresiune. Discuţiile au loc cu cea mai perfectă curtenire. Dreyfus ur­mează discuţia şi expune piesele pre­­sentate judecătorilor cu o atenţiune sus­ţinută. Dacă-î vorba de o traducere cam grea a unuî cuvînt german, Dreyfus cunoscînd perfect limba se oferă să scoată în evidenţă înţelesul adevărat. Rennes, 29 iulie. Eşirea lui Dreyfus, la ora 6 juni. di­mineaţă s’a făcut fără incident. Stradele sunt mereu închise în timpul trecerei sale. Constantinopol, 29 Iulie. Astă­zî are loc întrunirea ambasado­rilor relativă la chestiunea cheiului. Londra, 29 Iulie. Principele de Galles a plecat la Ma­­rienbad. Viena, 29 Iulie. Corespondenței politice i se comunică din Athena că agentul diplomatic de la So­phia, Argyropulos, a fost numit trimis extra­ordinar la București. Rambouillet 29 Iulie D. Loubet a iscălit decretul reducînd taxele de primire asupra zahărului ex­portat pentru campania 1899 —1900. Roma 29 Iulie Sgomotele asupra boalei Papei sunt desmintite. Ştiri din ţară D. dr. Obreja, şeful serviciului sanitar superior, inspectînd puţurile de păcură de la Cîmpina, a luat deciziunea să se regulamenteze această exploatare, spre a apăra pe viitor de accidente pe lucră­torii de la aceste exploatări. D. inginer forestier și hotarnic Dem. Ionescu-Zane, a alcătuit un proiect de lege pentru organizarea corpului silvic. Monitorul Oficial de erî publică de­cretul regal prin care d. D. G. Many, directorul general al domeniilor și pă­durilor Statului, este numit secretar ge­neral al ministerului domeniilor, în locul d-lui inginer-şef N. Cucu St., care a de­misionat. In chestia finului Zilele trecute d. ministru al domeniilor a inspectat şi depozitele de fin de pe linia Bucureşti. La inspecţiunea făcută în gara Periş, au asistat şi d. maior Nisipeanu, de­legatul ministerului de războiu, d. Druţu, inspectorul domenial, un delegat al do­meniilor Coroanei şi mai mulţi ţărani Atît d. maior Nisipeanu cît şi ţăranii prezenţi au declarat că aşa fin bun ca cel cumpărat de ministerul de domenii nu s’a produs în ţara romînească. Iatzimirski, hoţul de documente, a fost condemnat erî de tribunalul Ilfov la trei luni închisoare, pentru furt de manus­cripte. Misiunea japoneză In Capitală Principele Konoye, preşedintele Ca­merei Pairilor din Japonia, însoţit de suita sa, a sosit alaltaerî în Capitală. La gara de Nord a fost întimpinat de d. Algiu, prefectul poliţiei. ErT, principale a vizitat mai multe instituţii din Capitală, însoţit fiind de d. Algiu. Prinţul Konoye e găzduit la otel Con­tinental, camera No. 6. 1E însoţit de o suită compusă din 3 persoane. * * * Aseară prinţul şi suita împreună cu d. general Algiu, prefectul poliţiei Capi­talei, au luat masa la restaurantul Hugo de la şosea.­­ Prinţul a admirat mult şoseaua şi a­­ exprimat către prefectul Capitalei do­­­­rinţa de a merge pînă la capătul ei.­­ După masă prinţul a fost condus pînă I aproape de Băneasa, de unde apoi d-sa­­ s’a reîntors la otel. Era diminiaţă prinţul a vizitat Univer­sitatea, Academia, palatul poştelor, casa de economie, palatul de justiţie, etc. La orele 10, însoţit de d. general Al­giu, s’a dus la Arsenal. Aci directorul Arsenalului ’î-a făcut o frumoasă primire, conducîndu-l apoi prin toate părţile Arsenalului. La orele 3, prinţul şi suita sa, au plecat la Constanţa unde vor sta două zile, de unde apoi vor pleca la Con­stantinopol. De la Expoziţie D. Cucu, comisar special al expoziţiei, a dat o circulară celor 8 agenţi regio­nali, pentru a le pune în vedere că în urma congreselor grupurilor de decla­ranţi, de a expune la Paris, ce au avut loc la comisariat în zilele de la 15 pănă la 24 iulie, aceştia s’au organizat în co-­­ mitete speciale, după specialităţile lor.­­ Se ştie că aceste comitete speciale au , primit însărcinarea de a întocmi planul­­ compartimentului destinat expoziţiunei claselorilor şi în acest scop se vor pune în raport cu toţi declaranţii claselor lor spre a avea indicatiunl de numărul, felul şi dimensiunile obiectelor ce-şi propune a expune fie­care. * * * Urmează apoi In aceeaşi circulară in­strucţiunile necesare agenţilor regio­nali pentru Întocmirea ante-proectelor şi alegerea obiectelor de expus. * * * Declaranţii de a expune din clasa 63, grupa 11-a, (Exploataţiuni de mine şi de cariere), ne­întrunindu-se un număr su­ficient in ziua de Luni 19-31 Iulie, au fost convocaţi din nou a se Întruni azi Vineri 30 Iulie (11 August) în sala comisariatul general al Expoziţiei, pen­tru a se forma în comitet special şi a-şi alege preşedintele şi secretarul, în scop de a întocmi pănă la 15-27 August vii­tor ante-proectul compartimentului re­zervat produselor sus indicate. D. Take Ionescu, ministrul instrucţiu­ne! publice, a aprobat cererea făcută de d. Wachman, directorul operei române, ca stagiunea ei să fie prelungită cu do­uă luni.­ ­ De-ale şcoalei Frate dragă, De­şi tu n’ai scăpat de cit abia de un an de pe băncile şcoalei şi cred că eşti sătul pînă în gît de buchereala cărţilor de pedagogie, cu toate acestea ţin să-ţi arăt că am dat de curînd de o carte de pedagogie a d-lui Compagré, tradusă de d. Matheia Rădulescu. Cartea să nu crezi că e atît de scumpă, e numai doi lei şi o găseşti la mai multe librării din ţară. Dacă pui mîna pe a­­ceastă carte, vei resfoi file cu file, sor­bind conţinutul scrisorei, vei vedea că multe cunoştinţi noul să perindează rind pe rînd în mintea ta. Dar chiar de nu ţi se vor părea nouî, vei observa măcar că o ordine, o coordonare minunată există în alcătuirea acelor cunoştinţi. Ţi-am scris multe de toate altă­dată, ştii­ cînd ai Intrat pentru prima oară în ceasul tau şi te-ai presentat înaintea copiilor, care, văzîndu-te, te sorbiau cu privirea din cap pînă în picioare... Dar să las aceasta şi să-ţi spun ceva din cuprinsul acestei cărţi. ’ Să deschi­dem la pag. 298, unde găsim titluşorul Metode în genere. Mai ales pentru noi dăscălii rurali, este de mare importanţă citirea cărţilor, care apar şi ni se par nouî, căci de nu vom mai citi rămînem în urmă şi curentul ne lasă şi apoi re­­maşi, o să ne zică cel din generaţiile viitoare, că suntem... ştii cum zic mulţi din ai noştri, tineri, despre cel bătrini— dar n’au dreptate să zică, căci vremea e de vină şi ştii că «nu stau vremile sub oameni, ci omul sub vremi»—vorba lui Miron Costin, cronicarul. Să începem a arata cuprinsul. Auto­rul caută mal In­tăi să arate ce este o metodă. Nu’şl dă părerea sa intuia, ci arată cîte­va definiţiuni ale altor pedagogi— de sigur—şi’şl rezervă dreptul a’şl da părerea mal la urmă, zice Rousselot. Metoda este drumul cel mai scurt şi cel mai sigur, pentru a ajunge la desco­perirea adevărurilor, cînd e descoperit. Alt pedagog, zice că metoda este arta sau meşteşugul de a aşeza bine un şir de mai multe gîndurî; dar autorului i se pare că această definiţie nu e îndestu­lătoare şi vine de o complectează zicînd că î i lipseşte tocmai esenţialul cuvîntu­­lui: metodă se spune despre un lucru calculat, judecat, voit. Acum vine rîndul autorului: metoda este ordinea pusă de bună voe în gindurile noastre, în f­aptele noastre, în întreprinderile noastre. Tre­bue să lucrăm cu chibzuinţă, uşurinţă, cu şir şi plan. Să nu lucrăm la voia în­­tîmplărei, bazaţi pe inspiraţia momen­tului, la noroc, nepregătiţi, di­intr’o or­dine hotărîtă de mai înainte, după prin­cipii, cu alegere şi intenţiune, în fine to­tul în ordine calculată şi voită. Cine este lipsit de metodă se rătăceşte pe cîmpul educaţiunel şi o disciplină* care stă la Îndoială şi bîjbîie ca un om cu ochii le­gaţi, nu dă speranţă de fel; iar cunoştinţele dacă se prind cum­va, remin desordonate, flutură după placul împrejurărilor ca şi pînza unui drapel după bătaia vîntului: două-trei minute într’o parte şi dacă s’a întors vintul se întoarce în altă parte. Dar acestea nu sunt deajuns: într’un sens mai sigur şi mai particular metoda e o împreunare de procedeurî socotite, de regu­le, de mijloace ce se practică şi se ur­mează în împlinirea unei opere oare­care. Mie mi se pare că nu se poate o defi­niţie mai bună. Par’că spune tot ce ai pe inimă in contra cuvîntului metodă. Dar încă ceva : «după cum logica studia­­ază metodele pentru descoperirea ade­vărului tot aşa şi pedagogia pracic­­că are metodele sale pentru a comu­nica şi altora adevărurile găsite. Aceste metode care fac obiectul pe­dagogiei practice se schimbă cu natura obiectelor de invăţămint, alt­fel se va învăţa geografia şi alt­fel gramatica, ma­tematicele altfel ca istoria. Mai mult în­că. Metodele se vor schimba de aseme­nea şi cu virsta copilului. In cursul in­ferior istoria se va preda sub o altă formă ca în cursul superior, deci se vor schimba şi cu diferitele grade de invă­­ţămînt. Altfel se va preda în şcoala pri­mară şi altfel în şcoala normală sau ori­ce şcoală secundară. Ca rezumat la cele zise încheia că metodele de învăţămînt vor trebui tot­deauna să se conforme şi să se alipeas­că acestor 3 principii generale : 1) Ca­racterele proprii ale cunoştinţelor ce se comunică 2) Legile desvoltăreî mintale la deosebite vr­ste ale vieţii şi 3) sco­pul propriu şi întinderea fie­cărui grad de instrucţiune. După aceasta autorul se întreabă ce es­te metodologia ? Respunde imediat scurt Alteța Sa Regală, Prințul Ferdinand I al României,a sosit în ziua de 29 iulie,­­ la Sigmaringen.

Next