Opinia, iulie 1909 (Anul 6, nr. 762-785)

1909-07-02 / nr. 762

Cumpăraţi Bilete pentru Loteria VI Clasa 2 A Regalului Român de la Ioua şi Principal Colectură Romînă Th. P.­lamm IAŞI Sftr­. Lăpuşneanu No. 35 Dacă voiţi sa fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 32,­­ jumătate loz Lei 1­1- Un sfert de loz Lei 8. Una optime lei, cu tragerea la 16 și 17 Iulie 1909 pur cazonă, că ordinele nu se discută ci se execută. Şi de această maximă a as­cultat el toată viaţa şi nu se va putea găsi, în lunga lui carieră, că s’ar fi a­­bătut vr’o dată de la ea. Pentru a face să triumfe această maximă şi să readucă disciplina în armată, a luat ministerul de razboiu.* Se înţelege că intrarea lui în minister a ridicat o furtună. Camille Pelletan a făcut o interpelare senzaţională, decla­­rînd că democraţia nu poate să susţie un guvern din care face parte asasinul comunarzilor, şi întrebînd pe Galliffet prin ce minune şi-a schimbat părerile. Galliffet nu era omul discursurilor. El a declarat categoric că nu şi-a schimbat nici o părere, că atunci ca şi acuma a fost pentru menţinerea ordinei existente, conform dispoziţiilor luate de guvern. Prima măsură a lui a fost să pedep­sească pe generalul Roget, un mare o­­rator, speranţa reacţionarilor. Interpelat în mod violent, el a răspuns scurt şi cuprinzător: — Generalul Roget vorbeşte bine, dar vorbeşte mult. L’am pedepsit. E drep­tul meu. Punct. Răspunsul acesta, atît de scurt, a uimit pe toată lumea şi a dezarmat pe adversari. De curînd Anatole France l’a consemnat în romanul său Insula Pin­guinilor, care precum se ştie conţine istoria Franţei, începînd cu preistoria ei şi sfirşind cu... post-istoria, căci autorul îşi permite să ne povestească şi ce va fi. * Una din trăsăturile cele mai caracteris­tice din viaţa lui Galliffet este aceasta: Un ilustru şi bogat monarchist orga­nizase o mare vînătoare pe domeniile sale şi în speranţa de a-şi putea apro­pia pe Galliffet, îl invită şi pe dînsul. Generalul răspunse (citez din memorie, dar aproape textual): Domnul meu, Sînt prea sărac ca să-mi permit cheltuielile pe cari le-ar atrage participarea mea la mă­reaţa D-v serbare. Al D-v, Galliffet. Fireşte, nobilul în chestie îşi reînoi invitaţia, declarînd că ia asupra-şi toate cheltuielile. Galliffet răspunse iar: Domnul meu, Sînt prea bogat ca să primesc darul ce bine­voiţi a dori să-mi faceţi. Al D­v. Galliffet Aceste două bileţele îl zugrăvesc de minune pe Galliffet, care nici o dată nu s’a îndesat la slujbe sau demnităţi, nici o dată nu s’a vîrît în politică şi a primit în tot-d’auna însărcinarea ce i s’a dat, fie că trebuia să-i aducă glorie, fie că trebuia să-l facă odios. * Galliffet era sărac. Nu însă pentru că și-ar fi risipit averea. Pe cît știu a dus un traiu foarte sobru și moral. Este drept că pe cînd era ministru, o telegramă a unui confrate din capitală ne-a anunțat următoarele: Paris. — Interpelarea adresată d-lui ministru de războiu n’a putut avea loc, din cauză că de două zile d. Qal­iffet e reţinut în pat de o artistă. A fost însă o simplă greşală de^ tipar * în realitate era vorba de-o artrită. Liviu. La otelul Cerbu. — Cristofor cu fam. Berlad, Th. Chintescu Bucur., d-na S. Papandopol Iaşi, dr. Charles Laugier cu fam.­­Craiova, Al. Murgăşanu Craiova, d-na Ecaterina D. Sfetescu Ploeşti, Lupu Weis cu fam. Bucur., Neculai Mihail Bacău, Trăian Pătărlăgeanu cu fam. Iaşi, V. Teodorescu Iaşi, Grig. Chiriacuţa com. Gohor, G. Buţureanu Iaşi, Lt. Al. Popovici cu fam. Oituz, Gh. Tu­doran Buzeu, N. Bartolomeiu Ciurea, Nică Alexiu Mizil, K. Vasilatof Plo­eşti, Alex. Alexandropulo Chişinău, Ni­colas Maratscheff cu fam. Chişinău, Zwecker comer. Bucur. C. Dănescu cu fam. Bucur, Jacque Minas Iaşi, Preot Chiril Chirilescu Buhalniţa (Neamţ), Dim. Munteanu Iaşi, d-na Lucie Mor­­ţun Iaşi, Romeo D. Obreja Iaşi, d-na Natalia Obreja Iaşi, d-na Eugenia Achil Georgescu, Bucur D. Gh. Alexa Iaşi, Pe­tru Munteanu Iaşi, Dimitrie Iliescu, cu fam. Iaşi, Dr. Al. Brăescu Iaşi, Gh. V. Mihailescu Iaşi, d-na dr. Docman Iaşi, d-ra d-rd Zoe Rojniţă Iaşi, d-rd I. Va­­siliu Iaşi, d-na Maria V. Mihailescu Iaşi, Vasile Antoniade Iaşi, Mihail Fri­­c­u Iaşi, Neculai Butnărescu Iaşi, M. Miereanu Iaşi, Fam. Ioan Verner Iaşi, Bruno, Filderman cu fam. Iaşi, Carol Krosenberg Iaşi, Const. Stupcanu Po­­mârla, Martin Lack cu fam. Galaţi, Ma­rie Voiculescu Bucureşti, Ecat. Voicu­­lescu Bucur., Paul Voiculescu Bucur., Elise Bobes Bucur., H. Stoianovici Bu­cur., Th. Dragu Bucur. La otelul Puff. — Jean Samuelly cu fam. Bucur., loan Năntulescu cu fam. Bucur., Al. Gh. Popescu Iaşi, S. Dobro­­vici cu fam. Tecuciu, Alex. Calerghi Iaşi, preot loan Burcă Bucur., Gh. Me­­nuze Bucur., Măgîrdici Grigoriu cu fam. Bacău, Radu C. Thasol cu fam. Cons­tanţa, P. Dobrovici Tecuciu, Leonida Dia­­mamii Tg. Ocna, Dim. A. Pastia cu f­am. Bucur., Achim Achimescu Craiova, D. S. Tufan cu fam. Tecuciu, Theod. Balş Bu­cur., Al. Diaconescu cu fam. Vereşti, P. Gheorgiu cu fam. R.­Sarat, H.Wein­­traub Bucur., Al. Dumitrescu Bucur., V. Dumitrescu Galaţi, preot Grig. Goagă Tg.-Ocna, Elena dr. Rădulescu Piteşti, I. Staiculescu Craiova, Luxiţa Arceleanu Iaşi, dr. Gh. Jocu cu fam. Iaşi. Cost. Mi­­ronescu Tecuciu. La otelul Zimbru.—Ana Forăscu doc­torandă Iaşi, preot P. Panaitescu Ră­dăuţi, Maria Jipa Oneşti, Elena Arsenie Iaşi, Elena colonel Popovici Vaslui, P. Chiricuţă cu fam. Bârlad. La otelul Dobru.—Locot. Vladuţi Iaşi, Emil Bobescu artist Iaşi, Cicherschi stu­dent Iaşi. Coresp. „Opinia“ în provincie Din Slănic Abia azi a început să sosească lume ceva mai multă. Timpul se menţine fru­mos.­­ La 20 iulie a. c. cu ocazia sărbă­­toarei Sf. Ilie, se va oficia, cu mare so­lemnitate, hramul bisericei din Slănic şi se va sărbători patronul băilor. De­o­cam­dată sunt următorii vizi­tatori : La hotel Racoviţă, — Al. Schmeltz cu familia (Botoşani), C. R. Penescu depu­tat Iaşi, cu familia, Georgette Ghika, Paul Michiu Huşi, Ioan M. Şendrea Te­cuci, T. D. Talianu, Eug. Saladin Bu­cureşti, Al. Schmelz cu fam. Botoşani, Plt. Axelrad Brăila, Dr. V. Burghelea Mihaileni, Ad. Blumenfeld Iaşi, C. Teo­­dorescu Caracal, S. Olteanu Craiova, Christe Mavromati Galaţi, Dim. A. Mo­­rouzi Iaşi, Th.Ervin Dărmăneşti, Gr. Gh­. Kaprn cu fam. Roman, Peltea Alexan­­drescu, artist, Iaşi, D-na şi D-şoara Ale­­xandrescu Iaşi, Alex.Veropocolo Smyrna, Vasile Skinteia Tutova, Jos. V. Svic­­cinsky Iași, V. Merica Dorohoi, Dr. N. Chrisokefalo Tg.-Ocna, N. Jaja Brăila, D­na Eliza dr. colonel Christescu Bu­cur., Gh. Basoc cu fam. Berlad, Gh. Coșbuc Bucur., C. Dobrescu Bucur., M. Popescu Bucur., Eugen Ghica Roman, D-na Duraitriu Tulcea.v UUft-StUitt-ArU Boerii In artă.—Iată, din recentul ar­ticol al maistrului Caragiale asupra tea­trului din Capitală, cum s’au petrecut odinioară lucrurile la această importantă instituţiune artistică şi culturală. Pasa­­giul tratează despre rostul „boerilor“ în ale artei: «S’au perindat la conducerea teatru­lui, afară de rare excepţiuni mai mult sau mai puţin onorabile, fel de fel de boeri, unii mai pricepuţi şi, prin urmare, mai îngîmfaţi de cît alţii : vanitoşi de titluri, pasionaţi bolnavi de atmosfera rîncedă a cabinelor ; sinceri iubitori de artă, lipsiţi, din nenorocire, de cel mai elementar instinct artistic ; maniaci ob­sedaţi de o închipuită vocaţiune; ba, chiar amatori de încă un mic cîştig ma­terial, (nu strică!) facil­or cînd, într’o afacere unde nu ţi vîri vre-un alt capi­tal propriu de cît obrazul. Fel de fel de motive au îndemnat pe unii şi pe alţii să dorească a pune mîna pe teatrul naţio­nal... Şi, la noi, dacă ţi-a trăsnit unui boer prin cap să pună mîna pe ceva şi ştie pîndi cu rabdare prilejul, apoi, la si­gur, acel ceva n’are să scape de boer ; e tot ca pe vremuri—cînd îi spunea unei fete din mahala gîndul unui fecior de boer, apoi, mai de milă, mai de silă, tre­buia odată ş’o dată să cadă fata în ghia­­rele coconului, căci altmintreli,­dacă nu’şi făcea cheful, se prăpădea cilibiul. In tot timpul cît şi-au făcut mendrele stîţia boeri cu teatrul naţional,­­trebuia să se întîmple acestei instituţiuni o ne­norocire şi mai mare, urmare fatală a sistemei de conducere. Conduşi de oa­meni îngîmfaţi şi nepricepuţi la meserie, actorii, actriţele, impiegaţii mari şi mici, şi-au făcut şi dînşii, care cum a putut, mendrele—şi, fireşte, ei s’au supărat cei dintăi cînd, din Intîmplare, un om cu pri­cepere a vroit să pună ordine în teatru..» # Rectorul Liard, de la universitatea din Paris, a exprimat zilele trecute dorinţa ca să se găsească donatori pentru a se crea un fond de 60.000 Iei anual, spre a se aduce în Paris conferenţiari străini, cu adevărat savanți. A răspuns imediat .­ cestui apel cunoscutul Donator Albert Kahn, punînd la dispoziţia universităţii un venit de 30.000 lei pe an în acest scop.* D-rul Lazarus Barlow, şeful spitalului de canceroşi de la Middleser, a aratat înnaintea colegiului medical regesc că, după el, pricina cancerului ar fi radi­oactivitatea unor materii. Se ştie că razele radiului pot căşuna pe piele sau în ţesături mai adînci tu­mori canceroase. Tot aşa fac şi razele lui Röntgen. Crede că din pricina lulele­lor de lut, cei cari fumează mereu, ca­pătă rac , lucrătorii cu păcură, parafină etc. capătă de asemenea cancer la mîini. Tot aşa homarii. Şi nuca de betel, pe cari atîţia Asiatici o mestică, dă cancer a obraji. Toate aceste materii ar fi dînd raze slabe. Tot radioactivitatea ar fi pricina şi cancerului la organe lăuntrice, cari la vîrsta cînd se capătă această boală sînt radioactive.* „Harta etnografică a Transilvaniei l­ucrată de d. Nicolae Mazere, profesor, este fără îndoială o operă de însemnată valoare ştiinţifică şi naţională în acelaşi timp. Dl. Mazere a jertfit mulţi ani de muncă pentru întocmirea acestei hărţi, unică în feliul ei şi a însoţit-o de un su­pliment, cuprinzînd în vreo 100 de pagini f­ormat mare. Împărţirea administrativă, judeţele, plăşile şi comunele cu numărul locuitorilor după isvoare romîneşti, un­gureşti şi nemţeşti. Numirile de comune romîneşti, ungu­reşti şi nemţeşti în ordine alfabetică. De asemenea două capitole întitulate: »Ne­voia la care respunde această hartă“ și »Cum s’a lucrat harta“. Informaţii.­ ­ In numărul ultim al ziarului nostru, s’a publicat o scrisoare a unui român basarabean, care se interesa de statuia ei Cuza-Vodă, spunînd că romînii basa­­rabeni au dat 500 de ruble pentru statue. D. Gh. D. Şerban, casierul comitetu­­ui iniţiator pentru ridicarea statuei e cu totul străin de această donaţiune şi so­mează pe românul basarabean să spună cui şi cînd a încredinţat acea sumă. „ Ministerul de interne a făcut cu­noscut prefecturei, printr’o circulară, de a nu mai trimete bolnavi de pelargă la băile Govora, în contul direcţiunei gene­rale a serviciului sanitar. □ Din Cişinău ni se scrie că circulă svonul că în închisoarea de acolo deţinuţii obişnuiţi, precum şi cei politici, ar fi declarat greva foamei, din cauza răului tratament la care sunt supuşi. Se vorbeşte chiar de cîte­va cazuri de sinucidere, cu toate acestea administra­­ţiunea nu ia nici o măsură, şi conform unui ordin de sus, nici nu ia în băgare de seamă greva foamei. Din pricina aceasta, opinia publică din lume este foarte alarmată şi se cere cu insistenţă ca barbariile de la închisoare să înceteze. □ Absolvenţi.—Iată numele absolven­telor şcoalei profesionale »Reuniunea fe­meilor române“ gr. II, din localitate . La secţia lengeriei: Cojicăreanu Eu­genia, Beringhe Eleonora Simionescu, C., Negel Alexandrina, Ciudin Elena, Paraschiv C , Sadoveanu L , Şerbulescu C., Soficu Maria, Ionescu Elena, Goraş A., Ghica E., Ionescu Natalia, Popescu Maria, Duca Cleopatra, Rîşcanu Maria. La secţia croitoriei : Cagian Elena, Zaharia V., Paraschiv E., Calcantraul Maria, Rîşcanu C. şi Vlad Laura.­­ Au absolvit liceul Internat din lo­calitate, reuşind la examenul de capa­citate, următorii elevi: Secţia clasică: Alexandrescu C. A­­xinte, I., Negură M., Sculy L , particu­lari: Coroi Viorica, Istrati Maria, Lăză­­rescu Alice, Macovei Olimpia, Popovici Bâznoşanu Eufrosina, Tomaziu Alexan­drina. La secţia modernă: Ariton I. Fede­leş Gh., Jora M., Marcovici V., Marin­­ciu A., Mitache C., Mitache I., Mure­­şanu C., Porumbeanu P., Romalo V., Ţiroiu V. Vâjăianu A., Vîrnav P., parti­culari : Ghiţescu Medea, Tincu Elena, Braunstein Ad. Secţia reală: Cozloschi O., Daraban I., Rădulescu T. □ Din Huşi.—D. dr. Romanescu me­dicul primar al oraşului Huşi a fost a­­chitat cu majoritate de învinuirile ce i s’a fost adus prin ureala poliţiei locale. Ministrul s’a unit cu părărea magistraţilor şi deci a rămas bun achitat. Poliţia d lui Lupu a fost cu aceasta demascată. □ Starea d-lui locotenent Opaitz, din regimentul 7 roşiori, victima­­accidenta­lii de la alergările de cai de la 21 Iunie s’a îmbunătăţit foarte mult. D-sa se afli la afară de orice pericol. □ Eri s’a oficiat la biserica Sf. Spiri-­ don un parastas pentru pomenirea de­funcţilor donatari Dimitrie şi Ecaterina Suceveanu. □ Guvernul central vienez a aprobat înihețarea claselor paralele române la gimnaziul din Rădăuţi (Bucovina). Cre­ditul necesar pentru deschiderea claselor paralele a fost prevăzut în budgetul a­­nului 1910. Din această cauză şi deschiderea se va face de abia în Septembrie 1910. Prin deschiderea acestor clase, a’a rea­lizat un vechiu postulat al fraţilor buco­vineni. Pănă acum existau astfel de clare pa­ralele la gimnaziile de stat din­ Suceava Cernăuţi şi Cîmpul­ung. □ Autorităţile clericale au fost înşti­inţate că ieromonachul C. Cosmovici, de la M-rea Neamţ, şi-a curmat aîaltă­eri fi­rul vieţei, împuşcîndu-se. El şi-a tras un glonte de revolver în tîmpla dreaptă. Căuşele nu se cunosc. S’a orînduit o aatiistă. Se bănueşte că din cauză că suferea de piept, motiv pentru care s’a retras din şcoala militară, nade urmase şi a îm­brăcat rase, acum 10 ani. □ Ni se scrie din Cernăuţi că studen­ţii romîni de acolo, au hotărît să parti­cipe în număr cît mai mare la Viitorul congres al studenţilor romini, ce se va ţ­ne la Iaşi intre 17 şi 20 August. La Cernăuţi s’a şi format un comitet de propagandă în acest sens, comitet, care va redacta şi memoriul studenţilor români din Bucovina, împreună cu co­municările pe care ei le vor face la acest congres. Comitetul de acţiune se compune din preşedinţii tuturor societăţilor studenţeşti din Cernăuţi. El face şi înscrierea mem­brilor care vor participa la congres. □ Procesul dramei din Giurgiu se va judeca Luni 6 Iulie, vor fi ascultaţi 60 de martori. □ Eri a avut loc în Bucureşti înmor­­mîntarea regretatului Ioan Crăciuneanu, profesor la Universitatea din Bucureşti. El a lasat Univers­iăţii averea sa de peste 200 mii lei şi o bogată bibliotecă. □ Pentru alcătuirea listei noilor ad­ministratori de plasă, care urmează a fi numiţi, el a instituit o comisiune compusă din d-nii: N. N. Săveanu secretar gene­ral al ministerului de interne, L­ica Io­­nescu, preşedintele consiliului superior administrativ, Cram­arei, membru al a­cestui consiliu, I. Ghica şi Manolescu, inspectori administrativi, Cristide prefect de Romanaţ­, Poenaru prefect de Vlaşca, şi Cocăneanu prefect de Muscel.­­ □ D-nii N. Petrov şi Ioan Elinescu au fost numiţi agenţi încasatori la Cor­poraţia meseriaşilor de confecţi din Iaşi. □ Ministerul agriculturii a adresat o circulară prefecţilor prin care le cere să trimeată mostre de grîne din recolta nouă spre a fi analizate de staţiunea a­­gronomică. Din datele adunate pănă acum, în mod provizor, se poate spune că griaiele din anul acesta vor fi superioare în calitate ultimilor 10—15 ani. In adevăr, greutatea medie pe hecto­litru a griului este de 80—81 kilograme, iar a orzului de 69 — 80 kilograme, și chiar peste această cifră, lucru nepome­nit de multă vreme. □ Luni 29 a. c., profesorii şcoalei normele din Bîrlad au procedat la ale­gerea unui membru în consiliul general de instrucţie de pe lîngă ministerul de in­strucţiuni publice. A fost aleşi cu o mare majoritate a­­micul nostru d. Grigore Patriciu fost ins­pect­ general şcolar. Au mai sand dat d-nii Gh. Constanti­­nescu. Rîmniceanu senator, care a obţ­i­nut 3 voturi, şi N. Teodorescu, care a obţinut 2 voturi. Dl. Patriciu a fost proclamat ales. WW­­ Aflăm cu plăcere să a avut loc Io­­godin uneia din cele mai drăgălaşe şi dia­­tinse fiice a laşului, d-şoara Zizica V. Kostaky, fixa d-lui Veniamin Kostaky, proprietar, cu d. Paul N. Goss?, mare pro­prietar din Muscel. Felicitările noastre. □ D. Gh. Săndalescu prefectul poli­ţiei a obţinut un concediu de o lună de zile. D-sa va fi suplinit de d. Al. Zh­obici, directorul prefecturei poliţiei. □ Membrii consiliului comunal au fost convocaţi pentru mline Joui la orele 4 şi jumătate după amiază. Se va discuta partea tehnică a proec­­tului de regulament pentru distribuirea apei în oraş. □ Corul personial al Mitropoliei va lua vacanţă de la 5 iulie a. c. □ Consiliul de miniştri a autori­zat direcţiunea generala a căilor fe­rate să construească linia şi să in­staleze aparatele telegrafice pe linia ferată Podul Iloaei-Hirlău, în legătu-­­­­ră cu staţiunile Erbiceni, Belceşti, Cotnari şi Hîrlău. □ La 22 iulie c. se va ţinea licitaţie la prefectură pentru a 111-a aproviziona­re cu pietriş şi pi­atră spartă pe şos. corn. jud. Iaşi lot 1 Costuleni-Prisacani şi Bo­­sia Mânzăteşi în valoare de lei 12716. DIVERSE — Eri s’a făcut înmormîntarea Dina­rului Ion Puiu, care a căzut Duminică din trenul de Ungrini, în apropiere de staţia Cristeşti şi a fost sfărămat în bu­cl­u­. — S’a cerut autorităţilor locale urmă­rirea femeei Elena Chirica Grineiu, de loc din Prahova, judeţul Vaslui. — Primăria din Copou a făcut cunos­cut autorităţilor că la via d-lui Paiano sub un nuc, a fost găsit un copilaş aliat­ , dot­ar de sex femenin.­­ — Societatea comercianţilor români * din localitate şi-a serbătorit alaltă­eri pa­tronul. Membrii societăţei, în frunte cu muzica, au asistat la Te-Deum-ul de la biserica Bărboi, care în aceia zi îşi ser­­bă patronul. Cu această ocazie, preşedintele Sorietă­­ţei a trimes următoarea telegramă Minis­trului Comerţului: Societatea comercianţilor români din o­­raşul şi judeţul Iaşi.sărbătorindu-şi pa­tronul Sf. Petru şi Pavel—vă doreşte mul­ţi fericiţi ani pentru binele şi înălţarea negoţului. Preşedinta Spiridon Irimescu. ♦ „VULCAN” ♦ FABRICA DE MAŞINI societate BUCUREŞTI EXECUTĂ CA SPECIALITATE: CAZANE multitubulare cu circulaţiune de a­pa şi supraîncălzitoare SISTEM ŞI BREVET BABCOCK-WILCOX LONDON Curăţ­it­o­are de apă brevet HALVOR BREDA, Transmisiuni de forţă Economisoare OFERTE ŞI PROSPECTE după cerere GRATUIT

Next