Opinia, septembrie 1911 (Anul 8, nr. 1388-1412)
1911-09-01 / nr. 1388
fiecare an cupoanele la bancă, vecinie în creştere, îi plac evenimentele cu caracter îngrozitor. Or, Rusia cu expropiatorii ei, cu grevele, revoluţiile, cu inhariile ei,—existente sau imaginare, e tot una,—pentru burghezul european, are un farmec special. — Inchipueţi, ma chére, la Baku iar au tăiat în bucăţi, pe un bogat armean. — Doamne fereşte, mon chére, că la noi nu e aşa ceva ! Şi ambilor, coconii Leonida şi Mitu, li se face pielea rece şi în acelaşi timp im fior cald le trece prin inimă. Ce bine trăasc ei, nesupăraţi, fericiţi, in ţărişoara lor, care le dă aşa de frumoase procente. Cîţi boeri romîni nu şi zic cetind despre Rusia : — Fericită e ţara noastră ! Aci e de trăit ! Cîţi insă, care ele gindesc la acel „norod“ care trăeşte de azi pe inline, risipiţi pe latifundiile proprietarilor romîni, pot spune acelaşi lucru. Ceea ce încă face ca Rusia să-şi aibă o „presă proastă“ în străinătate, afară de acea presă, care are nevoe ca patronii ei să poată da cu împrumut Rusiei, ca mai multe procente e şi o anumită psihologie a ziaristului. Mai tot ziaristul e un răzvrătit, un fost socialist, or chiar şi acuma nutrind ideile unei răzvrătiri sociale. El scrie însă la ziarele burgheze, liberale sau conservatoare. El apără guvernul său, când acesta împuşcă ţărănimea, sau astâmpără o grevă cu latul săbiilor. El este, în partea oficială a ziarului conservator, pentru proprietatea individuală, ordinea — mai ales, — ordinea, — în stat înainte de toate, el este pentru liniştea publică. Pentru aceasta el este redactor oficial. Un ziar are însă şi alte rubrici, neoficiale. In aceste poate scrie redactorul ce vrea. Aci, redactorul şi devine ceea ce este, socialist său revoluţionar. Aşa în ziarele conservatoare şi liberale veţi găsi articole în potriva aceloraşi fapte, pe care le fac şi guvernele şi partidele ziarelor respective, dar cari se petrec aiurea. Cum ziaristul nu-şi poate numi pe patronii lui „nişte ticăloşi cari oprimă milioane de ţarani“, el atacă guvernul rusesc pentru aceleaşi fapte. Rusia e calul de bătaie ! Dacă redactorul ar scrie şicu acelaşi succes şi cu aceeaşi dreptate de starea „ţăranului român“, de mizeria în care trăeşte, ar fi dat afară din redacţie. Directorul ziarului iar spune: — Ce spui bazaconii d-le, Romînia e o ţară fericită, are cei mai fericiţi ţărani de pe mapamond ! Dacă aceleaşi lucruri se scriu despre Rusia, pe d. director nu priveşte. — Tîarbară ţară d-le, auzi cum trăesc ţaranii acolo. După ce ţăranii de la Rucăr au fost bătuţi, desigur şi Epoca şi Conservatorul a scris : — Aşa merită aceşti mojici ! Canalia asta trebue bătută la spate ca să înveţe minte! Noi suntem un stat de ordine, mai întăi de toate ! Stat de ordine ! In acelaşi număr tînărul redactor a scris la o coloană nevinovată : „Groaznicele terori din Rusia. Mizerabilul guvern chinueşte mii de lucrători. Închisorile sunt pline. Nu pricepem cum ţara asta poate tolera atari stări de fapt. Nădejdea este în ridicarea proletariatului rus, etc. etc.“ Nu este în Rusia mai rău ca aiurea şi unele ţări ar putea privi cu atenţie la ţeara rusească, căci sunt multe lucruri mai bune în imperiul ţărilor decit in statele autonome, libere şi chiar republicane. Dar nu de aceasta vreau să scriu de data asta. Ceea ce voiam să spun e că nu trebue judecată o ţară după psichologia aibis. Rusul ’şi are psihologia lui anumită. Mai întăi, fie forma anterioare pe care a avut-o ţara asta, fie propergînd revoluţionară ce de ani se face, rusul are o concepţie diferită de cit a altor popoare despre stat, despre ordine in stat, despre supunerea colectivă faţă de legi. Rusul e vecinic un nemulţumit. Eu cred că însăşi generalii gubernatori nu sunt mulţumiţi cu situaţia lor şi cîrtesc în potriva guvernului. Ceia ce face la alte popoare tăria, e disciplina cetăţăneasca, e o anumită supunere faţă de legile şi aşezămintele naţionale. Ruşii ca şi toţi Slavii, n’au această disciplină. Rusul e pururea un opozant al guvernului, al ordinei existente. Credeţi că el e nemulţumit numai în Rusia ? El este pretutindeni un răzvrătit. Revoluţionarul rus la Geneva, strigă contra republicei Geneveze. In această mică ţărişoară, unde sunt toate libertăţile, dar condiţionate ca ele să nu supere nici libertatea altuia, rusul se găseşte legat. In ţara lui el se poate îmbăta şi face scandal în plină stradă, la Geneva el e dus la închisoare şi a doua zi pedepsit cu cinci lei amendă pentru „scandal“. — Asta e libertate ? strigă rusul. Neamţul hiat plăteşte cinci lei, chiar de este socialist pentru că el ştie că ar fi o harababură ţara aceia, in care fiecare şi-ar face de cap. Rusul nu, el are o concepţie deosebită de toate. A doua zi după revoluţia rusească, cînd se dăduse Rusiei o constituţie după calapodul celei engleze, se puseseră bazele unui stat liberal, ruşii nu voiau să primească o atare constituţie, deoarece se admitea un Parlament fără eligibilitatea femeilor. Or tot, or nimica ! Autcesar, ant nihil ! Cînd după şease luni prima dumă rusească fu închisă pentru că jumătate din ea ţipa la toate" proectele guvernului : — Nu vrem să lucrăm cu guvernul asasin, şi care nu vrea să dea drept de vot femeilor, presa europeană ţipa : — Barbara Rusie, nu respectă Constituţia. Ceia ce nu împiedeca, ca în Anglia sufragetele să fie scăldate de două ori pe ande tulumbele pompierilor, iar „socialiştii englezi“ să nu vorbească nimic în folosul dreptului de vot al femeilor. Ziarele româneşti, atacau guvernul rusesc, deşi în România cinci milioane de ţărani au treizeci de deputaţi în Cameră şi aceştia mai toţi profesori universitari, plus nea Dinca Schilero şi tînărul prince Brancovano. Şi să nu mori de rîs ! Cînd guvernul rus, văzind că constituţia engleză aduce în dumă numai revoluţionari şi nici un om, cu care să se poată lucra ceva serios, el a schimbat legea electorală; presa europeană şi cea română au strigat din nou : — Rusia barbară retrage legile liberale ! D. Duca de sigur într’un violent articol In Viaţa Rominească a vestejit această politică, retrogradă şi in acelaşi timp de sigur redacta legea contra sindicatelor lucrătorilor. — Mă rog lucrătorii noştri îşi fac de cap. Dacă nu vom aduce o lege a sindicatelor, avem să ajungem mai rău ca în Franţa. Orice Constantinescu-Purcel e în stare să ne dicteze. Ce admirabilă e această elocvenţă internaţională cînd e vorba de interesele ei ! Când citesc atacurile presei socialiste contra Rusiei, ale presei anarhiste sunt de acord cu ele. Oamenii aceştia în ţara lor sunt contra stărei de lapte existente şi deci cu atlt mai mult sunt contra aceleiaşi stări din Rusia. Dar cînd citesc pe toţi d-nii Duca şi toată presa burgheză străină că se framîntă de nefericirea poporului rusesc şi in acelaşi timp,intraillează satele lor, bat la spate pe ţăranul lor, inventează procese contra lucrătorilor fac legi de persecutare a sindicatelor,—îmi vine să rid. Dar rusul ţaran sau lucrător e de zece ori mai bine de cit In alte ţări. Cel« ce face sa protesteze , că a ajuns la concepţii şi vederi mai mari de cit libertăţile şi drepturile pe care le are. Dacă alte ţări sunt liniştite e că mizeria, ticăloşia au făcut atîta de nenorocită populaţia incit ea nu mai poate reacţiona. Tăcerea ei face pe d. Duca sau alt „mare“ politician să creadă că e fericită ţara sa şi să creadă că protestul din Rusia e o dovadă a nenorocirei ei. Protestul insă din Rusia continuu şi permanent permite oamenilor din ţara aceasta să se glndească la soarta norodului lor şi să facă ceva pentru el. Protestul ţăranilor noştri a avut ca rezultat Împuşcarea cîtorva mii din ei şi făurirea cîtorva legi, cari permiteau Brătienilor, d-lui Duca şi altora să încaseze cîteva mii de lei lunar, tantieme, şi alte marafeturi băneşti. Dar subiectul e interesant. Cred să mai revin incă odată cînd voi vorbi de psihologia rusului din alte puncte de vedere, in care se vede de asemeni tot nihilismul sufletului său, ceia ce-1 face cu greu să primească formele europeneşti de guvernare, la care guvernele sale '1 silesc. Dr. I. Duscian 1- a). Se va da o deosebită atenţiune intreţinerei cît mai curate a localurilor de şcoli. In acest scop toate sălile frequentate de Eievi şi Eleve, precum şi mobilierul şcolar vor fi cît mai des curăţite şi spalate cu soluţiuni antiseptice (se va evita sublimatul corosiv) sau chiar numai cu leşie iute şi cu săpun ; latrinele vor fi zilnic spalate pe jos, iar păreţii lor pe înălţime de 1.50 cum. de la duşumea ; aerisirea tuturor Încăperilor se va face în mod regulat. Vasele pentru păstrat apa de băut (acolo unde sunt) vor fi zilnic frecate cu cenuşă şi apoi clătite cu apă feartă.La uşile de intrare se vor aşterne preşuri udate în soluţiuni antiseptice în scop ca cine intră să şi şteargă tălpile de aceste preşuri. Vistierele vor fi curat întreţinute. 2 a). Toţi Elevii şi Elevele vor fi inspectaţi zilnic în ce priveşte curăţenia corporală. Băeţii vor fi tunşi mărunt, iar fetele vor fi supraveghiate ca zilnic să-şi fi peptănat capul. Corpul va fi curat, iar rufăria de corp (oricît de saraca) să fie cît mai curată posibilă (chestiunea curăţeniei corporale intrînd şi în rolul educativ, o considerăm de o importanţă capitală şi de aceia insistăm ceva mai detailat). 3 a). In toate şcolile cu Externate, sau semiinternate, zilnic se vor lua informaţiuni de la Elevi şi Eleve dacă în familiile lor, la gazdele lor, în vecinătate, există cazuri de boli molipsitoare sau numai bănuite a fi molipsitoare. Acelor Elevi şi Eleve, cari vor da răspunsuri afirmative, nu li se va permite intrarea în şcoală pănă după primirea de către direcţiunea şcoalei a unei notificări scrisă din partea Serviciului sanitar al Oraşului care va infirma sau confirma spusele Elevului sau Elevei. Numele acestor şcolari se va trece pe o listă cu adăugarea domiciliului (Strada şi No.) şi se va înmîna de urgenţă medicului sanitar cel mai apropiat sau chiar Comisiei de dispărţire cea mai apropiată (se va evita corespondenţa prea complicată cu autorităţile, care stau biurourile prea îndepărtate). 4 a) Elevii şi Elevele bolnavi, în special cu Febră, se vor trimete imediat acasă, liste cu numele şi adresele lor se vor înainta de urgenţă ca la punctul 3 5 a). De Elevii şi Elevele cari lipsesc nemotivat ,de la şcoală timp de două zile consecutiv, se vor forma liste cu numele şi adresele lor şi se vor înainta de urgenţă ca la punctul 3. 6 a). Elevii şi Elevele prevăzuţi la punctele 4 şi 5 nu vor reprimiţi în şcoală decit numai jutificind reintrarea lor prin o notificare în scris elberată de către un medic funcţionar în serviciul Oraşului. 7 a)., la internare, (în infirmerii sau dormitoare) nu se vor ţinea pentru îngrijire Elevi sau Eleve bolnavi a căror boală ia un caracter serios. Aceşti bolnavi se vor trimite acasă, sau se vor interna în spitale. De numele şi adresele lor se vor forma liste, cari de urgenţă sa vor înainta ca la punctul 3, iar la reprimire vor prezenta notificarea de la punctul 6. 8 a). In zilele de sărbători se va face curăţenie mai mare a localurilor, iar în timpul vacanţiilor se vor desinfecta toate localurile de şcoli împreună cu mobilierul din sălile de clas şi din dormitoare, la internate. Serviciul Sanitar al Oraşului pune la dispoziţia şcoalelor aparatele, în mod cu totul gratuit. 9 a). La redeschiderea şcoalelor cu sau fără internate, sau după vreo închidere eventuală a şcoalei, toţi elevii şi elevele sunt datori a prezenta la intrarea în şcoală o notificare scrisă din partea medicului oficial al localităţei unde a fost, notificarea prin care să se arăte, dacă casa în care a fost elevul sau eleva nu a fost infectată de vreo boală molipsitoare în interval de una lună anterior de la data notificărei. Aceste notificări nu vor fi scrise pe timbru, ci pe hărtie simplă. Pentru motivul că nu s’a comunicat cum că asemenea măsuri de și au mai fost în uz, dar nu au dat rezultate bune din cauză că asemenea notificări se eliberează prin complezenţă şi că prin urmare au fost cazuri de boli molipsitoare introduse în şcoli de către elevi sau eleve infectaţi acasă, api onoarea a vă ruga stăruitor ca atunci cînd veţi constata sau numai bănui că s’ar fi comis vre-o incorectitudine în acest sens, să binevoiţi a-mi comunica cazul mie personal; în acest caz vă rog a-mi prezenta şi notificarea scrisă prezentată de elev sau elevă. Ia ce priveşte măsurile de constringere pentru ca dispoziţiunile de mai sus, privitoare pe elevi şi eleve, să fie realizate întocmai, rămîne la apreciarea Domniei-Voastre. In ce priveşte procuarea mijloacelor materiale acolo unde sunt necesarii, rămîne la stăruinţa ce veţi binevoi a pune în acest scop. De cele de mai sus vă rog să binevoiţi a ţinea samă nu numai acuma cînd suntem în plină epidemie de scarlatină, ci să fie realizate în mod permanent, oricare ar fi starea sanitară a oraşului întrucît, o repet, scopul şi rolul nostru nu este de a combate o stare rea, ci de a menţine pe cea bună, iar de la aflarea sau nu a primului caz de boală molipsitoare, depinde oprirea sau generalizarea epidemiilor despre a căror consecințe dezastroasă cred cu totul de prisos a vă mai menționa. EPIDEMIILE Deschiderea Şcoalelor D. dr. Floru, medic şef al oraşului, a adresat azi direcţiunilor şcoalelor publice şi particulare din localitate, circulara următoare : De o serie de ani, in oraşul Iaşi, în mod aproape permanent se menţin diferite boli molipsitoare, cari deseori iau forme de Epidemii cu caractere de gravitate îngrijitoare. Actualmente chiar suntem in plină Epidemie de scarlatină. Ne este bine cunoscut la toţi că aglomeraţiunile favorizează Întreţinerea şi extinderea boalelor epidemice, iar pentru acele cu predilecţie pentru copii, şcolile sunt un adevărat focar de propagare. Intrucît prevenirea bolilor în general şi în special a bolilor molipsitoare formează preocuparea de căpitenie a serviciului sanitar public, iar partea curativă abia un accesoriu a îndatoririlor şi preocupărilor noastre, am onoare a vă ruga ca în interesul sănătăţei publice şi în conformitate cu litera şi spiritul legilor şi regulamentelor şcolare şi sanitare, să binevoiţi a dispune aplicarea cit mai riguroasă a următoarelor dispoziţiuni: OPINIA Viteza-Ştinta-Fizic Tifosul evitat. — Boala epidemică— mai curînd endemică—pururea la ordinea zilei în Iaşi e obiectul unei cercetări în ultimul număr din „La Presse Muidicale“ unde profesorul Landouzy se ocupă de vaccinarea anti-tifică, pe urma căreia se înregistrează frumoase succese: „Morbiditatea tifică era mult mai numeroasă pînă a nu se practica vaccinarea. Primele inoculări, ale căror rezultate au fost mai categorice s’au făcut în armata engleză. De îndată s’a înregistrat un beneficiu de 50 la sută asupra morbidităţii. La Ladysmith, vaccinaţii în proporţie de 6 luni, erau privilegiaţi în faţa morbidităţei. In 1907 vaccinaţiunile operate în armata Indiilor au redus la jumătate şi apoi la sfert numărul cazurilor de tifos abdominal. Proporţia deceselor a fost de patru ori mai mică la inoculaţi. Intr’o lucrare de curînd apărută, colonelul R. N. Firth („Journal of the Royal Army Medical Corps“) precizează rezultatele obţinute în armata din India prin vaccinul anti-tific. Sub influenţa acestui vaccin, Firth stabileşte următoarea descreştere a febrei tifoide : Am fi avut destule de paznnci ca şi medicii noştri de spitale să şi dee părerea asupra rezultatelor vaccinării anti-fice. N’au oare vreme clinicianii noştri s’o încerce ? * Noua piesă a lui Frantz Adam Bayerlein întitulată „Das Wunder des heiligen Lorenz“, se va juca in seziunea aceasta la „Volkstheater“ din Viena. * La Veneţia unde clerul e tare, primarul a impus Invăţămîntul religios în tmpul corelor de şcoală. Cînd ministrul instrucţiunei publice află aceasta, el supuse afacerea autorităţii supreme, consiliului de stat. Decisiunea acestuia are o mare importanţă. Ea zise : „In nici un caz instrucţia religioasă nu poate fi dată în timpul şcoalei, pentru că aceasta ar însemna un amestec al părinţilor în trebile învăţămîntului şi ar face să se piardă timpul copiilor cari nu vreau să primească instrucţia religioasă". Se ştie că în Italia instrucţia religioasă este facultativă. * □ Procesul Negruzzi-„Ordinea“— Iată ce scrie confratele nostru Ordinea privitor la darea sa în judecată de către falitul Negruzzi, prefectul judeţului Iaşi . Ziarele au publicat ştirea că prefectul de Iaşi, ne-ar fi dat în judecată pentru un articol în care afirmam că de cînd a fost chemat la înalta funcţiune pe care o ocupă, protestele curg gîrlă şi că, pentru a-şi procura bani, s’a văzut nevoit să exerciteze un adevărat şantaj asupra fostului consiliu judeţean, cerîndu-i un supliment de salar de 6000 Iei anual, cu promisiunea că îndată ce consiliul îi va vota acest surplus, va renunţa la el, lucru ce însă nu s’a întîmplat spre marea surprindere a consilierilor. Faptele acestea sunt de domeniul public. Ia adevăr, că prefectul de Iaşi are poliţe protestate, o atestă toate ziarele speciale, cari publică tablourile de proteste; că prefectul de laşi a indus în eroare disolvatul consiliu general, este iarăşi de notorietate publică şi un fost consilier judeţean a afirmat-o prin scris, sub a sa iscălitură. De ce d. Negruzzi n’a chemat atunei în judecată pe consilierul semnatar al acelei declaraţiuni şi pe ziarul „Mişcarea“ care o publicase ? Pentru că faptele sunt perfect adevărate. Da, dar noi afirmasem şi altceva în articolul care a avut darul să enerveze la originalul prefect de Iaşi , noi am relevat pungăşia cu paşapoartele date ţiganilor lăeşi, cari au fost respinşi de la graniţa rusească. Faptul acesta, noi l-am pus in legătură cu manifesta lipsă de bani in care se găseşte de atîta vreme proiectul Negruzzi. Apropierea aceasta între două fapte legal publice, pare a fi determinat pe Negruzzi la darea noastră în judecată. Faptul în sine nu ne poate decit bucura. Poate că cu prilejul acestui proces să putem pătrunde taina paşapoartelor ţigăneşti, din care „Evenimentul“ d-lui Grecianu a izbutit să facă un adevărat rebus. In ce priveşte însă, fără îndoială, neplăcuta amintire a poliţelor protestate ţinem să atragem atenţia d-lui Negruzzi că există la noi, contra platnicilor răi o lege pentru constrîngerea corporidă, şi că dacă d-sa se mai află azi in fruntea oropsitului judeţ Iaşi şi mai poate înainta jalbe la curţile cu juraţi, apoi aceasta se datorează unei simple controverse de drept, în care a prevalat părerea că această binefăcătoare lege nu mai e aplicabilă întru cît e anterioară actualei Constituţii. □ Aflăm cu plăcere că Joi 1 Septembrie, are loc logodna dnei Olga G. Damaschin, fiica d-nei Eliza G. Damaskin, cu d. Sub lt. Ciru Mireara. □ In viitoarea sa şedință, consiliul comunal, se va ocupa, cu rectificarea budgetului, în sensul ca suma de 18.000 Iei, ce fusese afectată ca onorariu pentru inginerul inspector, să treacă la paragraful extraordinar, comuna renunţînd la angajarea unui inginer inspector. □ Un incendiu a distrus ori noapte o gireadă de grîu, proprietatea d-lui Iosub Schwartz, din comuna Galata. Pagubele sunt de 4.000 lei. □ In comuna Cucoreni, jud. Botoșani, s’a declarat antraxul printre vitele locuitorilor. □ Epidemia de difterie, care a bîntuit în comuna Cotnari, în urma măsurilor luate, s’a stins cu desăvîrşire. □ Domnul Maior Mihail Olteanu, din Regimentul 7 Roşiori, a fost numit ca delegat militar, în comisiunea pentru inspectarea şi clasarea rechiziţiilor. Q Un incendu a distrus astă noapte 3 girezi de grîu, de pe moşia Clrniceni, proprietatea d-lui Moscu Lubel. De la girezi, focul s’a întins, mai departe şi a ars şi una batoză de trier. Pagubele se urcă la suma de 23.000 lei. Focul se presupune că ar fifost pus de un rău făcător. □ Eri a fost arestată Maria Boghici, pentru că servindu-se de o chitanţă falsă, a încasat o sumă de bani de la doamna Marta Ionescu. Uit logodna. — Eun, Marţi, 30 August a. c., oara 9 seara, a avut loc logodna d-rei Fiorica A. Popovici, fiica amicului nostru Econom A. Popovici şi a d-nei Efrosina A. Popovici, cu d. Ioan Blanariu, licenţiat in Matematici. După logodnă a urmat dansul, din ce în ce mai animat pînă în zorii zilei. Din numeroasa asistenţă, remarcăm : Doamnele : Efrosina A. Popovici, Maria Blanariu, Maria Savin, Clara G.Theodor, Cécile Loc. Popovici, Marie Eraclide, Marie G. Popovici etc. Domnişoarele : Alice A. Popovici, Virginie Eraclide, Lucreţia Stamate, Eliza Grajdeanu, Maria Blanariu, Eugenie G. Popovici, Aglaea Blanariu, Elena G Popovici, Cleo Eraclide, Frosica Necolau, Maria G. Popovici, Georgeta, Artemiza şi Lidia Theodor etc. Dnii: Economi Alexandru Popovici Pavel Savin, Vercanu şi Stamate , Dimitrie Longhinescu, Grigore Theodor, Ltc. A. Popovici, Vasile Butnariu, Raicu, Virgil A. Popovici, Eduard Tulii, Ioan Bogdan, C. Faur, Cezar A. Popovici, Eugen C. Marinescu, Romeo Drăghici, Eugen A. Popovici, Eduard G. Popovici, Cezar Vuza, Constantinescu A., Paraschiv, Mihai Luca, Ovidiu şi Remus A. Popovici etc. Felicitării noastre. Eri s’a efectuat alegerea noului comitet a societăţei de binefacere „Frăţia“. D. I. Komarnitzki a fost reales preşedinte. Bogatul program al Teatrului Cinematografic, Pathé-Fréres din noua grădină Trajan, reprezintă astă seară Marţi 30 August următoarele sujete : Uliul şi Porumbiţa, patimi şi moravuri—Făţărnicie şi exploatare.—O splendidă naraţiune însufleţită luată din viaţa reală. Admirabilă înscenare şi perfectă interpretare. Bogatul program cuprinde apoi: La nordul insulei Borneo (Arhipelagul indian), scene şi vederi de călătorie.— Doctorul de plasă, mare roman însufleţit.—Mar Linder, în mijlocul familiei sale, comedie cu simpaticul actor.— Piticul Gaston (Litle Moritz) îşi urăşte servitoarea, comedie.—Cum se fabrică dopurile de plntă, scene industriale.— Provence (Sudul Franţei), anticele şi clasicele sale monumente, interesante vederi de călătorie.—Fericită transformare, comedie excelentă. Spectacolul se sfirşeşte cu Pathé-Journal cu modele, sporturile, evenimentele mari şi telegramele însufleţite din lumea întreagă. Programele se schimbă de două ori pe săptămînă . Lunia şi Joia şi reprezentaţiile cinematografice au loc în fiecare seară la noua Grădină Traian. Duminicile şi serbătorile Matineuri la 4 ore ziua în sala Circului Sidoli — cu preţurile populare, Anul Cazuri Mortali de boală tare 1906 1095 524 1907 910 192 1908 1001 190 1909 639 112 1910 350 47 STRUNA ZILEI S LĂ B I C I U N Pacă ţaranul îşi mai respectă biserica, apoi aceasta nu o face din cauza preotului...» «Neamul Romînesc». Foarte drept vorbeşte „Neamul“... Ştim că se întimpă adese S’o iubească şi de dragul Tinerelor... preotese