Opinia, martie 1907 (Anul 4, nr. 84-111)
1907-03-01 / nr. 84
cruri din Romînia, stăruiau să primim cite o amintire ori ne ofereau o consumaţie. Am fost foarte mişcaţi de atîtea amabilităţi. * Odată a sosit la hotel o delegaţie de evrei ca să ne invite să ne facem cinstea a asista la inagurarea unui nou templu al romanităţei ieşene şi bîrlădene. Am promis şi la oara hotărîtă am fost conduşi la templu. ...Templul era plin de credincioşi. La o înălţime oarecare de jur împrejur un rînd de loji pentru persoane de distincţiune, mai ales doamne. Nouă ni s’a oferit scaune lîngă altar ca să putem urmări impozantul serviciu religios. S’au ridicat rugăciuni pentru familia regală romînă, pentru România şi pentru noi. Apoi s’au pronunţat discursuri. Oratorii toţi—afară de unul care a fost însă desaprobat de ceilalţi—au vorbit cu accente de recunoştinţă pentru Romînia unde s’au născut, au crescut şi unde fie care a lăsat rude şi prieteni pe care poate să nu-i mai revadă niciodată. Mărturisesc că aceste evocaţiuni despre ţară depărtată şi intensitatea ecoului ce simţeam că respunde în inima bieţilor exilaţi voluntar, neau făcut mare impresiune. Am văzut în adunare pe mulţi mai ales pe bătrîni şi pe femei, ștergîndu-și lacrimile. Serbarea s’a terminat cu cîntece naționale romíne şi în fine cu Imnul regal şi Deșteaptăte, romíne! cîntate de orchestra condusă de d. Latavier.* D. Cihoski se ocupă apoi de colonia romînă creștină din New-York cuprinzînd vr’o 200 de Romîni, în mare parte meseriaşi. Ei constitue o societate „Dorul“, dau picnicuri la care sunt invitaţi şi americani. In 1903 aveau şi un ziar al lor „Ecoul Americei“ care insă a dispărut, după cum au dispărut de artisliu şi gazetele romîneşti fondate de evrei romînoamericani de la 1900 încoace tot din studiul d-lui Oihoski aflăm că se află în New- York şi d. Paleologu, cel mai artistic desenator de afişe, şi care cu cîţiva ani în urmă trăia în Paris unde era foarte reputat. A. Ordin circular medicilor recrutori şi depozitelor de recrutare Prin ordinul No. 21.149. (aliniatul 4) din 19 Februarie 1905, dat de cătră direcţia I-a a personalului şi infanteria, se atrăgea atenţiunea medicilor recrutori cari pun prea mare zel la aplicarea art. 17 din legea de recrutare şi instrucţiunile medicale speciale, repartizînd ca auxiliarii armatei permanente şi trupei cu schimbul a infanteriei, oameni cari nu pot fi întrebuinţaţi cu folos în rîndurile armatei. Este evident că admiţîndu-se la recutare oameni cu oarecari dispoziţii nesănătoase se înlătură elemente sănătoase şi destoinite din trupa permanentă şi să măreşte prea mult contigentul anual al trupei cu schimbul. In consecinţă, pentru a se face faţă acestui mare neajuns, medicii au avut ordin (No. 21.149, al. 4), ca, fără a se abate de la lege şi instrucţiile speciale, să scutească pe toţi tinerii care prezintau infirmităţi ce-i fac impropriu serviciului militar. Cu toate acestea, pentru clasa anului 1907 s’a recrutat, pe întregul teritoriu al ţărei, 832 oameni ca auxiliari, ceea ce arată că instrucţiunile cuprinse în sus menţionatul ordin nu au fost destul de afirmative şi categorice cu privire la micşorarea clasei auxiliarilor. Ministerul consideră că numărul de auxiliari arătaţi mai sus este foarte mare şi doreşte ca pe viitor această categorie să fie foarte mult ca micşorată. In acest scop veţi bine voi ca la recrutarea clasei anului 1908 să fie consideraţi ca scutiţi şi tinerii atinşi de infirmităţi ce rezultă din încheierea comitetului sanitar superior şi cari sunt următoarele : Din broşura asupra „boalelor, infirmităţlor şi viciilor de conformaţiune, incomparabile cu serviciul militar“. a) Pagina 4, aliniat c, va fi suprimată . —— ^wmmr.OKmnmnirrtrmm^....... - FOIȚA ZIARULUI „OPINIA“ 58 SECRETUL JUDECĂTORULUI DE INSTRUCȚIE MARE ROMAN de PIERRE DELCOURT Judecătorul se ridică, grav, de astă-dată. — Am să te trimit în celula d-tale; interogatorul e sfîrșit. Totuși, pentru ultima oară, te conjur să-mi spui unde te-ai petrecut timpul în vreme ce crima a fost consumată ? — Nu pot, și totuși sunt nevinovat ! D. Pernelin făcu un gest de mînie; și punîndu-se pe scaun, dădu ordin să se scoată afară acuzatul. Maxim mergea, clătinîndu-se, sub nenorocire, greutatea îngrozitoare b) Pagina 5 partea finală, relativă la serviciul auxiliar , va fi suprimată ; c) Pagina 30. Miopie—relativ la serviciul auxiliar—va da drept la scutire. Dispoziţiunile relative la categoria serviciului militar auxiliar, care se desfiinţază, vor fi anulate,—adică oamenii prevăzuţi în această categorie vor fi consideraţi ca scutiţi cu următoarele excepţiuni cari nu constituesc cazuri de scutire şi prin urmare sunt compatibile cu serviciul militar activ, şi anume : 1 Perderea puţin însemnată a pavilionului urechei sau aderenţei puţin însemnate cu păreţii craniului, strîmtoarea unuia sau a ambelor conducte auditive, fără alterația auzului. 2. Idiocelul tunicei vaginale sau cordonului spermatic. 3. Crisocelul, varicocelul. p. ministru General I. Culcer No. I 1907, Februarie 15. ------------------------------------------ FERAUDY — Celebrul secietar al Comediei francise va debuta în Iaşi, în serile de 1 şi 2 Mart— Un bărbat, o energie, o valoare— iată cum a fost caracterizat marele artist francez. De la intrarea sa în Conservator datează şi succesele sale, căci studiile strălucite ce le făcuse acolo, preziceau lui Feraudy o strălucită carieră. In rolul Sosie din „Amfitrionul“ el debută la 17 Octombrie 1880, la Comedia franceză. Acesta fu primul seu succes și Féraudy merse înainte pînă ce ajunse ceea ce este astăzi: un comedian genial. Féraudy este și profesor extraordinar. El a luat, în 1894, catedra lui Got la Conservatorul din Paris. Actor, profesor şi poet, Feraudy ie şi autor dramatic. Feraudy, este mai presus de toate, o glorie a Franţei. Pentru prima oară el vine la noi. La Bucureşti a avut mari succese. Ansamblul distins de care era însoţit, a mărit aceste succese. In serile de 1 şi 2 Mart vom avea rarul prilej de a vedea pe acest mare artist şi mare om, şi-l vom vedea în două din cele mai desevîrşite creaţiuni ale sale : în rolul Chambray din l’Age difficile, cunoscuta piesă a lui Jules Lemaitre şi în rolul Isidor Lechat din Ies Affaires sont Ies affaires, piesa lui Octave Mirbeau, care s’a popularizat şi la noi. Cu cele 2 spectacole ale lui Feraudy va lua sfîrşit şi stagiunea teatrală a trupelor streine pe anul acesta. Intr’un feliu Liciu a fost mult mai practic decît maestrul francez, Feraudy. Acesta vine cu principala sa creaţiune, piesa lui Mirbeau, păstrîndu-i titlul: „Les affaires sont les affaires“. Artistul român i-a spus pe şleau Banii şi publicul a înţeles ce urmăreşte excelentul artist. Banii, în adevăr, n’au lipsit la cassa teatrului. * Ce nu ştie Comisarul 3 Martie, beneficiul Pella. Au dublat—se zice—plata Croitorese și modiste... Vor cucoana, demoazela Peste tot să fie gata Ca să poată să asiste La spectacolul lui Pella ... * Unul din admiratorii marelui poet-filosof Sully Prudhomme, Camille Hamon, a pregătit un volum care va apărea curînd şi în care adună ideile filosofice ale acestui scriitor, răspîndite în diversele lui opere şi scoate în relief unitatea lor şi firul conducător al întregei lui filosofii. Pentru acest volum Sully Prudhome a scris o prefaţă întitulată: „Testamentul meu filosofic“.* Campania din Mandoluria—scrie d-rul Matignon în „Revue d’hygiene“ a fost adevăratul triumf al hygienei. Pe cînd în toate resboaele la 1 mort prin arme, sunt 4 morți prin boale, în armata japoneză a fost invers: la 4 morți prin foc a fost un mort prin boală. Medicii japonezi prevăzuse acest rezultat şi spuneau că la un milion de Ruşi le trebue jumătate milion de japonezi, căci Ruşii vor avea mulţi morţi prin boli. Fiecare soldat japonez posedă şi cunoaşte un mic manual de hygienă unde într’un stil concis şi o limbă uşoară sunt dospuse toate noţiunile cele mai necesare asupra îngrijirilor corpului, hainelor, hranei, băuturei, locuinţelor, bolilor accidentale şi contagioase.* STRUNA ZILEI CONSEQUENŢA După conferinţă dl. Iorga însoţit de d. A. C. Cuza a plecat tot cum ve mi trenise pe intrarea din dos a teatrului Liberalul Despre domnul Cuza lucrul Nu e tocmai curios . A pătruns şi la catedră Tot pe poarta de din dos... Litere-Ştiinţe-Arte Excelentul artist Penel fost pînă nu de mult bibliotecarul teatrului îşi anunţase beneficiul cu Bibliotecarul de Mosor. Din lipsă de personal artistic a reluat însă vechiul—aşi putea zice străvechiul— său succes Nioble. Unii amatori de noutăţiau sfătuit să joace amîndouă piesele sub un titlu comun : „Niobibliotecarul“. Sub orice formă şi titlu însă, beneficiul lui Penel va avea aceeaşi sală plină, chiar dacă preţurile ar fi întregi. * Credem a şti că în curînd vom avea prilejul de a auzi pe scena teatrului naţional excelentul cor mitropolitan sub conducerea d-lui Dimitriu. Ca da obiceiu, aceasta va însemna o sărbătoare artistică a Iaşului. . * Presa bucureşteană e unanimă a recunoaşte talentul absolut superior al marelui artist Feraudy care a venit în ţară cu un repertoriu superb şi cu o trupă de mina intăii. Vorba directorului agenţiei Thalia : Numai noroc să aibă... care-l zdrobea. El traversa maşinaliceşte, ca un criminal ordinar, culoarele întunecate, care formează ca un imens dedul în această prefectură de poliţie, şi ajunse fară putere la celula sa.’ O dată închis, i se lăsă să cadă pe un scăunel de lemn, singugurul scaun, şi cu capul între mini, murmură : — Sunt perdut! Nodul care îl strîngea era prea strîns : or ce sforţare ar a făcut ca să se dezlege, nu putea să ajungă la aceasta. Diplomația Alicei Alice de Longré părăsi casa d-nei Marion, cu spiritul puțin mai calmat. îndată ce se întoarse la hotel, ea sună pe camerista ei. Marie alergă la chemarea stăpînei ei, și după ordinul acestei din urmă, se duse la d. de Longré, pe care-1 rugă să vină la nepoata sa. E bolnavă cumva ? zise bătrânul neliniștit. — Nu, domnule. Contele veni repede. — Vrei să-mi vorbești, micuțo, fără îndoială de lucruri grave, pentru că ai trimis să mă cheme. — Grave, nu, bunicule dragă, trimesesem mai mult să întrebe de tine. Sunt încă puţin suferindă, asta m’a împiedicat să viu singură. A ieșit azi dimineață ? — Da, aveam de făcut cîteva invizite. Alice umbla încoace și încolo prin odaie, ocupîndu-se în aparență cu examinarea și aranjarea bibelourilor pe cari le priveam în acest timp mașinalicește. Gîndul ei era la logodnicul seu. Din timp în timp ea se cutremura din tot corpul. Alice arunca atunci pe ascuns cîte o privire bunicului seu și părea a lupta contra unei idei ce o obseda. Bătrînul D. de Longfyre și nepoata sa vorbeau de cîtva timp ; contele constatînd buna stare a sănătatei nepoatei sale, nu văzu nimic din convorbire, care ar fi justificat dorința sa nerăbdătoare de a-1 vedea. Oare! numai pentru plăcerea de a asculta pe bunicul seu îl chemase Alice cu atîta grabă ? Trebuea să creadă că e o copilărie deoarece nepoata sa nu vorbea cu el decît de bucurii neînsemnate. Bătrînul se gîndea să se retragă, cînd Alice apropiindu-se de bunicul seu și punîndu-i mînile pe după gît, veni să se așeseze pe genunchii lui. — Cunoști multă lume ? îi zise deodată. Bătrînul privi pe copilul seu. — Da, zise el, ce întrebare curioasă îmi pui tu. — Și doctorul Duchâtel ? — Dar... cred că da. Desigur. — Atunci, bunicule, crezi tu că amicul nostru ar putea avea vreo influență ? — Dar pentru ce-mi pui tu întrebările acestea răspunse bătrînul, mirat de cursul nou al conversației. — Răspunde-mi întăi: am să-ți explic după aceia. — Fie tot ce ar fi... dacă înțeleg unde vrei să ajungi. Toate fetiţele astea sunt tot una, misterioase ca diavolul ! Ce ma întrebai ? Dacă doctorul Duchâtel avea,vre-o influenţă? — Da bunicule. — Cred. El ocupă în medicină o situaţie destul de înaltă pentru ca recomandaţia lui să aibă vre-o valoare ; mai mult, e ataşat parchetului Senei, ca medic legist. — Ah ! şi tu, bunicule, ai şi tu o aşa influență ca D. Duchatel ? — Ah ! mică trădătoare ! făcu D. de Longpré surizînd, văd clar jocul tău. Tu te interesezi de cineva, în favoarea căruia vrei să solicitezi sprijinul meu și al lui Duchâtel; pentru aceia ai trimis să mă cheme, căci fără îndoială cazul e grabnic. — Da. (Va urma) VI I OPINIA Informaţii Grădina botanică, pentru care s’a afectat o sumă de 20.000 lei, va fi construită, chiar anul acesta, pe locul viran, proprietatea statului, din dosul palatului administrativ. Lucrările au fost încredinţate d-lui profesor A. Popovici. Iată în mod exact cifrele cuprinse în proiectul relativ la întrebuinţarea excedentului şi care privesc laşul: 40.000 lei ministerului de justiţie pentru plata îndemnizărilor pentru facerea planurilor, executarea şi supravegherea lucrărilor şi orice alte cheltueli privitoare la reconstrucţiunea palatului de justiţie şi administrativ din Iaşi. Lei 20 de mii pentru înfiinţarea unei grădini botanice pe lîngă Universitatea din Iaşi. Lei 11 mii 5 sute pentru cumpărare de paturi şi mobilier, necesare internatelor seminarelor din Iaşi şi din Medgidia ; Lei 55 de mii pentru construirea paraclisului de la reşedinţa mitropolitană din Iaşi, cum şi pentru diferite complectări la noul palat mitropolitan; Lei 16.000 pentru construirea unei capele la şcoala normală „ V. Lupu“ Iaşi. In legătură cu cele publicate de noi ieri la rubrica ecouri judiciare privitoare la cererea firmei Marcusohn şi Schwartz de a se redeschide falimentul Goldenberg,e bine să complectăm în sensul că declararea în starea de faliment n’a fost obţinută de firma Marcusohn şi Schwartz ci de firma Schwartz şi Segal. Pe de altă parte tribunalul considerînd că falimentul nu poate fi redeschis decît numai după cererea debitorului, a respins pretenția numitei firme de a ordona redeschiderea falimentului, dar a trimis afacerea în cercetarea judecătorului de instrucţie pentru faptele de care asociaţii Marcusohn şi Schwartz acuză pe numitul Goldenberg. Din cauză că majoritatea ofiţerilor din garnizoana Iaşi lipseşte din oraş, serata obicinuită care urma să aibă loc Sîmbătă seara la cercul militar a fost contramandată. Ultima invenţie a „Epocei“ este că palatul Sturza din Capitală, ar fi fost cumpărat de ministerul de externe pentru că ar fi proprietatea sau coproprietatea d-lui Al. A. Bădăreu. Cumpărarea, directă de altfel, de la actualii proprietari, dovedeşte că ministrul a înţeles să facă o cumpărătură serioasă fără a se preocupa de a avantaja pe cineva. Primăria Capitalei a cumpărat şi ea locul de pe şoseaua Kisselef a aceloraşi proprietari dar după ce trecuse prin mlinele d-lui C. Popovici, seniorul de la Răcăciuni, care la revîndut primăriei cu un preţ împătrit. Aflăm cu părere de rău că d. Pandele Zamfirescu, distinsul nostru concetăţean, decanul baroului din Iaşi, se află bolnav. Facem urări de grabnică însănătoşire a distinsului suferind. Iarna dă să se reîntoarcă. La Iaşi timpul e foarte friguros. Trenul de Bucureşti a sosit astăzi abea la orele 9.55, din cauză că vagoanele au patinat, gheţuşul fiind o instituţie scolastică de mare importanţă prin excelentele roade ce a dat, îşi va serba mîine, 1 Martie, importantul jubileu de 30 ani de fiinţă. Externatul secundar de fete „Sf. Sava,“ din Iaşi, a fost creat în 1871 şi a contribuit mult la progresele ce s'au făcut, în România pe tărîm scolastic. Importanta dată se va sărbători mîine în localul şcoalei. Serbarea va începe la orele 9 a.m m. D. C. Cantacuzin-Paşcanu.—Noul preşedinte al Camerei este coborîtorul uneia dintre familiile cele mai vechi şi glorioase din Moldova, care încă din veacul al XVI-lea începe să joace un rol însemnat în istoria Moldovei. D. Constantin Cantacuzino-Paşcanu este fiul mai mare al regretatului mare vornic Lascarache Cantacuzino-Paşcanu. D-sa este proprietarul moşiilor Dagîţa, din judeţul Roman, Erbiceni din judeţul Iaşi şi Costiţa din judeţul Neamţ. Oricine a vizitat pe d. Cantacuzino- Paşcanu la Dagîţa, unde îşi are reşedinţa îşi poate da samă de vechea ospitalitate boerească.* Filantropia şi generozitatea sunt calităţile caracteristice ale familiei Cantacuzino-Paşcanu, moştenite de la strămoşi şi menţinute in cel mai înalt grad de descendenţii acestei ilustre familii. După exemplul lui Lascarache Cantacuzino-Paşcanu care a fondat în Iaşi spitalul sfintei Treimi, d-na şi d. Cantacuzino- Paşcanu au înfiinţat la Dagîţa un spital şi ospiciu pentru infirmi şi bătrîni, unde numeroşi locuitori din împrejurimi au căutare gratuită, graţie generozităţei familiei Cantacuzino-Paşcanu. * . Pe lîngă aceste înalte calităţi sufleteşti atît de rare în timpurile indiferenţei în care trăim, d. Cantacuzino Paşcanu este distins şi constant membru al partidului conservator. După ce şi-a terminat studiile liceale la Paris, la liceul Louis le grand, şi dobîndi cu mare succes licenţa în drept la facultatea de drept din Capitala Franţei d. Cantacuzino Paşcanu, reîntors în ţară, s-a înscris în partidul conservator de sub şefia nemuritorului Lascar Catargi, fiind întotdeauna un devotat şi neclintit sprijinitor al ideilor şi principiilor conservatoare. La proba întăia orală a examenului de înaintare pe loc, seria Y, au reuşit următorii candidaţi: Cristea Grigore, Cogălniceanu Ion, Chicioroagă Alex., Căpriţă Ştefan, Dănulescu Vasile, Dodon Ioan, Dimitriu Const., Dobreanu Vasile, Dumitrescu Teodor, Dragomir Chiriac, Diaconiţă Dinu, Dumitriu Job, Dragomir Teodor, Dobreanu Gheorghe. „ Astăzi se trece a doua probă orală: convorbiri şi interpelări din autorii români, iar mine Joi şi Vineri se va ţine proba de practică pedagogică la şcoala primară Carol I, din Toma Cozma. Se ştie că artistul Penel a avut cel d’intăi fericita idee de a reduce preţurile şi jumătate, pentru representaţiile date în beneficiu, realizînd cel mai frumos cîştig cu piesa „Coralie & Comp.“ Acum pentru închiderea sezonului de beneficii, în seara de Sîmbătă 17 Martie Penel cu parte dintre colegii sei, între care este destul să cităm pe excelenta artistă D-na A. Pruteanu, va da ultima representaţie cu preţurile pe jumătate. Se va juca nostima şi curioasa comedie „Niobe“ vis caraghios în 3 acte. La această hazlie piesă pot asista şi domnişoarele , biletele la agenţia Thalia Maximovici. Toţi învăţătorii din seria a IV-a, candidaţi la examenul de înaintare pe loc reuşiţi la prima prima probă vor avea astăzi a doua probă „Convorbiri“ iar mîine va fi proba practică la şcoala Carol I. Fostul administrator financiar al judeţului Iaşi, d. Pantazi, mutat în aceiaşi calitate la Vaslui, a demisionat. DIVERSE — Locuitorul Th. Banu din Belceşti a fost dat judecăţei pentru contravenţie de la legea sanitară. — Isbucnînd febra aftoasă în Galata cele mai riguroase măsuri au fost luate pentru combaterea boalei. — A fost delegat un funcţionar de la serviciul tehnic judeţan, pentru a fixa terenul pe care se va construi o biserica în comuna Trifești com. Hermeziu. ■— Copilul Anton Petrovici a dispărut de la domiciliul părinților sei din str. Morilor. — Un început de incendiu s’a declarat ori în strada Nicolinei — sosind însă pompierii la timp, incendiul a fost localizat. — Un violent foc a distrus cîteva stoguri de fîu a locuit. Alex. Gherghel din com. Gropnița—Focul se crede că a fost pus de rău făcători. — Jandarmii din Bivolari, raportează că ein noapte niște indivizi au cercat să treacă niște contrabandă. Sentinelele prinzînd însă de veste i-au îndepărtat cu focuri de puşcă. — Ministrul agriculturii a ordonat prefecturei de a face cunoscut tuturor sătenilor a căror ogoare sunt invadate de şoareci de cîmp, să petiţioneze ministerului care le va trimite gratuit eprubete cu microbii tifosului şoarecilor pentru a-i stîrpi. — Primarul din Miroslava raportează că pe moşiele Ezureni şi Corneşti s’a ivit febra aftoasă.