Opinia, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 908-932)
1910-01-14 / nr. 917
clădire şi băeţi şi fete avînd cîte 18—25 de clase—fete într’o parte şi băeţii în alta. Director sau directoară nu este. Portarul, care e un om mai priceput, are grijă de local, de hîrtiile ce vin şi de condica de prezenţă. Institutorii comunică direct cu autorităţile superioare. Conferinţe nu se fac la timp anumit ci numai cînd se iscă vreo chestie de discutat. Aceasta se face în zilele de lucru cînd se concediază copiii. Pentru excursiune e acelaş lucru. Dumineca se respectă pentru toată lumea. Ca pregătire didactică, învăţătorii nu sunt cu mult mai presus decît noi, dar tonul general de cultură e mult mai pronunţat... vederile sunt mai largi... şi sentimentele mult mai umane... Invăţămîntul secundar pare ceva mai slab. In schimb şcoala comercială e foarte bună şi vin mulţi străini ca să urmeze cursurile. Şcoli de corecţie sunt Lumea de pe acolo însă, zicea că acest soiu de şcoli sunt bune întrucît dreg conduita copiilor, dar păcătui cel mare al lor e că strică moralul celor ce se văd între camarazii înfieraţi. Această înaintare în cultură, poporul elveţian o datoreşte oamenilor mari de care a avut parte: Rousseau, Pestalozzi, Feilenberg, Pere Gerard.. * -La Arméi du Salut“ e o societate de binefacere universală pornită din America. Scopul îi este umanitar şi lucrează numai asupra poporului. Şi pentru acesta membrii se servesc de un fel de fanatism religios. Avînd a face numai cu cei mai căzuţi oameni ai societăţii, au fost nevoiţi să se sprijine pe o pîrghie puternică—şi aceasta e fericirea viitoare. Solutiştii—cum li se mai zice—glorifică pe Isus, care la rîndul lui comunică cu D-zeu, oamenii păcătoşi nefiind vrednici s’o facă. Această societate e organizată ca o armată. Şeful e generalul Booth—care e şeful întregei societăţi din lume. Printre gradele celelalte sunt colonei şi colonele, brigadiri şi brigadiere, căpitani şi căpitane. Ei sunt răspîndiţi în 49 de ţări şi au 619 instituţii dintre care 16 aziluri, printre prisonierii liberaţi; 120 case de îndreptare morală ; 169 asiluri de noapte şi bucătăriipopulare; 24 birouri de plasare gratuit ; 58 ateliere de lucru 13 colonii agricole; 35 orfelinate şi leagăne; 56 spitale şi maternităţi. Şeful secţiunei din Lausanne e o femee cu grad de căpitan. E inteligentă, tînără şi vorbeşte admirabil. De altfel toate femeile din această societate — vorba de membrele active—sunt fără cultură, dar cînd vorbesc—şi se întimplă des—expun ceea ce au de spus aşa au. Cii arci aut nici o putere convingătoare asupra unuia, care ştie să fie lucrurile pe altă ţaţă decît cea sub care se presintă; totuşi sub farmecul vorbelor, al glasului chiar, al meşteşugului de a se exprima, petreci cîteva momente plăcute. Ele caută să atingă inima prin diferite căi. Pentru aceasta de multe ori se vede desprinzîndu-se din public cite o fată roşie la faţă sau cîte un biet nenorocit istovit de beţie... ce înaintează cu frica poate şi îndoială.. îşi pleacă genunchii în faţa băncii numită de penitenţă, şi fac un jurămînt solemn de a renunţă la pasiunea ce-l stăpîneşte, devotîndu-se lui Isus. Cel intrat în această societate e ocrotit procurîndu-i-se cele trebuitoare şi supraveghindu-1 indirect. In acest chip foarte mulţi se corijă. Fetele căzute sunt primite în casa anumită unde nasc Copilul e crescut de societate, iar femeei i se procură de lucru întrunirile lor se ţin într’o sală anumită în care se vede tabloul mare al lui Isus, catedra cu banca penitenţei în ţaţă, o estradă pentru orchestră cu cari acompaniază cintecele lor religioase şi bănci pentru public. In pereţi se văd steaguri roşii, albastre şi galbene—culorile acestei armate—pe care se văd scrise cuvinte sugestive ca zéle, coeur brisé, tems căuşele... * Femeile în Elveţia sunt pe teren de egalitate fundamentală a sexelor cu privire la cultura intelectuală şi la cea ştiinţifică. Se admit femei în şcoala politechnică şi în cea comercială pe aceleaşi bănci cu bărbaţii. Astăzi ele ocupă posturi ce mai înainte nu erau ocupate decît de barbaţi. Se văd femei în magasii, poştă, telegraf, telefon, birouri cantonale şi municipale, în tipografii, ceasornicării şi în legătorii de cărţi, femeile aici pot fi şi privat docente. Ele sunt şi inspectoare federale. Confederaţia recunoaşte femeei: libertate de conştiinţă, libera manifestare a tuturor opiniilor, inviolabilitatea domiciliului şi a proprietăţii, protecţia libertăţiii individuale. Femeile sunt admise a-şi susţine singure interesele în faţa tribunalului, dacă nu are un reprezentant legal cerut de tutela conjugală. Există separarea bunurilor, care corespunde cerinţelor noi ale timpului, cu condiţie ca femeea să contribue la sarcinile mariajului. Pentru soţii fără avere, produsul muncii şi economiile femeei sunt separate, cei cu avere pun banii pentru exploatarea meseriei sau industriei lor comuna. Aici e libertatea contractelor. Unirea bunurilor face pe femee proprietară şi pe barbat administrator— barbatul neputînd face nimic fără consimţimîntul femeei şi ea neputînd dispune decît cu autorizarea lui. Femeea insă are dreptul să-şi ceară asigurarea averei sau separarea ei. Din beneficii femeia poate cere o parte, dacă a probat că şi ea a ajutat la cîştigarea lor. . In 1881 Legislaţia federală proclamă ! Guvernul continuă cu opera sa de sfidare. Dispreţuit de toată ţra, respins cu sârbă, de întreaga opinia publică, infrînt în mod necunoscut aproape pînă acum la noi în toate alegerile parţiale, guvernul îndrăzneşte, totuşi, să prezinte Camerei un procet de lege de importanţa aceluia a desfiiinţărei Contenciosului administrativ —deşi ştie bine că, prin aceasta, va provoca întreaga opoziţie, care, de acord de aşădată este hotărită a împiedica opera nefastă ce se pune la cale. Lupta opoziţiei va fi vajnică—şi ţara întreagă va secunda această luptă, căci guvernul, prin legea propusă de d. Stelian atentează la una din puţinele garanţii de care dispun cetăţenii în contra arbitrajui administrativ. Autoritatea morală a campaniei opoziţiei este incontestabil sporită prin documentul ce-l publicăm mai jos, textul procesului verbal No. 45, prin care înalta Curte de casaţie se pronunţă în contra profetului d-lui Stelian. Iată acum textul acelui proces verbal : Ante-proectul desfiinţează recursul direct la Curtea de casaţie, contra unor acte abătute ale organelor administrative în scop de a obţine anularea, dacă acele acte se vor constata abătute, propune a se da părţii jignite prin acel act abătut numai o acţiune pentru repararea daunelor cauzate, acţiune care se va cerceta de tribunal, de Curtea de apel şi Curtea de casaţie, cu termen scurt şi cu precădere. Prin o acţiune în repararea daunelor intentată şi urmărită înaintea instanţelor judecătoreşti ordinare, nu se crează un mijloc satisfăcător și eficace, deoarece în cele mai multe cazuri în care a intervenit din partea unui organ administrativ o decizie sau un act abătut nu sunt daunele ce interesează pe individul jignit, ci ceea ce e neapărat pentru partea jignită, este înlăturarea actului abătut, vrea sâ zică a- i.Administraţia are iniţiativa de a face tot ce e necesar pentru utilitatea publică, însă cu o condiţie, ca actele ce săvîrşeşte să nu fie contrarii, legilor adică să nu fie abătute ; şi necesitatea acestei cerinţe, e cu ‘’deosebire adevărată în Statul modern constituţional Pentru a ocroti pe individ de efectele unor acte abătute, nu este mijloc mai eficace decît dreptul ce s’ar recunoaşte celei mai independente, cele mai supreme instanţe , judecătoreşti Curţei de casaţie, în urma recursului făcut de partea jignită de a anula actul, întru cît el este abătut. Aceasta în conformitate nu numai cu cerinţele dreptului în sine, dar şi cu evoluţia produsă în decursul secolului XIX, căci s’a ciştigat convingerea că, acţiunea administrativă trebue să poată fi mărginită prin judecători la care individu jignit să se poată adresa. Aceşti judecători pot să fie sau judecători speciali administrativi, sau instanţele judecătoreşti ordinare instituite de Stat, dar acest recurs trebue să fie astfel organizat ca judecătorii chemaţi să aibă dreptul a cerceta cît mai repede şi a anula însuşi actul abătut urmînd ca autoritatea administrativă să refacă actul conformîndu se legei violate. Dreptul acesta de a anula actele organelor abătute, săvîrşite cu exces de putere l’a avut consiliul de Stat sub statut prin desfiinţarea consiliului de Stat s’a proclamat că consiliile administrative, cu caracter judecătoresc sau judecătorii administrativi, nu oferă garanţii şi s’a crezut util a se înlocui actele comisiei administrative judecătoreşti cu instanţele judecătoreşti ordinare la cari părţile jignite aveau a recurge, spre a cere reparare de daune cauzate prin actul abătut al organului administrativ. După aproape 40 de ani, s’a crezut că am ajuns a cunoaşte că nu erau garanţii creiate pentru individul jignit prin actul abătut, prin acea acţiune de reparare şi de aceea cu ocaziunea revizuirei legei Curţei de casaţie, s’a deferit secţiei III a a Curţei de casaţie ca să judece actele abătute ale unor organe administrative putînd a le anula. Din punct de vedere al raţiunei şi al dreptului nu se poate critica această competinţă recunoscută Curţei de casaţie. Constituţia opreşte într’adevăr existenţa consiliului de Stat întru cît are caracterul unei comisii administrative speciale, putînd judeca conflictele de drept administrativ, dar n’a oprit însă judecarea acestor conflicte de instanţe judecătoreşti ordinare, nici n’a regulat egalitatea celor 2 sexe în materie de capacitate civilă şi tutila fu ridicată. Acum e vorba de capatarea drepturilor civile. Consimţimîntul la căsătoria copiilor se cere de la ambii părinţi. Capacitatea de a trata se recunoaşte oricui are 18 ani împliniţi. In ce priveşte fidelitatea conjugală e egalitate, mai ales în Elveţia germană. Maria C. Boţureanu competinţă Curtei de casaţie, nici în ce mod are să se manifeste lucrarea Curtei de casaţie, şi, în deosebi n’a oprit recursul direct la Curtea de casaţie spre a obţine anularea. In principiu, atribuţiunile extraordinare recunoscute Curţei de casaţie prin legea din 1905 sunt legale şi folositoare. Dar ceea ce a făcut legiuitorul nostru la 1905, să nu zică că e unic, căci pentru exces de putere se poate recurge contra actelor abătute ale organelor administrative, deadreptul, în Franţa la consiliul de Stat, la secţiunea judecătorească a acelui consiliu, ai cărui membri se bucură de aceleaşi garanţii ca membrii Curţei de casaţie, apoi in Austria, in Englitera şi în Statele Unite. Dar şi independent de aceste precedente legislative, utilitatea recursurilor directe la Curtea de casaţie contra actelor abătute ale organelor administrative se impun prin varii consideraţiuni lesne de înţeles şi de aceea e inutil, a le mai desfăşura. (ss) G. N. Bagdat, N. Mandrea, G. P. Petrescu, Ciru Oeconomu, Demosten Cuculi, Ioan Prodan, Ioan Duca, C. R. Manolescu, M Iulian, G. C. Şişman, Leonte Leonţeanu, Etefterie G Econom. , I. Cerber, G. Stoicescu, D. Giuvara, Victor Biraniceanu, C. G. Dimboviceanu, Al. D. Dobriceanu, Panait Ionescu, C. Marinescu, Scarlat Popescu, Vasile Pretorian, G. Ştefănescu. Desfiinţarea Contenciosului Mministruu Textul procesului Verbal al înaltei Curţi de casaţie OFI •VIA Litere Ştiinta-Arte Două mari State, cele mai artistice ale lumei, Franţa şi Italia, au trecut în timpul din urmă prin toate peripeţiile unui conflict internaţional, din pricina unui... edificiu. Franţa, amintind Itt ckr&~ Napoleon ie a răpit Italiei, vroia de bună seamă să le sporească numărul, cumpărînd una dintre cele mai falnice clădiri ale Cetăţii Eterne, cu toate bogăţiile ei de artă,—vestitul Palazzo Farnese. O vie şi războinică discuţie s’a încins în presa celor două ţări; au urmat violente interpelări în Camera italiană şi franceză, şi în urmă graţie tactului diplomatic al rasei latine, conflictul a intrat pe calea aplanărei. In fruntea ziarelor franceze cari au agitat pasiunile în jurul „Palatului Farnese“ era şi liniştitul „Temps“. * Camille Flammarion, la rîndul lui, dă asigurări muritorilor în legătură cu apropiata apariţiune sau reapariţiune a cometei Halley. Se pare clar că vor fi încă oameni vii în luna iunie după trecerea cometei.★ Ministerul de interne al Rusiei a complectat „opera“ Sinodului rus interzicînd în toată Rusia „Anathema“ lui Andriew care fusese oprită numai în unele provincii. Piesa a avut 25 reprezentaţii la Petersburg şi 60 la Moscova. * Maeterlink se pregăteşte pentru o nouă lovitură de teatru. După ce a montat Macbeth în decorurile naturale ale mănăstirei Saint-Wandrille, ne vesteşte pentru primavara viitoare, reprezentarea Poveştii de iarnă a lui Shakespeare, în însuşi mediul indicat de autor. Astfel, spectatorii vor fi convocaţi pentru primul act la Sicilia, iar pentru actul II vor fi transportaţi cu un tren special în Bohemia, unde se va continua spectacolul. Intr- adevăr, Shakespeare indică pentru actul al II, că scena se petrece în Bohemia, la un port de mare. Un bilet de spectacol va costa 2000 lei. * STRUNA ZILEI CACOFOME B O ERE AS CA „Domnul P. Carp e un om cinstit şi întocmai ca Caton are rolul de a susţine adevărul indiferent dacă combate sau susţine pe Cezar.“ D. N. Filipeseu la Circul Sidoli. Nicu’şi ia nas la purtare-şi dă aer de bufon. Cînd răcneşte ’n gura mare : »Petre Carp e ca Caton“ ? Informaţii □ De la Consiliul de resboi.—In şedinţa de azi consiliul de rezboi a judecat pe următorii soldaţi: Jigoreanu Vasile, din regimentul 13 Ştefan cel Mare, pentru furt de bani şi obiecte de ale militarilor. Sadagurachi Vasile, din regimentul 7 Artilerie, pentru deşertare. Pahodniceru Mihai, din 17 artilerie, idem. Neculai Gheorghe, brigadir din regimentul 8 Artilerie, pentru dezertare. Anescu Dimitrie, din batalionul 4 Vânători, pentru dezertare. Vicol Chirica, din reg. 8 Dragoș No. 29, pentru dezertare și Pascu Vasile, din compania 4 Sanitari, pentru lovirea superiorului. □ Prensul Griguță îşi încearcă norocul cu o antrepriză nouă. Fiindcă s’a întunecat cu „Minerva“, caută să se lumineze cu „Seara“. In acest ziar, independent, larg deschis tuturor chestiilor mari, se desbate despre chestia scrisorilor ce au fost furate d-lui Badareu. Prensul aprobă furtul. Doar te furnizor de furaje! După ce dă Serenissima sa aprobare, Prensul sfătuește pe Bădareu să publice textul scrisorilor ce-i au fost furate. Dacă n’avem copii de pe acele scrisori, Prensule! Sfătuește-l pe cousenul Nicou să le publice, căci el Ie-a, ca să z cer aşa, capatat. Noi, fără să furăm, am putut publica, la vreme, „scrisoarea* pe care prensul 0 obţinuse de la un vnchil al seu şi prin care acesta se obligase să plătească prensului 7606 la Sută interese plătit anticipativ, pe ipotecă. Am putut publica acea „scrisoare , fiindcă de pe ea există copie la dosarul notariatului. Dar d. Bădareu n'a transcris docu mentele, deci nu poate publica nimi Cum am mai zis prensului: copiile să le iee de la „notre cher couain Nicon“ și să le publice în Seara, căci doar d’aia i s’a înserat prensului, ca să se poată agăţa de marile revendicări ale Neamului și care ie cea mai mare revendicare a Neamului decît „jos takismul, sub babaca*. QImnormîntarea colonelului Lipan a avut loc abea astăzi. Colonelul, care a lăsat o frumoasă avere are ca singur moștenitor pe d-na Bacalu din Piatra N. Q In Monitorul oficial de astăzi se publică rezultatul alegerei de Duminică In tabloul oficial s’a strecurat o gravă. ----------------------- TM.J.| tului junimist s’a publicat Maimer. Dar el se numeşte ei cu doi s. Cerem casarea alegerei. □ Ministerul finanţelor a trimes prefecture judeţului carnetele de declaraţii, care să se distribuie contribuabililor în vederea operaţiunilor de recensământ general al contribuţiilor directe care vor începe la 1 April. Ministerul instrucţiunii a aprobat ca terenul şcolar din comuna Copou, fie arendat d-lui I. A. Nicolaesei pe la un period de cinci ani. □ Administraţia comunală a înştiinţat prefectura judeţului, că ministerul de interne a aprobat regulamentul interior al oborului de cereale şi produse agricole al Comunei Iaşi. Acest obor se va instala în piaţa Bădăreui, între străzile Zugravilor şi şoseaua Arcu şi se va deschide la 1 Februarie Cum acest obor e destinat a aduce reale servicii populaţiei rurale, administraţia comunală cere prefecturei ca să puie ln vedere primarilor din comunele rurale ca să atragă atenţiunea locuitorilor asupra avantajelor ce le aduce un astfel de obor, punîndu-i de-a dreptul în relaţiuni cu cumpărătorii fără intermediul relalilor care caută să-i speculeze. □ Aseară la Cercul didactic, în faţa unui public destul de numeros, d. dr . Guţu şi-a ţinut conferinţa anunţată. Dar dete cîteva consideraţiuni generale asupra literaturei ruseşti. Scriitorii ruşi n au artificii. Nota lor caracteristică e dragostea pentru oameni. Personagiii© lor sunt oameni vii. Pe cei cu instincte rele îi pun numai pentru ai scoate în relief. Aceşti scriitori caută a răscoli tot ce i bun în sufletul omenesc, pentru că ei sunt convinşi că dreptatea va domni odată printre oameni. Sunt însă şi scriitori ca Lehov, care n’au nici un ideal de viaţă, nici o credinţă. Totul la ei e melancolie şi realitate şi n’au putere educativă. Pe cînd Lermontoff, Wagner, cred în scrisul lor, au entuziasm şi dragoste pentru viaţă. Tolstoi în scrierile lui de la 1862—1875 arată cu un talent uimitor o lume bună, aristocrata dar care nu ne zgudue, cum e Ana Karenine, ceea ce azi nu mai place. Dostoievski descrie oameni necăjiţi umiliţi încît cetitorii devin prietenii lor. Uiţi să mai admiri pe scritor şi te interesezi numai de soarta celor pe care îi descrie. Venind la Wagner , sa spune că acesta e un scriitor nervos, agitat. El voeşte ca eroii lui să stîrnească calităţile bune de oameni. Puterea lui educativă e mare. Pune o mulţime de probleme filosofice şi sociale. Scrierile lui sunt făcute nu numai pentru a distra pe cineva, ci pentru a-l face să cugete, să sufere... Wagner nu e mult cunoscut în afară de Rusia, căci pune chestii ce interesează mai mult pe Ruşi. După aceste observaţii d. dr. Guţu dădu cetire nuvelii „Bunicuţa“ traduse de d-sa într’o limbă foarte curată şi frumoasă. Din nuvelă se vede lipsa de adevarată dragoste din partea celor bogaţi pentru cei sărăci şi neputincioşi. Şi într’adevăr această bucată literară te face să cugeţi şi să suferi mult. Trăeşti cu eroina speri cu ea, suferi şi apoi rămîi tot cu ea, ne mai putînd, pare a te despărţi de sufletul ei atît de bun şi încrezător în oameni Pentru Marţa viitoare 19 Ianuarie 8uni. sara d. I. Constantinescu profesor de Geografie va vorbi tot la Cerc despre : Cui se datoreşte prosperitatea Sviţerei ? □ După îndemnul unui mare număr de persoane, care au lipsit astă-vară din oraş, Cinematograful Pathé Fréres (Circul Sidoli) reprezintă pentru a doua şi ultima oară, în seara de joi 14 Ianuarie. Viaţa şi răsboaele marelui Împărat Napoleon Bonaparte. Este reprodusă în scene însufleţite—întreaga epopee istorică, fidel reconstituită după acte şi documente autentice.—Restul programului cinematografic de joi 14 ianuarie a. c. este complect nou şi cuprinde între altele frumoasa scriere a lui Alfred de Musset: On ne badine pas avec l’amour (Să nu te joci cu dragoste). Piesa este jucată de artiştii teatrului „Comedie Franţaise“, clasica şcoală teatrală a lumei întregi. Un sunet de o importanţă ştiinţifică este apoi „Pescuitul în largul mării“ unde ni se arată-bine înţeles exact după natură—interesante şi exotice specii de peşti şi imensele bogăţii cuprinse în adîncimile oceanelor.—Sermanul clown sau Romanul unui călăreţ de înaltă şcoală ne reprezintă o înscenare admirabilă. Este „curriculum vitae“ unei călăreţe şi unui clown care ne arată viaţa zbuciumată şi plină de pericole a acestor artişti. Comedii în mare număr şi foarte reuşite complectează noul pro-gram al distractivului şi instructivului eatru Cinematografic care începe joi 14 Ianuarie a. c. □ In ziua de 30 Ianuarie c. va avealoc la Teatrul Naţional un bal, organizat de societatea Pinea Săracilor. □ Miine va avea loc la biserica protestantă, un Te-Deum, cu ocazia aniversarei naşterei Imparluluî al Germaniei. Va urma apoi o recepţie la consulatul German. „ Medicii însărcinaţi cu constatarea stărei mintale a lui Stoeneacu zis Stoian, atentatorul la viaţa d-lui I. Brătianu, a stabilit că este responsabil. A fost adusă, spre a fi internată în Ospiciul de la Socola, femeea Stanca Sandu Mîndru, din Buceşti judeţul Tecuci, Iaşul în carnaval.—Fără îndoială cheia sezonului va fi grandiosul Bal mascat-costurat aranjat de Societatea de Gimnastică, sport şi Muzică din Iaşi. Sunt încă în amintirea ieşenilor senzaţiunile atît de plăcute încercate la balul din anul trecut şi o dovadă că ceia ce societatea organizează esă bine, sînt înălţâtoarele festivităţi naţional religioase şi tradiţionalul revelion organizate anul acesta. Comitetul societaţei în urma experienţelor făcute şi cîştigate de la primul bal în acest gen, a pornit mai întâi într’o aprigă fugă pentru a recruta un comitet organizator compus din specialişti în artă humorului, bunului gust, vieţei vesele etc. a tot ce se cere,pentru ca timp de cîteva ore cît distinşii participanţi vor fi împreună să se simtă în atmosfera unei lumi ferice care, deşi cu patimile ei sufleteşti, cel puţin în dosul unei măşti care te va face să te strîmbi de rîs, să te intrigheze, să te minunezi, să încerci în fine un cortegiu nesfîrşit de senzaţiuni plăcute din care să respire veselie, plăcere, fraternitate, comunicativitate, etc. etc, mai presus de orice neplăcut din viaţa banală. Acesta este cuvîntul de ordine pentru comitetul organizator. Dacă cineva cate curios a şti cam ce va vedea în această fericire serată a paradisului pămîntesc, printr’o abilă cercetare, specială reporterilor meşteri, am putut afla şi cu fizicul indiacreţiunei, putem anunţa splendidele grupuri înjghebate şi conduse de maeştrii speciali precum : Chineji, Trubaduri, Baragladine, Perciunaţi, Damblagii, Saltimbanci, Gimnastici, Zarzavagii, Papugii, Apaşi, Clovni, Animale, Presa, Moda, Aeroplane, etc. etc. apoi tipuri diverse de un humor inrezistibil. Şi cînd te gîndeşti că toată această fericire o capeţi în schimbul unei modeste sume de lei noi şi numai la Societatea de Gimnastică sport şi muzică. Aşadar ! La 30 Ianuarie toată lumea va fi în Paradisul Pămîntesc.