Opinia, iulie 1908 (Anul 5, nr. 472-498)

1908-07-01 / nr. 472

itere-Ştiinte-Arte Italia. Astă-seară Luni, are loc în grădina publică a Copoului o serbare organizată de un număr de studenţi în litere, în vederea unei excursiuni în Italia, organizată de un cerc stu­denţesc „excursionist“. Grădina publică serveşte, de cîţi­va ani, atîtor serbări mai mult ori mai puţin filantropice şi generoase, nn­cit lumea e cam plictisită de ele şi a­­semenea seri festive sunt în genere evitate de publicul care ar putea con­tribui mai mult cu obolul său. Iată, însă o serbare excepţională, cu un scop în adevăr original şi care ar merita să atragă pentru astăseară lumea noastră mai aleasă şi mai în putinţă de a sprijini o iniţiativă atît de lăudabilă cum este excursiunea studenţească în Italia şi pe care n’o putem lăuda şi încuragia în­deajuns. Nimic nu e mai instructiv şi mai înăl­ţător în acelaşi timp ca vederea pei­­sagiilor şi monumentelor de artă, ni­mic mai înviorător ca vizitarea ţări­lor cu o civilizaţie mare şi veche, bogată în amintiri, bogată în curio­zităţi. Şi unde dacă nu în Italia, stră­buna Romîniei, pot regăsi studenţii noştri senzaţia deplină a unui trecut istoric atît de bogat şi atît de direct legat de însă­şi origina noastră? Şi care altă iniţiativă studenţească a meritat vreodată a fi mai mult lăudată şi susţinută ca acea de care fu vorba aici şi în beneficiul căruia va avea loc frumoasa serbare de astă-seară în grădina Copoului ? * Maxim Gorki a scria o dramă nouă, care a apărut de curînd într’o revistă din Petersburg. Drama va fi reprezintată la toamnă. Titlul dramei e „Josnicia josni­ciei“. Conţinutul e o tragedie a corupţiei. Eroul dramei e un funcţionar poliţienesc rus, un fel de vampir, un escroc, de care nu scapă nimeni, nici bogatul, nici săra­cul, nici cel de sus, nici cel de jos. Gorki mai prezintă o familie care se bucură de o vază extraordinară. Dar fie­care mem­bru al acestei familii e un pungaș, un ticălos.* Un monument al lui Beethoven va fi ridicat la Paris. * opera sculptorului Charmoy, autorul monumentului lui Bau­delaire, Alfred de Vigny şi a unei meda­lii a lui Zola. * Mica republică Moresnet, ţărişoara ven­trală dintre Belgia şi Prusia se poate lă­uda că e primul „stat“ care practică „es­­peranto“ ca limbă... oficială. Pînă nu de mult limba germană trecea drept limba uzuală, dar acum vreo 4000 de locuitori vorbesc limba esperanto și aceasta tinde a deveni limba oficială. Ea se învață în şcoli de copii şi de adulţi, de asemenea servește ca limbă comercială. * seamă că pe insule se află foarte multe varietăţi din aceleaşi specii, ca pe insulele vecine. De aceea le-a venit ideea că va­rietăţile s’au făcut pe insule, pentru că erau izolate şi nu se perdeau prin cor­­cire. De aci a plecat cercetările lor în privinţa pricinei formărei speciilor. * In editura „Biblioteci pentru toţi“ a apărut No. 837—838 cuprinzlnd „Proza“ (Partea II din Păcatele tinereţilor) de C. Negruzzi. După volumul de poezii, „Biblioteca pentru toţi“ publică acum un volum de proză al admirabilului nostru povestitor. Intîlnim în această broşură cîta­va din neîntrecutele povestiri ale lui C. Negruzzi printre cari cităm pe „Alexandru Lăpuş­­neanu“, „Sobieski şi Polonii“, „Cum a învăţat romîneşte“, etc.,—lucrări cu cari literatura romînă se poate cu drept cu­­vînt făli. Limba curată şi armonioasă, subiectele pline de interes şi mai ales pa­triotismul cald şi luminat care respiră din toate bucăţile adunate în volumul de faţă, fac din­­acest volum o carte nepre­ţuită, vrednică de a fi pusă în mîna tu­turor şi mai ales a tinerimei şcolare. * Revista „Masken“ a lui Ludwig Schel­lenberg de la Weimar, dă următoarele sfaturi cu privire la teatrul lui Iscu. 1. Nu sublinia unde nu trebue ! Vor­beşte simplu ca în viaţa obişnuită. 2. Nu caricaturiza ! Ibsen însuşi arată margenile. 3. Nu striga prea tare ! Ibsen trebue jucat cumpătat. 4. Nici la un dramaturg nu se cere să te adoptezi mai mult la mediu de­cît la Ibsen ! Altfel rupi ţesătura. 5. Urmează cu sfinţenie sfaturile date actorilor în text! Aceasta uşurează mult priceperea 6. Nu scormoni prea mult, trăeşte-ţi rolul! Altfel vei întuneca lucrurile lim­pezi ale lui Ibsen. 7. Învaţă cuvînt cu cuvînt ! Björnson are dreptate: In „Raţa sălbatică“ nu e o vorbă de prisos sau lipsă. 8. înţelege că e foarte greu a juca pe Ibsen şi cearcă-ţi puterile. 9. Joacă-l pe Ibsen după naţionalitatea ta ! Cugetările lui au temeinicie ori­unde: II pot juca norvegieneşte numai Norve­gienii. 10. Joacă numai rolurile ce poţi trăi! Da oare­ce aproape fie­care roi pune o problemă, trebue s’o înţelegi şi înfăţişezi limpede. „Contribuţiuni la tratamentul herniilor crurale“ se întitulează cea mai nouă teză pentru doctorat în medicină şi chirurgie. Ea a fost susţinută de d. B. L. Agalstein sub­­presidenţa d-lui Profesor dr. Juvara. * Pentru reprezentarea nouei bucăţi a lui Rostand, Chantecler, autorul a cerut deja J. Coquelin şi Hertz un mic nconte asu­pra tantiemelor sale, de 200.000 lei, iar pentru traducerea piesei şi reprezentarea ei la Londra, poetul a cerut alţi 100.000 lei—cererile i-au fost imediat satisfăcute. * Alfred Russel Wallace, fiind faţă la ser­barea a 50 de ani de la cetirea lucrărei sale şi a lui Darwin despre formarea spe­ciilor prin selecţie în lupta pentru trai, a declarat că Darwin a avut această idee cu două­zeci de ani mai înainte de­cît dînsul. A mai spus că amîndoi fiind a­­dunători pătimaşi de gîndaci au băgat de câte­va zile înainte de banchetul dat în onoarea şefului nostru, o rudă a d-lui Petre Sfetescu s’a prezentat acasă la d. Guţă Paraschivescu cerând acestuia să aibă o întrevedere cu fos­tul secretar general al d-lui G. Gr. Cantacuzino. D. Guţă Paraschivescu curios de a şti ce vrea de la dînsul ridicolul Sfetescu, acest politician de circ, con­simţi­ de a merge la “Dur­eu,, locul întălnirei. D. Sfetescu era acolo. Din primele cuvinte d. Sfetescu a căutat să convingă pe d. Guţă Paras­­chivescu să părăsească partidul con­servator-democrat şi să accepte să aibă o întrevedere cu marele organi­zator al tuturor infamiilor politice, cu d. Nicu Filipescu. D. Guţă Paraschivescu zicând că primeşte, agentul Petre Sfetescu l’a condus a doua zi. Vineri, la orele 4 p. m. cu o­­trăsură cu coşul ridicat acasă la d. Filipescu. L’a introdus prin curtea caselor d-nei Blaremberg, soacra d-lui Filipescu, apoi pe o scară dosnică şi iată-l pe d. Guţă Paraschi­­vescu în faţa lui Rocambole modern. Aci, după ce d. Nicu Filipescu a oferit personal d-lui Guţă Paraschi­­vescu dulceaţa, după ce i-a oferit ţi­gări şi i-a dat cu mîna sa patriciană loc, a intrat în subiectul desbaterei. D. Filipescu, cu fruntea încruntată, cu ochii injectaţi de singe, a început să cerce a convinge pe amicul nostru să dea o lovitură maestră la banchet. In acest scop dînsul expuse planul complotului, care este cel următor: * Printr’un agent al nostru plătit d. Fi­lipescu a obţinut vre­o 30 cărţi de invi­taţii ale cetăţenilor care au dat obolul lor pentru banchetul dat în onoarea d-lui Take Ionescu. Aceşti cetăţeni vor fi substituiţi cu Dona, cunoscutul atlet bătăuş şi alţii de teapa lui, vor pătrunde în Grădina Blan­duzie şi cînd va începe seria discursuri­lor vor provoca scandalul, se vor năpusti asupra fruntaşilor noştri şi la nevoe vor lovi fără milă, inspirind groază şi te­roare în jurul lor. Iar a doua zi organele carpiste ar fi înregistrat „o bătae intre conservatorii de­mocraţi la banchetul domnului Tahi Io­­nescu. După expunerea acestui plan, cari in­grozi pe amicul nostru, d. Filipescu scoase din portofelul său 1.200 lei şi îi oferi d-lui Guţă Paraschivescu drept preţ al criminalei fapte ce i se propunea. D. Paraschivescu îngrozit,respinse banii ce i se ofereau, declarînd că va veni să ia banii a doua zi, după săvîrşirea însăr­cinărei ce i se dedea. In realitate bietul om se temu să re­fuze, de teamă ca prea onorabilul d. Fi­lipescu să nu se răzbune în contra Iul avînd la dispoziţie pe amici săi Dona şi ceilalţi care aveau să opereze a doua zi la banchet. Apoi agentul Petre Sfetescu a pus în contact pe d. Guţă Paraschivescu cu ban­diţii ce trebuiau să opereze la banchetul nostru, şi pactul se închie în faţa paha­relor pline. Ce ruşine pentru un fost ministru şi pentru un fost secretar general de mi­nister. * D. Guţă Paraschivescu ne-a ţinut în curent, zice. Acţiunea încă din pri­mul moment cînd i s’a făcut această propunere, cu toate machinaţiunile urzite de d. Filipescu, urmînd după statul nostru să joaca­­acest rol,­do­rind să vedem pînă unde va merge îndrăzneala fruntaşului carpist. Duminică, în ziua banchetului, d. Guţă Paraschivescu adresă d-lui Nicu Filipescu următoarea scrisoare, care dă la iveală mai bine ca ori­ce urîta acţiune a directorului politicei car­­piste. Această scrisoare, asupra căreia d. Filipescu, tace, îi a fost expediată recomandată şi cu retur-recepisă. Iată cuprinsul acestei scrisori: Stimate d-le Filipescu, Ori­ce om, după cum are afecţiile şi simpatiile lui, tot astfel poate avea şi principiile sale politice, dar pentru acest considerent nu-mi închipuiam că îmi veţi retrage consideraţiunea d-tra pănă la punctul de a mă crede lipsit de demni­tatea şi conştiinţa care se naşte odată cu omul. ■ Vederile mele politice de astăzi nu au nimic a face cu stima ce în­totdeauna v’am­ păstrat, de aceea n’am ezitat de a veni la ci-tră cînd m'aţi chemat, crezînd că’mi veţi vorbi da alte afaceri, iar nu de cereri din domeniu politic. Deşi în timpul de două ore cît am stat ieri cu ci­tră de vorbă în prezenţa d-lui Petre Sfetescu, a­ţi căutat prin fă­găduinţele cele mai seducătoare şi avan­­tagioase a mă convinge să ies din par­tidul conservator-democrat, deşi mi-aţi făcut propunerea să introduc la masa ban­chetului dat mîine seară în onoarea d-lui Take Ionescu, cîţiva dintre bătăuşii d-tră de meserie şi să-i ajut a provoca scan­daluri contra d-lui Take Ionescu, promi­­ţîndu-mi în schimb pe cuvîntul d-tră de onoare că Luni, a doua zi de banchet, voiu primi din mîna d-voastră una mie două sute lei, plata infamiei ce mi-aţi propus, vă refuz de­oarece principiile mele politice de astăzi sunt fondate pe sentimente pornite din convingere, de la care nu mă voiu abate ori­care ar fi pre­ţul, iar nu pe piedestal de aur , astfel că, pentru acest serviciu ce mi l-aţi ce­rut mie astăzi şi care echivalează cu o crimă vi-i pot face oamenii d-voastră de care v’aţi servit şi pănă acum în a­­semenea împrejurări murdare,—şi aseme­nea ştiu că nu vă lipsesc. Stimate d-le Filipescu, păstrind pentru d-voastră, afară de chestiunile politice, aceiaşi stimă ca şi în trecut, v’a şi fi ser­vit în orice altă ocaziune neprivitoare la politică, însă nu mă fac instrumentul pa­siunei dv. politice. Primiţi d-le Filipescu, asigurare a de­osebitei mele consideraţii. 21 Iunie 1908 Bucureşti G. Paraschivescu DEMASCAREA UNEI INFAMII D. Filipescu denunţat şi dovedit că a voit să conrupă, cu bani, pe un invitat la bsmeatul de la 22 iunie, ca să facă scandal . OPINIA Cumpăraţi Bilete pentru Loteria Clasa 14 a Regatului Român de la Noua şi Principala Colectură Romîna Th. P. Maximovici IAŞI (Plata Uninei) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plata cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 12,- O jumătate loz Lei 6 - Un sfert de loz Lei 3 Una optime 1­50 celulele rămîn neluminate. Nopţile nefiind Insă destul de albe ca să se poată citi la lumina lor, condamnaţii trebue să se culce la 8 seara. * Deputaţii primei Dume din Rusia sunt condamnaţi la 8 luni închisoare. Pedeapsa insă e scurtată, aşa că au să facă numai 2/s din cele 3 luni. In liniştea închisorii deputaţii au ho­­tărît să scrie o serie de articole pe care să le publice mai tîrziu. Deputatul de Rutzen a scris de curînd un articol în limba germană despre «Zemstvourile ru­seşti» şi se ocupă mult cu maatematicile superioare. Avocaţilor li s’a interzis să se ocupe cu materialul adunat pentru procesul lor, aşa incit sunt siliţi să se ocupe cu literatura pentru care iar nu prea au toate la îndămînă. lei 4 . Acei cari au subscris la acţiunile Casei rurale se vor adresa, începînd de­ mine, 1 Iulie, la instituţia unde au subscris, adica la Administraţia fi­nanciari sau la sucursala Băncii Na­ţionale, spre a-şi primi sau acţiunile, sau depunerea de 10 la sută, dacă nu li s’ar fi atribuit nici o acţiune. D In provocarea la duel a domnului Mişu Marghiloman de către dl. Negro­­ponto, martorii acestuia au încheiat un proces-verbal prin care constată că d. Mar­ghiloman refuză să se bată. Mîina se va ţinea la penitenciarul central din localitate .­examenele de fine de an la şcoala de adulţi ce ,a funcţio­nat la acea închisoare. La examene va asista, probabil şi dl. Rădulescu, sub directorul închisorilor. Ca în toţi anii, corpul Sergenţilor de oraş, şi-a serbătorit ei, patronul. Dimineaţă la ora 9 întreg corpul de sergenţi, în frunte cu muzica militară, s’a dus la Biserica Sfaţilor Voevozi din Tataraşi, unde s’a oficiat un Te-Deum şi la care au asistat d-nii : Alex. Zdrobici, directorul prefecturei poliţiei, comisarii de dîspărţiri, V. Dan, comandantul cor­pului de sergenţi, Ştefăniu ajutor de co­mandant etc. După Te-Deum corpul de sergenţi s’a reîntors la prefectura poliţiei, unde s’a servit o masă. „ Am vorbit la timp despre furtul comis la magez­aul „La­ Balonul verde“ din strada Golia, furt care s’a comis în condiţiuni cam curioase. Agenţii poliţiei de siguranţă au găsit în ograda bisericei Talpalari, ce vine nu departe de magazinul unde s’a comis fur­tul, o daltă, ce se potriveşte de minune cu a­er ii fliturile ia­ule in saltarul de und­e s’au furat cei 2.600 iei. Poliţia de siguranţă face acum investi­­gaţiuni pentru aflarea autorilor.­­ Pe ziua da mîine se vor face noile numiri în poliţia locală. Se ştie că prefectul poliţiei ceruse de­misiile a 2 comisari: d. Stamatopol de la dispărţirea l-a şi G. Florian de la dis­­părţirea V-a. Asupra demisiei domnului Florian s’a revenit. In unul din aceste locuri vacante se zice că va fi numit d. I. Averescu, avocat şi licenţiat în litere. De asemeni s’a revenit asupra dem­i­­siei sub-comisarului Ţibichi de la disp.­­ Ceilalţi 5 sub-comisari însă, pe care i-am anunţat, vor fi înlocuiţi.­­ Aseară un grup de noi licenţiaţi în drept au serbat printr’o audiţie muzicală şi cuvîntări ocazionale în localul societă­ţii „Solidaritatea“ părăsirea universităţii şi a „iluziilor studenţeşti“. A avut loc şi un banchet şi s-a expe­diat telegrame M.M. L.L. Regele şi Re­gina. Dorim nouilor licenţiaţi, ca viaţa nouă, pe pragul căreia au păşit, să nu le sfarme iluziile, cari pănă acum i-au îmboldit la activitatea ştiinţifică studenţească.­­ Domnişoara Cornelia Morţuc, fiica ministrului lucrărilor publice, s’a logodit cu d. dr. Sassu din Brăila. Căsătoria va avea loc în cursul lunei Iulie. I Eri la ora 10 dim. a avut Ioc adu­narea generală a societăţei funcţionarilor şi meseriaşilor agricoli din ţară. Aduna­rea s-a ţinut în saloanele Camerei de comerţ, care cu multă bunăvoinţă au fost puse la dispoziţia societăţii de către d. Gh. D. Şerban, preşedintele Camerei. Adunarea a fost prezidată de d. Aurel M. Rişcanu, preşedintele societăţei, asistat de întregul consiliu de administraţie. Cu toate că acum e în timpul munci­lor agricole, cea mai mare parte din membri fiind reţinuţi de ocupaţiile lor, totuşi mulţi din ei s-au grăbit a participa­­ această adunare, iar mulţi au trimes adesiuni şi procuri pentru a fi reprezen­taţi. Au fost mai multe discuţiuni relativ la modificarea unor articole din statut spre a li se da redactarea definitivă. La această discuţiune au luat parte d-nii Aurel Rîssanu, Alex. Atanasiu, N. Bon­cescu, I. N. Boncescu, I. Ceaur Aslan şi Rico Spintzi. In urmă s’a procedat la alegerea unui membru supleant şi a unui censor în locul d-lor I. N. Boncescu, care nu şi-a plătit cotizaţiile şi C. Papadopol, alegîn­du-se ca membru supleant d. Al. Ata­nasiu şi censor d. Atanasie Jecu. Tot­odată adunarea generală a luat delegaţiune spre a merge la tribuni­­ şi a autentifica statutele următorilor membri Aurel N. Rîşcanu, Rico Spintzi, I. Ceaur Aslan, C. P. Stoica, Alex. Atanasiu, Pa­nait Alxandrescu, Clement Popovici şi Neculai Ioncescu. Adunarea a admis, în urma propune­rei preşedintelui, emisiunea a 7600 acţiuni în valoan de 190000 lei pentru complec­­tarea sum­ei prevăzute de art. 5 din statut. In urmă ne mai fiind nimic la ordi­nea zilei, s’a ridicat şedinţa, după ce preşedintele societăţei în cîte­va cuvinte bine simţită, a îndemnat la muncă pe membrii prezenţi stăruind ca să se facă o propagandă mai întinsă societăţei, iar membrii pretenţi au plecat cu convinge­rea că această societate, de­şi de puţin timp înfiinţată, totuşi după modul cum e condusă, şi interesul ce o­pune d. pre­şedinte, secondat de directorul şi d. N. Boncescu, este o societate ce răspunde unei reale necesităţi a clasei agricole. ® Mine se va ţinea la prefectura de judeţ licitaţia publică pentru darea la exploatare pe un nou periodl, a mai mul­tor păduri ale statului. ® Din Tg. Frumos se comunică că grindina care a căzut alaltăieri seara acolo, a cauzat mari stricăciuni. De asemeni sămănăturile din împreju­rimi au suferit mari stricăciuni. „ Ministerul instrucţiune! a aprobat cererea rectoratului universităţei în ce priveşte reparaţiunele ce sunt de făcut în cursul acestei veri. Lucrările vor începe de la 15 iulie. De asemeni a acordat suma de 1100 lei pentru instalarea ceasornicului,care a ser­vit Palatului administrativ şi fi fo­st dă­ruit universităţii.­­ Pe ziua de mîine se vor face mai multe numiri de notari în comunele ru­rale din judeţul nostru. | Mîne se va faci­ instalarea noilor comisiuni interimare d­in comunele rurale din judeţul nostru. @ Trupa de operete a d-lui Al. Ma­­rinescu continuă seria reprezentaţiilor în grădina Bragadiru. Aseară s’a jucat cu mult succes, Voi­vodul Ţ­ganilor. In­ afară de elementelor deja cunoscute, cum sunt d-nii Ma­rim­seu, Achit Popescu, D. Dimitriu etc. trupa are şi alte elemente alese ca: d-şoara Maria Fărcăşanu, neîn­trecută în joc de scenă, cu o voce plă­­tită şi aleasă, şi d-na Răiciulescu, care aseară a cucerit multe aplause în rolul Safei. A­pele sunt artiste de valoare. In astă seară se va juca pentru prima oară «Vagabonzii». 2® In re absolvenţii clasei VIII a li­ceului naţ­idal din­ Iaşi figurează şi tine­rii Eugen şi Alexandru Gheţu, al căror nume au fost tipărite greşit în ziar.­­ D. doctor Ştefănescu-Galaţi a plecat ieri seara la Govora. ® Serviciul şigoranţei generale a înşti­inţat telegrafic poliţia locală, ca să înce­teze urmărirea individului Eberle, auto­rul furtului de la d. Buşnea, de­oare­ce Eberle a fost prins la Pesta. ® Eri­a’a serbat în chip deosebit hra­mul bisericei de la „Păun“. Serviciul divin a fost oficiat de doi călugări delegaţi ai metropoliei, asistaţi de clerul bisericei. ® In locul de copist rămas vacant la cancelaria metropolitană, prin numirea e­­conomului stavrofor Gh. Şorban, ca pro­­toereu al judeţului, a fo­t numit preotul Hangan, de la b­u­rica Frumoasa, fost copist al prefecturei de judeţ. — Aflăm cu plăcere că tînărul Dr. Siegfried Rosenthal, de la facultatea de medicină din Viena, fiul repozatului dr. L. Rosenthal, din localitate, a depus cu deosebit succes examenul de liberă prac­tică în ţară. Noul doctor se va stabili în oraşul nos­tru şi suntem siguri că, în curînd, va re­uşi să-şi creeze o clientelă frumoasă şi să şi cîştige simpatii ca şi regretatul său părinte. — Cu începere de astăzi, revizorul şcolar al judeţului, a plecat în concediu de 30 de zile. Afacerile revizoratului vor fi girate de I. Dodon, subrevizor. — Eri tinichigiul Staer Stenghar din Trg.-Frumos, strada Cu­za Vodă 124, ră­­cind focul într’o plită mică, a pus du­r nebăgare de samă nişte saci pe plită. Peste noapte sacii s’au aprins şi dacă nu se prindea de veste, la timp, întreaga locuinţă era să fie distrusă. Au ars aproape toate lucrurile din casă. — Starea sănătăţei fetei Fany Riznic şi-a locuitorului Teodor Boghean, din Trg.-Frumos, care au fost loviţi de trăs­net alalta-eri, s’a îmbunătăţit. Probabil că vor scapa cu viaţă. — In satul Glăvăneştii noi, s’nu con­statat 4 caşuri da scarlatină. S’au luat măsuri de combatere. — Eri s’a efectuat alegerea unui medic la societatea „Fraterna“ din Păcurari. A fost ales d. dr. L. Ghelerter, sin­gurul candidat. — Aflăm cu plăcere că d. Grigorie Groholski, un distins student al facultă­­ţei juridice, şi-a trecut cu succes licenţa în drept. — Marin Dumitru, casa­ din Iaşi str. Păcurari, s-a plina poliţiei că numitul Mihai Dimitriu l-a escrocat cu 200 de lei, dîndu-i chitanţă pe numele Mihai Dumitrescu. — Ioan Golibfi­iu din Iaşi, str. Şcoalei de Meserii, ducindu-se la crîşma lui Ulner din Sărărie, a fost bătut de cătră indivizii Neculai Bustnic şi Neculai U­­nişoru şi de nevestele acestora; în urmă i-au luat şi 60 lei ce-i avea intr-o geantă. — Băetanii Ilie Broşteanu, Gr. Lungu şi Gh. Frunză, zis Sturza, au furat, după ce au spart pivniţa crîşmarului Herşcu Băluş, din comuna Andrieşeni, com. Epu­­reni, mai multe butoiaşe cu măsline, stra­­fide etc. şi au spart un butoiu cu vin. Pr

Next