Opinia, iulie 1908 (Anul 5, nr. 472-498)
1908-07-01 / nr. 472
itere-Ştiinte-Arte Italia. Astă-seară Luni, are loc în grădina publică a Copoului o serbare organizată de un număr de studenţi în litere, în vederea unei excursiuni în Italia, organizată de un cerc studenţesc „excursionist“. Grădina publică serveşte, de cîţiva ani, atîtor serbări mai mult ori mai puţin filantropice şi generoase, nncit lumea e cam plictisită de ele şi asemenea seri festive sunt în genere evitate de publicul care ar putea contribui mai mult cu obolul său. Iată, însă o serbare excepţională, cu un scop în adevăr original şi care ar merita să atragă pentru astăseară lumea noastră mai aleasă şi mai în putinţă de a sprijini o iniţiativă atît de lăudabilă cum este excursiunea studenţească în Italia şi pe care n’o putem lăuda şi încuragia îndeajuns. Nimic nu e mai instructiv şi mai înălţător în acelaşi timp ca vederea peisagiilor şi monumentelor de artă, nimic mai înviorător ca vizitarea ţărilor cu o civilizaţie mare şi veche, bogată în amintiri, bogată în curiozităţi. Şi unde dacă nu în Italia, străbuna Romîniei, pot regăsi studenţii noştri senzaţia deplină a unui trecut istoric atît de bogat şi atît de direct legat de însăşi origina noastră? Şi care altă iniţiativă studenţească a meritat vreodată a fi mai mult lăudată şi susţinută ca acea de care fu vorba aici şi în beneficiul căruia va avea loc frumoasa serbare de astă-seară în grădina Copoului ? * Maxim Gorki a scria o dramă nouă, care a apărut de curînd într’o revistă din Petersburg. Drama va fi reprezintată la toamnă. Titlul dramei e „Josnicia josniciei“. Conţinutul e o tragedie a corupţiei. Eroul dramei e un funcţionar poliţienesc rus, un fel de vampir, un escroc, de care nu scapă nimeni, nici bogatul, nici săracul, nici cel de sus, nici cel de jos. Gorki mai prezintă o familie care se bucură de o vază extraordinară. Dar fiecare membru al acestei familii e un pungaș, un ticălos.* Un monument al lui Beethoven va fi ridicat la Paris. * opera sculptorului Charmoy, autorul monumentului lui Baudelaire, Alfred de Vigny şi a unei medalii a lui Zola. * Mica republică Moresnet, ţărişoara ventrală dintre Belgia şi Prusia se poate lăuda că e primul „stat“ care practică „esperanto“ ca limbă... oficială. Pînă nu de mult limba germană trecea drept limba uzuală, dar acum vreo 4000 de locuitori vorbesc limba esperanto și aceasta tinde a deveni limba oficială. Ea se învață în şcoli de copii şi de adulţi, de asemenea servește ca limbă comercială. * seamă că pe insule se află foarte multe varietăţi din aceleaşi specii, ca pe insulele vecine. De aceea le-a venit ideea că varietăţile s’au făcut pe insule, pentru că erau izolate şi nu se perdeau prin corcire. De aci a plecat cercetările lor în privinţa pricinei formărei speciilor. * In editura „Biblioteci pentru toţi“ a apărut No. 837—838 cuprinzlnd „Proza“ (Partea II din Păcatele tinereţilor) de C. Negruzzi. După volumul de poezii, „Biblioteca pentru toţi“ publică acum un volum de proză al admirabilului nostru povestitor. Intîlnim în această broşură cîtava din neîntrecutele povestiri ale lui C. Negruzzi printre cari cităm pe „Alexandru Lăpuşneanu“, „Sobieski şi Polonii“, „Cum a învăţat romîneşte“, etc.,—lucrări cu cari literatura romînă se poate cu drept cuvînt făli. Limba curată şi armonioasă, subiectele pline de interes şi mai ales patriotismul cald şi luminat care respiră din toate bucăţile adunate în volumul de faţă, fac dinacest volum o carte nepreţuită, vrednică de a fi pusă în mîna tuturor şi mai ales a tinerimei şcolare. * Revista „Masken“ a lui Ludwig Schellenberg de la Weimar, dă următoarele sfaturi cu privire la teatrul lui Iscu. 1. Nu sublinia unde nu trebue ! Vorbeşte simplu ca în viaţa obişnuită. 2. Nu caricaturiza ! Ibsen însuşi arată margenile. 3. Nu striga prea tare ! Ibsen trebue jucat cumpătat. 4. Nici la un dramaturg nu se cere să te adoptezi mai mult la mediu decît la Ibsen ! Altfel rupi ţesătura. 5. Urmează cu sfinţenie sfaturile date actorilor în text! Aceasta uşurează mult priceperea 6. Nu scormoni prea mult, trăeşte-ţi rolul! Altfel vei întuneca lucrurile limpezi ale lui Ibsen. 7. Învaţă cuvînt cu cuvînt ! Björnson are dreptate: In „Raţa sălbatică“ nu e o vorbă de prisos sau lipsă. 8. înţelege că e foarte greu a juca pe Ibsen şi cearcă-ţi puterile. 9. Joacă-l pe Ibsen după naţionalitatea ta ! Cugetările lui au temeinicie oriunde: II pot juca norvegieneşte numai Norvegienii. 10. Joacă numai rolurile ce poţi trăi! Da oarece aproape fiecare roi pune o problemă, trebue s’o înţelegi şi înfăţişezi limpede. „Contribuţiuni la tratamentul herniilor crurale“ se întitulează cea mai nouă teză pentru doctorat în medicină şi chirurgie. Ea a fost susţinută de d. B. L. Agalstein subpresidenţa d-lui Profesor dr. Juvara. * Pentru reprezentarea nouei bucăţi a lui Rostand, Chantecler, autorul a cerut deja J. Coquelin şi Hertz un mic nconte asupra tantiemelor sale, de 200.000 lei, iar pentru traducerea piesei şi reprezentarea ei la Londra, poetul a cerut alţi 100.000 lei—cererile i-au fost imediat satisfăcute. * Alfred Russel Wallace, fiind faţă la serbarea a 50 de ani de la cetirea lucrărei sale şi a lui Darwin despre formarea speciilor prin selecţie în lupta pentru trai, a declarat că Darwin a avut această idee cu douăzeci de ani mai înainte decît dînsul. A mai spus că amîndoi fiind adunători pătimaşi de gîndaci au băgat de câteva zile înainte de banchetul dat în onoarea şefului nostru, o rudă a d-lui Petre Sfetescu s’a prezentat acasă la d. Guţă Paraschivescu cerând acestuia să aibă o întrevedere cu fostul secretar general al d-lui G. Gr. Cantacuzino. D. Guţă Paraschivescu curios de a şti ce vrea de la dînsul ridicolul Sfetescu, acest politician de circ, consimţi de a merge la “Dureu,, locul întălnirei. D. Sfetescu era acolo. Din primele cuvinte d. Sfetescu a căutat să convingă pe d. Guţă Paraschivescu să părăsească partidul conservator-democrat şi să accepte să aibă o întrevedere cu marele organizator al tuturor infamiilor politice, cu d. Nicu Filipescu. D. Guţă Paraschivescu zicând că primeşte, agentul Petre Sfetescu l’a condus a doua zi. Vineri, la orele 4 p. m. cu otrăsură cu coşul ridicat acasă la d. Filipescu. L’a introdus prin curtea caselor d-nei Blaremberg, soacra d-lui Filipescu, apoi pe o scară dosnică şi iată-l pe d. Guţă Paraschivescu în faţa lui Rocambole modern. Aci, după ce d. Nicu Filipescu a oferit personal d-lui Guţă Paraschivescu dulceaţa, după ce i-a oferit ţigări şi i-a dat cu mîna sa patriciană loc, a intrat în subiectul desbaterei. D. Filipescu, cu fruntea încruntată, cu ochii injectaţi de singe, a început să cerce a convinge pe amicul nostru să dea o lovitură maestră la banchet. In acest scop dînsul expuse planul complotului, care este cel următor: * Printr’un agent al nostru plătit d. Filipescu a obţinut vreo 30 cărţi de invitaţii ale cetăţenilor care au dat obolul lor pentru banchetul dat în onoarea d-lui Take Ionescu. Aceşti cetăţeni vor fi substituiţi cu Dona, cunoscutul atlet bătăuş şi alţii de teapa lui, vor pătrunde în Grădina Blanduzie şi cînd va începe seria discursurilor vor provoca scandalul, se vor năpusti asupra fruntaşilor noştri şi la nevoe vor lovi fără milă, inspirind groază şi teroare în jurul lor. Iar a doua zi organele carpiste ar fi înregistrat „o bătae intre conservatorii democraţi la banchetul domnului Tahi Ionescu. După expunerea acestui plan, cari ingrozi pe amicul nostru, d. Filipescu scoase din portofelul său 1.200 lei şi îi oferi d-lui Guţă Paraschivescu drept preţ al criminalei fapte ce i se propunea. D. Paraschivescu îngrozit,respinse banii ce i se ofereau, declarînd că va veni să ia banii a doua zi, după săvîrşirea însărcinărei ce i se dedea. In realitate bietul om se temu să refuze, de teamă ca prea onorabilul d. Filipescu să nu se răzbune în contra Iul avînd la dispoziţie pe amici săi Dona şi ceilalţi care aveau să opereze a doua zi la banchet. Apoi agentul Petre Sfetescu a pus în contact pe d. Guţă Paraschivescu cu bandiţii ce trebuiau să opereze la banchetul nostru, şi pactul se închie în faţa paharelor pline. Ce ruşine pentru un fost ministru şi pentru un fost secretar general de minister. * D. Guţă Paraschivescu ne-a ţinut în curent, zice. Acţiunea încă din primul moment cînd i s’a făcut această propunere, cu toate machinaţiunile urzite de d. Filipescu, urmînd după statul nostru să joacaacest rol,dorind să vedem pînă unde va merge îndrăzneala fruntaşului carpist. Duminică, în ziua banchetului, d. Guţă Paraschivescu adresă d-lui Nicu Filipescu următoarea scrisoare, care dă la iveală mai bine ca orice urîta acţiune a directorului politicei carpiste. Această scrisoare, asupra căreia d. Filipescu, tace, îi a fost expediată recomandată şi cu retur-recepisă. Iată cuprinsul acestei scrisori: Stimate d-le Filipescu, Orice om, după cum are afecţiile şi simpatiile lui, tot astfel poate avea şi principiile sale politice, dar pentru acest considerent nu-mi închipuiam că îmi veţi retrage consideraţiunea d-tra pănă la punctul de a mă crede lipsit de demnitatea şi conştiinţa care se naşte odată cu omul. ■ Vederile mele politice de astăzi nu au nimic a face cu stima ce întotdeauna v’am păstrat, de aceea n’am ezitat de a veni la ci-tră cînd m'aţi chemat, crezînd că’mi veţi vorbi da alte afaceri, iar nu de cereri din domeniu politic. Deşi în timpul de două ore cît am stat ieri cu citră de vorbă în prezenţa d-lui Petre Sfetescu, aţi căutat prin făgăduinţele cele mai seducătoare şi avantagioase a mă convinge să ies din partidul conservator-democrat, deşi mi-aţi făcut propunerea să introduc la masa banchetului dat mîine seară în onoarea d-lui Take Ionescu, cîţiva dintre bătăuşii d-tră de meserie şi să-i ajut a provoca scandaluri contra d-lui Take Ionescu, promiţîndu-mi în schimb pe cuvîntul d-tră de onoare că Luni, a doua zi de banchet, voiu primi din mîna d-voastră una mie două sute lei, plata infamiei ce mi-aţi propus, vă refuz deoarece principiile mele politice de astăzi sunt fondate pe sentimente pornite din convingere, de la care nu mă voiu abate oricare ar fi preţul, iar nu pe piedestal de aur , astfel că, pentru acest serviciu ce mi l-aţi cerut mie astăzi şi care echivalează cu o crimă vi-i pot face oamenii d-voastră de care v’aţi servit şi pănă acum în asemenea împrejurări murdare,—şi asemenea ştiu că nu vă lipsesc. Stimate d-le Filipescu, păstrind pentru d-voastră, afară de chestiunile politice, aceiaşi stimă ca şi în trecut, v’a şi fi servit în orice altă ocaziune neprivitoare la politică, însă nu mă fac instrumentul pasiunei dv. politice. Primiţi d-le Filipescu, asigurare a deosebitei mele consideraţii. 21 Iunie 1908 Bucureşti G. Paraschivescu DEMASCAREA UNEI INFAMII D. Filipescu denunţat şi dovedit că a voit să conrupă, cu bani, pe un invitat la bsmeatul de la 22 iunie, ca să facă scandal . OPINIA Cumpăraţi Bilete pentru Loteria Clasa 14 a Regatului Român de la Noua şi Principala Colectură Romîna Th. P. Maximovici IAŞI (Plata Uninei) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plata cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 12,- O jumătate loz Lei 6 - Un sfert de loz Lei 3 Una optime 150 celulele rămîn neluminate. Nopţile nefiind Insă destul de albe ca să se poată citi la lumina lor, condamnaţii trebue să se culce la 8 seara. * Deputaţii primei Dume din Rusia sunt condamnaţi la 8 luni închisoare. Pedeapsa insă e scurtată, aşa că au să facă numai 2/s din cele 3 luni. In liniştea închisorii deputaţii au hotărît să scrie o serie de articole pe care să le publice mai tîrziu. Deputatul de Rutzen a scris de curînd un articol în limba germană despre «Zemstvourile ruseşti» şi se ocupă mult cu maatematicile superioare. Avocaţilor li s’a interzis să se ocupe cu materialul adunat pentru procesul lor, aşa incit sunt siliţi să se ocupe cu literatura pentru care iar nu prea au toate la îndămînă. lei 4 . Acei cari au subscris la acţiunile Casei rurale se vor adresa, începînd de mine, 1 Iulie, la instituţia unde au subscris, adica la Administraţia financiari sau la sucursala Băncii Naţionale, spre a-şi primi sau acţiunile, sau depunerea de 10 la sută, dacă nu li s’ar fi atribuit nici o acţiune. D In provocarea la duel a domnului Mişu Marghiloman de către dl. Negroponto, martorii acestuia au încheiat un proces-verbal prin care constată că d. Marghiloman refuză să se bată. Mîina se va ţinea la penitenciarul central din localitate .examenele de fine de an la şcoala de adulţi ce ,a funcţionat la acea închisoare. La examene va asista, probabil şi dl. Rădulescu, sub directorul închisorilor. Ca în toţi anii, corpul Sergenţilor de oraş, şi-a serbătorit ei, patronul. Dimineaţă la ora 9 întreg corpul de sergenţi, în frunte cu muzica militară, s’a dus la Biserica Sfaţilor Voevozi din Tataraşi, unde s’a oficiat un Te-Deum şi la care au asistat d-nii : Alex. Zdrobici, directorul prefecturei poliţiei, comisarii de dîspărţiri, V. Dan, comandantul corpului de sergenţi, Ştefăniu ajutor de comandant etc. După Te-Deum corpul de sergenţi s’a reîntors la prefectura poliţiei, unde s’a servit o masă. „ Am vorbit la timp despre furtul comis la magezaul „La Balonul verde“ din strada Golia, furt care s’a comis în condiţiuni cam curioase. Agenţii poliţiei de siguranţă au găsit în ograda bisericei Talpalari, ce vine nu departe de magazinul unde s’a comis furtul, o daltă, ce se potriveşte de minune cu aer ii fliturile iaule in saltarul de unde s’au furat cei 2.600 iei. Poliţia de siguranţă face acum investigaţiuni pentru aflarea autorilor. Pe ziua da mîine se vor face noile numiri în poliţia locală. Se ştie că prefectul poliţiei ceruse demisiile a 2 comisari: d. Stamatopol de la dispărţirea l-a şi G. Florian de la dispărţirea V-a. Asupra demisiei domnului Florian s’a revenit. In unul din aceste locuri vacante se zice că va fi numit d. I. Averescu, avocat şi licenţiat în litere. De asemeni s’a revenit asupra demisiei sub-comisarului Ţibichi de la disp. Ceilalţi 5 sub-comisari însă, pe care i-am anunţat, vor fi înlocuiţi. Aseară un grup de noi licenţiaţi în drept au serbat printr’o audiţie muzicală şi cuvîntări ocazionale în localul societăţii „Solidaritatea“ părăsirea universităţii şi a „iluziilor studenţeşti“. A avut loc şi un banchet şi s-a expediat telegrame M.M. L.L. Regele şi Regina. Dorim nouilor licenţiaţi, ca viaţa nouă, pe pragul căreia au păşit, să nu le sfarme iluziile, cari pănă acum i-au îmboldit la activitatea ştiinţifică studenţească. Domnişoara Cornelia Morţuc, fiica ministrului lucrărilor publice, s’a logodit cu d. dr. Sassu din Brăila. Căsătoria va avea loc în cursul lunei Iulie. I Eri la ora 10 dim. a avut Ioc adunarea generală a societăţei funcţionarilor şi meseriaşilor agricoli din ţară. Adunarea s-a ţinut în saloanele Camerei de comerţ, care cu multă bunăvoinţă au fost puse la dispoziţia societăţii de către d. Gh. D. Şerban, preşedintele Camerei. Adunarea a fost prezidată de d. Aurel M. Rişcanu, preşedintele societăţei, asistat de întregul consiliu de administraţie. Cu toate că acum e în timpul muncilor agricole, cea mai mare parte din membri fiind reţinuţi de ocupaţiile lor, totuşi mulţi din ei s-au grăbit a participa această adunare, iar mulţi au trimes adesiuni şi procuri pentru a fi reprezentaţi. Au fost mai multe discuţiuni relativ la modificarea unor articole din statut spre a li se da redactarea definitivă. La această discuţiune au luat parte d-nii Aurel Rîssanu, Alex. Atanasiu, N. Boncescu, I. N. Boncescu, I. Ceaur Aslan şi Rico Spintzi. In urmă s’a procedat la alegerea unui membru supleant şi a unui censor în locul d-lor I. N. Boncescu, care nu şi-a plătit cotizaţiile şi C. Papadopol, alegîndu-se ca membru supleant d. Al. Atanasiu şi censor d. Atanasie Jecu. Totodată adunarea generală a luat delegaţiune spre a merge la tribuni şi a autentifica statutele următorilor membri Aurel N. Rîşcanu, Rico Spintzi, I. Ceaur Aslan, C. P. Stoica, Alex. Atanasiu, Panait Alxandrescu, Clement Popovici şi Neculai Ioncescu. Adunarea a admis, în urma propunerei preşedintelui, emisiunea a 7600 acţiuni în valoan de 190000 lei pentru complectarea sumei prevăzute de art. 5 din statut. In urmă ne mai fiind nimic la ordinea zilei, s’a ridicat şedinţa, după ce preşedintele societăţei în cîteva cuvinte bine simţită, a îndemnat la muncă pe membrii prezenţi stăruind ca să se facă o propagandă mai întinsă societăţei, iar membrii pretenţi au plecat cu convingerea că această societate, deşi de puţin timp înfiinţată, totuşi după modul cum e condusă, şi interesul ce opune d. preşedinte, secondat de directorul şi d. N. Boncescu, este o societate ce răspunde unei reale necesităţi a clasei agricole. ® Mine se va ţinea la prefectura de judeţ licitaţia publică pentru darea la exploatare pe un nou periodl, a mai multor păduri ale statului. ® Din Tg. Frumos se comunică că grindina care a căzut alaltăieri seara acolo, a cauzat mari stricăciuni. De asemeni sămănăturile din împrejurimi au suferit mari stricăciuni. „ Ministerul instrucţiune! a aprobat cererea rectoratului universităţei în ce priveşte reparaţiunele ce sunt de făcut în cursul acestei veri. Lucrările vor începe de la 15 iulie. De asemeni a acordat suma de 1100 lei pentru instalarea ceasornicului,care a servit Palatului administrativ şi fi fost dăruit universităţii. Pe ziua de mîine se vor face mai multe numiri de notari în comunele rurale din judeţul nostru. | Mîne se va faci instalarea noilor comisiuni interimare din comunele rurale din judeţul nostru. @ Trupa de operete a d-lui Al. Marinescu continuă seria reprezentaţiilor în grădina Bragadiru. Aseară s’a jucat cu mult succes, Voivodul Ţganilor. In afară de elementelor deja cunoscute, cum sunt d-nii Marimseu, Achit Popescu, D. Dimitriu etc. trupa are şi alte elemente alese ca: d-şoara Maria Fărcăşanu, neîntrecută în joc de scenă, cu o voce plătită şi aleasă, şi d-na Răiciulescu, care aseară a cucerit multe aplause în rolul Safei. Apele sunt artiste de valoare. In astă seară se va juca pentru prima oară «Vagabonzii». 2® In re absolvenţii clasei VIII a liceului naţidal din Iaşi figurează şi tinerii Eugen şi Alexandru Gheţu, al căror nume au fost tipărite greşit în ziar. D. doctor Ştefănescu-Galaţi a plecat ieri seara la Govora. ® Serviciul şigoranţei generale a înştiinţat telegrafic poliţia locală, ca să înceteze urmărirea individului Eberle, autorul furtului de la d. Buşnea, deoarece Eberle a fost prins la Pesta. ® Eria’a serbat în chip deosebit hramul bisericei de la „Păun“. Serviciul divin a fost oficiat de doi călugări delegaţi ai metropoliei, asistaţi de clerul bisericei. ® In locul de copist rămas vacant la cancelaria metropolitană, prin numirea economului stavrofor Gh. Şorban, ca protoereu al judeţului, a fot numit preotul Hangan, de la burica Frumoasa, fost copist al prefecturei de judeţ. — Aflăm cu plăcere că tînărul Dr. Siegfried Rosenthal, de la facultatea de medicină din Viena, fiul repozatului dr. L. Rosenthal, din localitate, a depus cu deosebit succes examenul de liberă practică în ţară. Noul doctor se va stabili în oraşul nostru şi suntem siguri că, în curînd, va reuşi să-şi creeze o clientelă frumoasă şi să şi cîştige simpatii ca şi regretatul său părinte. — Cu începere de astăzi, revizorul şcolar al judeţului, a plecat în concediu de 30 de zile. Afacerile revizoratului vor fi girate de I. Dodon, subrevizor. — Eri tinichigiul Staer Stenghar din Trg.-Frumos, strada Cuza Vodă 124, răcind focul într’o plită mică, a pus dur nebăgare de samă nişte saci pe plită. Peste noapte sacii s’au aprins şi dacă nu se prindea de veste, la timp, întreaga locuinţă era să fie distrusă. Au ars aproape toate lucrurile din casă. — Starea sănătăţei fetei Fany Riznic şi-a locuitorului Teodor Boghean, din Trg.-Frumos, care au fost loviţi de trăsnet alalta-eri, s’a îmbunătăţit. Probabil că vor scapa cu viaţă. — In satul Glăvăneştii noi, s’nu constatat 4 caşuri da scarlatină. S’au luat măsuri de combatere. — Eri s’a efectuat alegerea unui medic la societatea „Fraterna“ din Păcurari. A fost ales d. dr. L. Ghelerter, singurul candidat. — Aflăm cu plăcere că d. Grigorie Groholski, un distins student al facultăţei juridice, şi-a trecut cu succes licenţa în drept. — Marin Dumitru, casa din Iaşi str. Păcurari, s-a plina poliţiei că numitul Mihai Dimitriu l-a escrocat cu 200 de lei, dîndu-i chitanţă pe numele Mihai Dumitrescu. — Ioan Golibfiiu din Iaşi, str. Şcoalei de Meserii, ducindu-se la crîşma lui Ulner din Sărărie, a fost bătut de cătră indivizii Neculai Bustnic şi Neculai Unişoru şi de nevestele acestora; în urmă i-au luat şi 60 lei ce-i avea intr-o geantă. — Băetanii Ilie Broşteanu, Gr. Lungu şi Gh. Frunză, zis Sturza, au furat, după ce au spart pivniţa crîşmarului Herşcu Băluş, din comuna Andrieşeni, com. Epureni, mai multe butoiaşe cu măsline, strafide etc. şi au spart un butoiu cu vin. Pr