Opinia, septembrie 1911 (Anul 8, nr. 1388-1412)

1911-09-01 / nr. 1388

fiecare an cupoanele la bancă, vecinie în creştere, îi plac evenimentele cu ca­racter îngrozitor. Or, Rusia cu expro­­piatorii ei, cu grevele, revoluţiile, cu inhariile ei,—existente sau imaginare, e tot una,—pentru burghezul european, are un farmec special. — Inchipueţi, ma chére, la Baku iar au tăiat în bucăţi, pe un bogat armean. — Doamne fereşte, mon chére, că la noi nu e aşa ceva ! Şi ambilor, coconii Leonida şi Mitu, li se face pielea rece şi în acelaşi timp im fior cald le trece prin inimă. Ce bine trăasc ei,­ nesupăraţi, fericiţi, in ţărişoara lor, care le dă aşa de frumoase procente. Cîţi boeri romîni nu şi zic cetind des­pre Rusia : — Fericită e ţara noastră ! Aci e de trăit ! Cîţi insă, care ele gindesc la acel „no­rod“ care trăeşte de azi pe inline, risi­piţi pe latifundiile proprietarilor ro­mîni, pot spune acelaşi lucru. Ceea ce încă face ca Rusia să-şi aibă o „presă proastă“ în străinătate, afară de acea presă, care are nevoe ca patro­nii ei să poată da cu împrumut Rusiei, ca mai multe procente e şi o anumită psihologie a ziaristului. Mai tot ziaristul e un răzvrătit, un fost socialist, or chiar şi acuma nutrind ide­ile unei răzvrătiri sociale. El scrie însă la ziarele burgheze, liberale sau con­servatoare. El apără guvernul său, când acesta împuşcă ţărănimea, sau astâm­­pără o grevă cu latul săbiilor. El este, în partea oficială a ziarului conserva­tor, pentru proprietatea individuală, or­dinea — mai ales, — ordinea, — în stat înainte de toate, el este pentru liniştea publică. Pentru aceasta el este redactor oficial. Un ziar are însă şi alte rubrici, ne­oficiale. In aceste poate scrie redactorul ce vrea. Aci, redactorul şi devine ceea ce este, socialist său revoluţionar. Aşa în ziarele conservatoare şi libe­rale veţi găsi articole în potriva acelo­raşi fapte, pe care le fac şi guvernele şi partidele ziarelor respective, dar cari se petrec aiurea. Cum ziaristul nu-şi poate numi pe patronii lui „nişte ticăloşi cari oprimă milioane de ţarani“, el atacă guvernul rusesc pentru aceleaşi fapte. Rusia e calul de bătaie ! Dacă redactorul ar scrie şi­­cu ace­laşi succes şi cu aceeaşi dreptate de starea „ţăranului român“, de mizeria în care trăeşte, ar fi dat afară din redac­ţie. Directorul ziarului iar spune: — Ce spui bazaconii d-le, Romînia e o ţară fericită, are cei mai fericiţi ţă­rani de pe mapamond ! Dacă aceleaşi lucruri se scriu despre Rusia, pe d. director nu­­ priveşte. — Tîarbară ţară d-le, auzi cum trăesc ţaranii acolo. După ce ţăranii de la Rucăr au fost bătuţi, de­sigur şi Epoca şi Conservato­rul a scris : — Aşa merită aceşti mojici ! Canalia asta trebue bătută la spate ca să înveţe minte! Noi suntem un stat de ordine, mai întăi de toate ! Stat de ordine ! In acelaşi număr tînărul redactor a scris la o coloană nevinovată : „Groaznicele terori din Rusia. Mize­rabilul guvern chinueşte mii de lucră­tori. Închisorile sunt pline. Nu pricepem cum ţara asta poate tolera atari stări de fapt. Nădejdea este în ridicarea pro­letariatului rus, etc. etc.“ Nu este în Rusia mai rău ca aiurea şi unele ţări ar putea privi cu atenţie la ţeara rusească, căci sunt multe lu­cruri mai bune în imperiul ţărilor de­cit in statele autonome, libere şi chiar republicane.­­ Dar nu de aceasta vreau să scriu de data asta. Ceea ce voiam să spun e că nu tre­bue judecată o ţară după psichologia aib­is. Rusul ’şi are psihologia lui anumită. Mai întăi, fie forma anterioare pe care a avut-o ţara asta, fie propergînd revo­luţionară ce de ani se face, rusul are o concepţie diferită de cit a altor popoare despre stat, despre ordine in stat, despre supunerea colectivă faţă de legi. Rusul e vecinic un nemulţumit. Eu cred că însăşi generalii gubernatori nu sunt mulţumiţi cu situaţia lor şi cîrtesc în potriva guvernului. Ceia ce face la alte popoare tăria, e disciplina cetăţă­­neasca, e o anumită supunere faţă de legile şi aşezămintele naţionale. Ruşii ca şi toţi Slavii, n’au această disciplină. Rusul e pururea un opozant al gu­vernului, al ordinei existente. Credeţi că el e nemulţumit numai în Rusia ? El este pretutindeni un răzvrătit. Revoluţionarul rus la Geneva, strigă contra republicei Geneveze. In această mică ţărişoară, unde sunt toate libertă­ţile, dar condiţionate ca ele să nu supere nici libertatea altuia, rusul se găseşte legat. In ţara lui el se poate îmbăta şi face scandal în plină stradă, la Geneva el e dus la închisoare şi a doua zi pe­depsit cu cinci lei amendă pentru „scandal“. — Asta e libertate ? strigă rusul. Neamţul hiat plăteşte cinci lei, chiar de este socialist pentru că el ştie că ar fi o harababură ţara aceia, in care fie­care şi-ar face de cap. Rusul nu, el are o concepţie deosebită de toate. A doua zi după revoluţia rusească, cînd se dăduse Rusiei o constituţie du­pă calapodul celei engleze, se puseseră bazele unui stat liberal, ruşii nu voiau să primească o atare constituţie, de­oare­ce se admitea un Parlament fără eligibilitatea femeilor. Or tot, or nimica ! Aut­cesar, ant nihil ! Cînd după şease luni prima dumă rusească fu închisă pentru că jumătate din ea ţipa la toate" proectele guver­nului : — Nu vrem să lucrăm cu guvernul asasin, şi care nu vrea să dea drept de vot femeilor, presa europeană ţipa : — Barbara Rusie, nu respectă Con­stituţia. Ceia ce nu împiedeca, ca în Anglia sufragetele să fie scăldate de două ori pe an­­de tulumbele pompierilor, iar „so­cialiştii englezi“ să nu vorbească nimic în folosul dreptului de vot al femeilor. Ziarele româneşti, atacau guvernul rusesc, de­şi în România cinci milioane de ţărani au trei­zeci de deputaţi în Cameră şi aceştia mai toţi profesori u­­niversitari, plus nea Dinca Schilero şi tî­nărul prince Brancovano. Şi să nu mori de rîs ! Cînd guvernul rus, văzind că consti­tuţia engleză aduce în dumă numai re­voluţionari şi nici un om, cu care să se poată lucra ceva serios, el a schimbat legea electorală; presa europeană şi cea română au strigat din nou : — Rusia barbară retrage legile libe­rale ! D. Duca de sigur într’un violent ar­ticol In Viaţa Rominească a vestejit a­­ceastă politică, retrogradă şi in acelaşi timp de sigur redacta legea contra sin­dicatelor lucrătorilor. — Mă rog lucrătorii noştri îşi fac de cap. Dacă nu vom aduce o lege a sin­dicatelor, avem să ajungem mai rău ca în Franţa. Ori­ce Constantinescu-Purcel e în stare să ne dicteze. Ce admirabilă e această elocvenţă in­ternaţională cînd e vorba de interesele ei ! Când citesc atacurile presei socialiste contra Rusiei, ale presei anarhiste sunt de acord cu ele. Oamenii aceştia în ţa­ra lor sunt contra stărei de lapte exis­tente şi deci cu atlt mai mult sunt con­tra aceleiaşi stări din Rusia. Dar cînd citesc pe toţi d-nii Duca şi toată presa burgheză străină că se framîntă de ne­fericirea poporului rusesc şi in acelaşi timp,intraillează satele lor, bat la spate pe ţăranul lor, inventează procese con­tra lucrătorilor fac legi de persecutare a sindicatelor,—îmi vine să rid. Dar rusul ţaran sau lucrător e de zece ori mai bine de cit In alte ţări. Cel« ce­­ face sa protesteze , că a ajuns la concepţii şi vederi mai mari de cit libertăţile şi drepturile pe care le are. Dacă alte ţări sunt liniştite e că mi­zeria, ticăloşia au făcut­ atîta de neno­rocită populaţia in­cit ea nu mai poate reacţiona. Tăcerea ei face pe d. Duca sau alt „mare“ politician să creadă că e fericită ţara sa şi să creadă că protestul din Rusia e o dovadă a nenorocirei ei. Protestul insă din Rusia continuu şi permanent permite oamenilor din ţara aceasta să se glndească la soarta noro­dului lor şi să facă ceva pentru el. Protestul ţăranilor noştri a avut ca rezultat Împuşcarea cîtorva mii din ei şi făurirea cîtor­va legi, cari permiteau Brătienilor, d-lui Duca şi altora să în­caseze cîte­va mii de lei lunar, tantie­me, şi alte marafeturi băneşti. Dar subiectul e interesant. Cred să mai revin incă odată cînd voi vorbi de psihologia rusului din alte puncte de vedere, in care se vede de asemeni tot nihilismul sufletului său, ceia ce-1 face cu greu să primească formele europe­neşti de guvernare, la care guvernele sale '1 silesc. Dr. I. Duscian 1- a). Se va da o deosebită atenţiune intreţinerei cît mai curate a localurilor de şcoli. In acest scop toate sălile fre­­quentate de Eievi şi Eleve, precum şi mobilierul şcolar vor fi cît mai des cu­răţite şi spalate cu soluţiuni antiseptice (se va evita sublimatul corosiv) sau chiar numai cu leşie iute şi cu săpun ; latrinele vor fi zilnic spalate pe jos, iar păreţii lor pe înălţime de 1.50 cu­m. de la duşumea ; aerisirea tuturor Încăperi­lor se va face în mod regulat. Vasele pentru păstrat apa de băut (acolo unde sunt) vor fi zilnic frecate cu cenuşă şi apoi clătite cu apă feartă.­La uşile de intrare se vor aşterne preşuri udate în soluţiuni antiseptice în scop ca cine intră să şi şteargă tălpile de aceste pre­şuri. Vistierele vor fi curat întreţinute. 2­ a). Toţi Elevii şi Elevele vor fi in­spectaţi zilnic în ce priveşte curăţenia corporală. Băeţii vor fi tunşi mărunt, iar fetele vor fi supraveghiate ca zilnic să-şi fi peptănat capul. Corpul va fi curat, iar rufăria de corp (ori­cît de saraca) să fie cît mai curată posibilă (chestiunea curăţeniei corporale intrînd şi în rolul educativ, o considerăm de o importanţă capitală şi de aceia insistăm ceva mai detailat). 3­ a). In toate şcolile cu Externate, sau semiinternate, zilnic se vor lua in­­formaţiuni de la Elevi şi Eleve dacă în familiile lor, la gazdele lor, în vecină­tate, există cazuri de boli molipsitoare sau numai bănuite a fi molipsitoare. Acelor Elevi şi Eleve, cari vor da răs­punsuri afirmative, nu li se va permite intrarea în şcoală pănă după primirea de către direcţiunea şcoalei a unei no­tificări scrisă din partea Serviciului sa­nitar al Oraşului care va infirma sau confirma spusele Elevului sau Elevei. Numele acestor şcolari se va trece pe o listă cu adăugarea domiciliului (Strada şi No.) şi se va înmîna de urgenţă me­dicului sanitar cel mai apropiat sau chiar Comisiei de dispărţire cea mai apropiată (se va evita corespondenţa prea complicată cu autorităţile, care st­au biurourile prea îndepărtate). 4­ a) Elevii şi Elevele bolnavi, în spe­cial cu Febră, se vor trimete imediat acasă, liste cu numele şi adresele lor se vor înainta de urgenţă ca la punctul 3 5 a). De Elevii şi Elevele cari lipsesc nemotivat ,de la şcoală timp de două zile consecutiv, se vor forma liste cu numele şi adresele lor şi se vor înainta de urgenţă ca la punctul 3. 6­ a). Elevii şi Elevele prevăzuţi la punctele 4 şi 5 nu vor reprimiţi în şcoală decit numai ju­tificind reintrarea lor prin o notificare în scris el­berată de către un medic funcţionar în serviciul Oraşului. 7­ a)., la internare, (în infirmerii sau dormitoare) nu se vor ţinea pentru în­grijire Elevi sau Eleve bolnavi a căror boală ia un caracter serios. Aceşti bol­navi se­ vor trimite acasă, sau se vor interna în spitale. De numele şi adre­sele lor se vor forma liste, cari de ur­genţă sa vor înainta ca la punctul 3, iar la reprimire vor prezenta notifica­rea de la punctul 6. 8­ a). In zilele de sărbători se va face curăţenie mai mare a localurilor, iar în timpul vacanţiilor se vor desinfecta toate localurile de şcoli împreună cu mobilierul din sălile de clas şi din dor­mitoare, la internate. Serviciul Sanitar al Oraşului pune la dispoziţia şcoalelor aparatele, în mod cu totul gratuit. 9 a). La redeschiderea şcoalelor cu sau fără internate, sau după vreo închi­dere eventuală a şcoalei, toţi elevii şi elevele sunt datori a prezenta la intra­rea în şcoală o notificare scrisă din partea medicului oficial al localităţei unde a fost, notificarea prin care să se arăte, dacă casa în care a fost elevul sau eleva nu a fost infectată de vre­o boală molipsitoare în interval de una lună anterior de la data notificărei. Aceste notificări nu vor fi scrise pe timbru, ci pe h­ărtie simplă. Pentru motivul că nu s’a comunicat cum că asemenea măsuri de și au mai fost în uz, dar nu au dat rezultate bune din cauză că asemenea notificări se e­­liberează prin complezenţă şi că prin urmare au fost cazuri de boli molipsi­toare introduse în şcoli de către elevi sau eleve infectaţi acasă, api onoarea a vă ruga stăruitor ca atunci cînd veţi constata sau numai bănui că s’ar fi comis vre-o incorectitudine în acest sens, să bine­voiţi a-mi comunica cazul mie personal; în acest caz vă rog a-mi prezenta şi notificarea scrisă prezentată de elev sau elevă. Ia ce priveşte măsurile de constrin­­gere pentru ca dispoziţiunile de mai sus, privitoare pe elevi şi eleve, să fie realizate întocmai, rămîne la aprecia­rea Domniei-Voastre. In ce priveşte proc­uarea mijloacelor materiale acolo unde sunt necesarii, rămîne la stăruinţa ce veţi bine­voi a pune în acest scop. De cele de mai sus vă rog să bine­voiţi a ţinea samă nu numai acuma cînd suntem în plină epidemie de scar­latină, ci să fie realizate în mod per­manent, ori­care ar fi starea sanitară a oraşului întru­cît, o repet, scopul şi rolul nostru nu este de a combate o stare rea, ci de a menţine pe cea bună, iar de la aflarea sau nu a primului caz de boală molipsitoare, depinde oprirea sau generalizarea epidemiilor despre a căror consecințe dezastroasă cred cu totul de prisos a vă mai menționa. EPIDEMIILE Deschiderea Şcoalelor D. dr. Floru, medic şef al oraşului, a adresat azi direcţiunilor şcoalelor pu­blice şi particulare din localitate, cir­culara următoare : De o serie de ani, in oraşul Iaşi, în mod aproape permanent se menţin di­ferite boli molipsitoare, cari deseori iau forme de Epidemii cu caractere de gra­vitate îngrijitoare. Actualmente chiar suntem in plină Epidemie de scarlatină. Ne este bine cunoscut la toţi că aglo­­meraţiunile favorizează Întreţinerea şi extinderea boalelor epidemice, iar pentru acele cu predilecţie pentru copii, şco­lile sunt un adevărat focar de propa­gare. Intru­cît prevenirea bolilor în general şi în special a bolilor molipsitoare for­mează preocuparea de căpitenie a ser­viciului sanitar public, iar partea cura­tivă abia un accesoriu a îndatoririlor şi preocupărilor noastre, am onoare a vă ruga ca în interesul sănătăţei publice şi în conformitate cu litera şi spiritul legilor şi regulamentelor şcolare şi sa­nitare, să bine­voiţi a dispune aplicarea cit mai riguroasă a următoarelor dis­­poziţiuni: OPINIA Viteza-Ştinta-Fizic Tifosul evitat. — Boala epidemică— mai curînd endemică—pururea la ordi­nea zilei în Iaşi e obiectul unei cercetări în ultimul număr din „La Presse Mui­dicale“ unde profesorul Landouzy se ocupă de vaccinarea anti-tifică, pe ur­ma căreia se înregistrează frumoase succese: „Morbiditatea tifică era mult mai numeroasă pînă a nu se practica vac­cinarea. Primele inoculări, ale căror rezultate au fost mai categorice s’au făcut în armata engleză. De îndată s’a înregistrat un benefi­ciu de 50 la sută asupra morbidităţii. La Ladysmith, vaccin­aţii în propor­ţie de 6 luni, erau privilegiaţi în faţa morbidităţei. In 1907 vaccinaţiunile operate în ar­mata Indiilor au redus la jumătate şi apoi la sfert numărul cazurilor de ti­fos abdominal. Proporţia deceselor a fost de patru ori mai mică la ino­culaţi. Intr’o lucrare de curînd apărută, co­lonelul R. N. Firth („Journal of the Royal Army Medical Corps“) precizează rezultatele obţinute în armata din In­dia prin vaccinul anti-tific. Sub influenţa acestui vaccin, Firth stabileşte următoarea descreştere a fe­brei tifoide : Am fi avut destule de p­aznnci ca şi medicii noştri de spitale să şi dee părerea asupra rezultatelor vaccinării anti-fice. N’au oare vreme clinicianii noştri s’o încerce ? * Noua piesă a lui Frantz Adam Bay­erlein întitulată „Das Wunder des hei­ligen Lorenz“, se va juca in seziunea aceasta la „Volkstheater“ din Viena. * La Veneţia unde clerul e tare, pri­marul a impus Invăţămîntul religios în t­mpul corelor de şcoală. Cînd ministrul instrucţiunei publice află aceasta, el supuse afacerea autorităţii supreme, consiliului de stat. Decisiunea acestuia are o mare im­portanţă. Ea zise : „In nici un caz in­strucţia religioasă nu poate fi dată în timpul şcoalei, pentru că aceasta ar în­semna un amestec al părinţilor în tre­­bile învăţămîntului şi ar face să se piar­dă timpul copiilor cari nu vreau să primească instrucţia religioasă". Se ştie că în Italia instrucţia reli­gioasă este facultativă. * □ Procesul Negruzzi-„Ordinea“— Iată­ ce scrie confratele nostru Ordinea privitor la darea sa în judecată de către falitul Negruzzi, prefectul judeţului Iaşi . Ziarele au publicat ştirea că prefec­tul de Iaşi, ne-ar fi dat în judecată pentru un articol în care afirmam că de cînd a fost chemat la înalta func­ţiune pe care o ocupă, protestele curg gîrlă şi că, pentru a-şi procura bani, s’a văzut nevoit să exerciteze un adevă­rat şantaj asupra fostului consiliu ju­deţean, cerîndu-i un supliment de salar de 6000 Iei anual, cu promisiunea că îndată ce consiliul îi va vota acest sur­plus, va renunţa la el, lucru ce însă nu s’a întîmplat spre marea surprindere a consilierilor. Faptele acestea sunt de domeniul pu­blic. Ia adevăr, că prefectul de Iaşi are poliţe protestate, o atestă toate ziarele speciale, cari publică tablourile de pro­teste; că prefectul de laşi a indus în eroare disolvatul consiliu general, este iarăşi de notorietate publică şi un fost consilier judeţean a afirmat-o prin scris, sub a sa iscălitură. De ce d. Negruzzi n’a chemat atunei în judecată pe con­silierul semnatar al acelei declaraţiuni şi pe ziarul „Mişcarea“ care o publicase ? Pentru că faptele sunt perfect adevărate. Da, dar noi afirmasem şi altceva în articolul care a avut darul să enerveze la originalul prefect de Iaşi , noi am relevat pungăşia cu paşapoartele date ţiganilor lăeşi, cari au fost respinşi de la graniţa rusească. Faptul acesta, noi l-am pus in legătură cu manifesta lipsă de bani in care se găseşte de atîta vreme proiectul Negruzzi. Apropierea aceasta între două fapte l­egal publice, pare a fi determinat pe­­ Negruzzi la darea noastră în judecată. Faptul în sine nu ne poate de­cit bu­cura. Poate că cu prilejul acestui pro­ces să putem pătrunde taina paşapoar­telor ţigăneşti, din care „Evenimentul“ d-lui Grecianu a izbutit să facă un a­­devărat rebus. In ce priveşte însă, fără îndoială, neplăcuta amintire a poliţelor protestate ţinem să atragem atenţia d-lui Negruzzi că există la noi, contra platni­cilor răi o lege pentru constrîngerea cor­­poridă, şi că dacă d-sa se mai află azi in fruntea oropsitului judeţ Iaşi şi mai poate înainta jalbe la curţile cu juraţi, apoi aceasta se datorează unei simple controverse de drept, în care a preva­lat părerea că această bine­făcătoare lege nu mai e aplicabilă întru cît e an­terioară actualei Constituţii. □ Aflăm cu plăcere că Joi 1 Septem­brie, are loc logodna d­nei Olga G. Da­­maschin, fiica d-nei Eliza G. Damaskin, cu d. Sub­ l­t. Ciru Mireara. □ In viitoarea sa şedință, consiliul comunal, se va ocupa, cu rectificarea budgetului, în sensul ca suma de 18.000 Iei, ce fusese afectată ca onorariu pen­tru inginerul inspector, să treacă la paragraful extraordinar, comuna renun­­ţînd la angajarea unui inginer inspector. □ Un incendiu a distrus ori noapte o gireadă de grîu, proprietatea d-lui Iosub Schwartz, din comuna Galata. Pagubele sunt de 4.000 lei. □ In comuna Cucoreni, jud. Boto­șani, s’a declarat antraxul printre vi­tele locuito­rilor. □ Epidemia de difterie, care a bîn­­tuit în comuna Cotnari, în urma mă­surilor luate, s’a stins cu desăvîrşire. □ Domnul Maior Mihail Olteanu, din Regimentul 7 Roşiori, a fost numit ca delegat militar, în comisiunea pentru inspectarea şi clasarea rechiziţiilor. Q Un incend­u a distrus astă noapte 3 girezi de grîu, de pe moşia Clrniceni, proprietatea d-lui Moscu Lu­bel. De la girezi, focul s’a întins, mai departe şi a ars şi una batoză de trier. Pagubele se urcă la suma de 23.000 lei. Focul se presupune că ar fi­­fost pus de un rău făcător. □ Eri a fost arestată Maria Boghici, pentru că servindu-se de o chitanţă falsă, a încasat o sumă de bani de la doamna Marta Ionescu. Ui­t logodna. — Eun, Marţi, 30 Au­gust a. c., oara 9 seara, a avut loc lo­godna d-rei Fiorica A. Popovici, fiica amicului nostru Econom A. Popovici şi a d-nei Efrosina A. Popovici, cu d. Ioan Blanariu, licenţiat in Matematici. După logodnă a urmat dansul, din ce în ce mai animat pînă în zorii zilei. Din numeroasa asistenţă, remarcăm : Doamnele : Efrosina A. Popovici, Ma­ria Blanariu, Maria Savin, Clara G.­The­odor, Cécile Loc. Popovici, Marie Era­­clide, Marie G. Popovici etc. Domnişoarele : Alice A. Popovici, Vir­­ginie Eraclide, Lucreţia Stamate, Eliza Grajdeanu, Maria Blanariu, Eugenie G. Popovici, Aglaea Blanariu, Elena G Po­povici, Cleo Eraclide, Frosica Necolau, Maria G. Popovici, Georgeta, Artemiza şi Lidia Theodor etc. D­nii: Economi Alexandru Popovici Pavel Savin, Vercanu şi Stamate , Dimi­­trie Longhinescu, Grigore Theodor, Ltc. A. Popovici, Vasile Butnariu, Raicu, Virgil A. Popovici, Eduard Tulii, Ioan Bogdan, C. Faur, Cezar A. Popovici, E­­ugen C. Marinescu, Romeo Drăghici, E­­ugen A. Popovici, Eduard G. Popovici, Cezar Vuza, Constantinescu A., Paras­­chiv, Mihai Luca, Ovidiu şi Remus A. Popovici etc. Felicitări­i noastre. Eri s’a efectuat alegerea noului comitet a societăţei de bine­facere „Frăţia“. D. I. Komarnitzki a fost reales preşe­dinte.­­ Bogatul program al Teatrului Ci­nematografic, Pathé-Fréres din noua grădină Trajan, reprezintă astă seară Marţi 30 August următoarele sujete : Uliul şi Porumbiţa, patimi şi mora­vuri—Făţărnicie şi exploatare.—O splen­didă naraţiune însufleţită luată din viaţa reală. Admirabilă înscenare şi perfectă interpretare. Bogatul program cuprinde apoi: La nordul insulei Borneo (Arhipelagul in­dian), scene şi vederi de călătorie.— Doctorul de plasă, mare roman însu­fleţit.—Mar Linder, în mijlocul familiei sale, comedie cu simpaticul actor.— Pi­ticul Gaston (Litle Moritz) îşi urăşte servitoarea, comedie.—Cum se fabrică dopurile de plntă, scene industriale.— Provence (Sudul Franţei), anticele şi clasicele sale monumente, interesante vederi de călătorie.—Fericită transfor­mare, comedie excelentă. Spectacolul se sfirşeşte cu Pathé-Jour­nal cu modele, sporturile, evenimentele mari şi telegramele însufleţite din lu­mea întreagă. Programele se schimbă de două ori pe săptămînă . Lunia şi Joia şi repre­zentaţiile cinematografice au loc în fie­care seară la noua Grădină Traian. Duminicile şi serbătorile Matineuri la 4 ore ziua în sala Circului Sidoli — cu preţurile populare, Anul Cazuri Mortali de boală tare 1906 1095 524 1907 910 192 1908 1001 190 1909 639 112 1910 350 47 STRUNA ZILEI S L­Ă B I C I U N Pacă ţaranul îşi mai respectă biserica, apoi a­­ceasta nu o face din cauza preotului...» «Neamul Romînesc». Foarte drept vorbeşte „Neamul“... Ştim că se întimpă adese S’o iubească şi de dragul Tinerelor... preotese­

Next