Opinia, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 1484-1506)

1912-01-14 / nr. 1493

Cutii și Pachete fără această marcă înregistrată nu conțin veritab­ili: Adaus la Cafea din fabricele firmei * cineva ar pretinde că vioiciunea trans­formărilor şi succesiunilor cinemato­grafice e un element de artă, i-ai răs­punde că şi acest element « vechi», căci prestidigitaţia îl exercită de mult totuşi nu s'a gîndit nimeni să pue pres­tidigitaţia alăturea de poezie sau de sculp­­tură. Acţiunea există nu numai în teatru ci şi în muzică şi în poezia epică ; şi une­ori o strofă puternică ne dă mult mai mult impresia acţiunei de­cit fur­­nicarea de pe pînzele lui Paihé. Precizia mea nu e nici ea un element de artă, dimpotrivă. Ea e caracterul maşinist, automatic, prin care ne dăm seamă că suntem la faţa unui aparat fără suflet şi deci fără spirit de evo­care. Ce să tăcem cu „adevărul total“ al cinematografului ? El nu ne poate sluji la nimic, după cum nici fotogra­fia nici stereoscopia nu ne pot sluji în artă. Reproducerea rece şi fidelă a vieţei nu poate fi artă, căci alt viaţa In sine nu e nici frumoasă nici urită, nici mare nici mică, nici vitejască, nici mişelea­­scă, nici măreaţă, nici neînsemnată, nici veselă, nici tristă , ea e viaţa pur şi simplu, adică manifestarea unui şir de fenomene produse de energia ascunsă în marele mister ce poartă numele de Protoplazma. Viaţa nu devine artă de cit după ce se refractează într’un suflet, Intr’un spirit, într’o prizma de artist, după cum unele vibraţii nu devin cu- Ipare de cit cînd au atins fundul unui ochiu sănătos şi altele nu se transformă în sunet de cit în urechea internă a u­­nui vis normal. De altmintrelea nu trebue să con­­fundăm lucrurile. Cită vreme cinema­­tograful se mărgineşte a reproduce fap­tele diverse ale vieţei adevărate, avem o manifestare a adevărului total şi ex­terior ; nu însă faptele diverse pot for­ma un element de artă Cum însă ci­nematograful îşi propune să compue, să facă o operă de evocare, el nu poate de­cît să reproducă o serie succesivă de fotografii*.* Nu e mai puţin adevărat insă că se execută cele mai complexe scene — pe pînza cinematografului şi cele mai sug­gestive tablouri, care constitue teatru propriu zis. E adevărat că inovaţia de care am vorbit în articolul trecut „ de a se acomplecta“ teatrul prin cinematograf n’a prea reuşit la noi. Aşa bună­oară găsim în numărul ultim al revistei „Ţara Nouă“ : „Direcţiunea d-lui Bacalbaşa a făcut o greşală: introducerea cinematogra­fului — Teatrul Naţional*. In ce priveşte introducerea cinema­tografului la Teatrul Naţional fapt care dacă s’ar fi întîmplat la „Comedia Fran­ceză“ am fi avut o revoluţie la Paris, au fost două ziare care au protestat...* Cinematograful va continua să rămi­­nă un rival al teatrului, iar nu un to­varăş. A. mareşalul ţării baron Hormuzache, de primarul oraşului baronul Fürth, de generalul Nastapoli, de rectorul univer­sităţii dr. Saghin precum şi de nume­roşi preoţi, profesori universitari, ofiţeri superiori şi de o mulţime aproape 10 mii persoane. Românii bucovineni pierd pe unul din cei mai luminaţi bărbaţi, care s’au devotat cu trup şi suflet, pînă în ulti­mul moment, dezvoltărei lor culturale şi naţionale, iar biserica pe unul din stu­pii cei mai puternici ai religiei. Doarmă in pace ! Astă­zi va avea loc în Cernăuţi o demonstraţie a studenţimei române, con­tra atitudinei ziarului „Bukowiner Post“ care în numărul de Marţi 10 c. a cău­tat să şteargă valoarea românească a mult regretatului arhimandrit dr. Miron Călinescu, spunînd că atit el cît şi alţi fruntaşi Rom­âni ar fi de origine ru­­teani. Indignarea printre studenţi, contra sus numitului ziar, este foarte mare, şi se crede că demonstraţia de azi va a­­vea un carater grav. E de notat, că Rutenii au început de pe acum să revendice pentru dinşii lo­cul de arhimandrit de scaun, ocupat pînă acum de un Român, apelind şi la concursul noului preşedinte al ţării, ca să le ajute la aceasta. După cura se vede, chestia biseri­cească începe sâ devie iarăşi pe tapet, aşa incit e posibil că chiar de se va regula această arzătoare chestiune care preocupă de decenii atît pe Romîni, cît şi pe Romîni. E vorba numai, că nu se ştie încă in favorul cărei naţiuni a­­cest conflict va fi aplanat. Cazuri de inter­sipaţie la ospiciul de alienaţi Populaţia oraşuilui nostru este viu a­­larmată de faptul că la ospiciul din Cernăuţi au provenit in ultimul timp numeroase îmbolnăviri suspecte, fără ca pină in prezent medicii respectivi va fi putut descoperi cauza. Se crede că printre alienaţi acolo ar fi isbucnit vre-o epidemie necunoscută Încă. De­ocamdatf, se fac amănunţite cer­cetări ştiinţifice, dacă această epidemie n’a provenit cumva din cauza prepară­rii alimentelor In vase murdare, Pină In prezent sunt trei­zeci cazuri cu simptoane de diarie acută. Opinia publică din localitate, mani­festă mare neliniște din cauza acestor inbolnăviri și se interesează de aproape de mersul cercetărilor. Directorul ospiciului printr’un raport înaintat guvernului, asigură insă, că cazurile nu sunt periculoase. Vom­ ţine In curent pe cititorii noş­­trii. Berna nu-i un imoral, care a atentat la bu­nele moravuri, căci reclamaţiile scrise şi subscrise de către preoţii din jud. Putna, dovedesc, că i un tip netrebnic. Desfidem să ne dovedească, că n’a traficat cu postul său, că n’a luat mită de la preoţi şi cintăreţi. II desfidem­­să dovedească, dacă în calitate de protoereu n’a indus în eroare autorităţile superioare, dacă n’a dresat acte false, dacă n’a apasat pe preoţii cinstiţi şi n’a salvat pe cei mai viciorşi D. Administrator al Casei Bisericei, care-l cunoaşte personal şi-i edificat a­supra netrebniciei, numitului protoereu are datoria imperioasă de a nu pune la dosar reclamele primite, şi a orîndui o cercetare serioasă, spre a scăpa ju­deţul şi clerul de cea mai scîrboasă specie. Dacă­­ Administrator al Casei Bisericei va continua să nu dea curs reclamaţiunilor preoţilor, va dovedi că nu­­ arde de instituţia, căreia îi ser­veşte din tinereţă, şi că-i de ajuns, ca cel mai imoral şi simoneac dintre cle­rici să se înscrie în banda carpistă, pentru ca să-l absolviască. De al mintrelea se cunoaşte că P. S. Calist Botoşăneanul, omul d-lui N. Fi­­lipescu, este locotenent la Roman, căci şi cei mai decăzuţi protoerei, încep să se boerească, numai ca să scape d’a se curs reclamelor primite contra lor şi să intre in graţia P. S. Sale. Cunoaştem de aproape activitatea ex­tra canonică a noului protoereu boer şi la vreme o vom face cunoscut lumei spre lauda P. S. Locotenet şi a parti­dului boeresc care se mîndreşte cu ti­purile cele mai decăzute. Dacă nu se va asana lumea şi cu noii recruţi de la Putna, cam toţi de talia lui Clement Bontea, apoi nu se mai asanează nici­odată. Anania O demonstrație a studen­­tiniei Romíne Scrisori din­­nctVina — De la coresp. nostru particular Inmormmtarea arhiman­dritului dr. Miron Călinescu Cernăuţi 12 Ianuarie —Eri în mijlocul jalei şi regretului unanim rămăşiţele pămînteşti ale neuitatului arhmandrit de scaun dr. Miron Călinescu, au fost duse cu fosta solemnitatea cuvenită la lăcaş de veci. Tot ce Cernăuţul are mai distins, tot ce poporul bucovinean are mai de­amâ a urmat impozantul cortegiu, însu­ma religioasă a fost oficiată de de un măr. S. S. Mitropolitul însoţit cuvîntări in a­flţăr de preoţi. S’au ţinut au stirnit lacrimi­ sfiţa regretatului, cari Cortegiul a fost următasei asistenţe, tele ţârei contele de Meran preşedin­ţii­ districtului coatele de ’ Ezdoffiec‘ * "*« Un protoereu model Ziarul „Epoca“ ne casa unică, înscrie­rea in­­partidul carpist a protoereului Climent Bon­tea. Nu ne miră această înscriere, după cum nu ne-a mirat fap­tul, că atunci când d. Take Ionescu era la guvern, acest protopop o făcea pe agentul Prefectului de pe vremuri Gogu Constantinescu, care va înceta a-l gra­tifica făţiş cu titlul de lidhea. Nu m-a scandalizat de asemenea faptul, că pe cind partidul liberal era la guvern, l-am văzut tot pe acest protoereu făcînd pe lacheul d-lid Săveanu, care i1 des­­preţuia, traitindu-l ca pe cel mai decă­zut element din cler Nu ne-am mirat, cînd cu vendrea d-lui Carp la guvern îl văzurăm dispus să faca pre agentul Pre­fectului actual şi să servească ca in­strumentul cel mai docil. S’a dedat la tot soiul de matrapas­­licuri nu pentru a servi instituţia din care face parte, ci pentru a ne putea menţine în­ postul ce l­ocuipă şi pe care l-a înjosit cu nelegiuirile ssate. Desfideţi pe proto­reul Cremead Bon­­tea să ne răspundă­ţi să d*svedeţ S\să că viteza-„Şti­inţe’(3i7le Clasicism, modernism.—Cu oca­zia recepţiunei poetului Henri de Reg­­nier in Academia Franceză e momen­tul de a vorbi de o reîntoarcere—apa­rentă poate—la clasicism în literatură, în artă. ^ Cine ar fi crezut că în Franţa fră­­mîntată de cel mai exagerat şi chinui­tor modernism, s’ar fi putut face auzit apelul celui care ar cere o reîmprospă­tare a culturei printr’o revenire la cla­sicism, printr’o „Clasicoterapie“ cum i s’a zis? Ei bine, glasul acesta a îndrăznit să se înalţe. El s’a făcut auzit. E! e as­cultat azi şi el e urmat. Expoziţii nouă de pictură,—închipui­­ţi-vâ, adevărate... revoluţii pentru ten­dinţele din urmă ale artei franceze— expoziţii unde se admiră, unde sunt în fie­care zi admiratori din ce în ce mai cuceriţi se deschid acum in Parisul, un­de mai ieri găsise trecere şi pînza pe care o colorase inconştienţa artistică a cozei unui măgar nervos. Pictura, aşa­dar, care fusese cea din urmă victimă a rătăcirilor moderniste, ca de acum cea dintâi, care cheamă su­fletele obosite la isvorul frumosului veş­nic, pe care nu l-a putut înăbuşi cu desăvârşire artificializarea sufletelor din zilele noastre. Va găsi şi literatura aceeaşi încura­jare şi aceeaşi nouă înţelegere ? * In discursul său de recepţie la Acade­mie marele poet Henri de Regnier n’a ui­tat a vorbi—cu mari elogii—de defun­ctul poet José de Heredia. Se ştie că Regnier este ginerele lui Heredia şi, modest, a spus Academiei că alegerea în persoana lui e de­sigur încă un omagiu postum adus celebru­lui sonetist.* Se şopteşte printre admiratorii—şi sunt aşa de mulţi—lui Bergson, că ma­rele filosof al Evoluţiei creatoare pre­găteşte o nouă lucrare. * După afirmarea lui „Newyork He­rald“—de obicei, bine informat, auto­­mobilizmul a reînviat un uz care fuse­se cu totul părăsit de lumea bună: u­­zul de a priza tabac... E o cerinţă fizică, din cauza trebuin­ţei ce simt automobiliştii de a-şi puri­fica nările de praf. * Ministerul instrucţiunei publice din Franţa, a numit o comisiune care să studieze transformarea casei lui Balzac in aşezămînt naţional. * Probabil în legătură cu recenta fugă din fortăreaţa germană a căpitanului francez Lux, „La Revue“ a întreprins o ancheta asupra spionagiului. Au răspuns numeroşi scriitori între care : Jean Aicard, Jules Clarette, Paul Hervieu, Paul Margueritte, Alfred Mé­ziéres, d’Estourneiles de Constant, Ga­briel Monod etc. In genere sunt glasuri în contra „in­stituției* spionagiului. ...Și cu toate aceste ! * Se bănuește in lumea artistică fran­­ceză, că autorul Giocondei n’ar fi pie­rit cu desăvîrşire din lumina Istoriei prin dispariţia singurei lui opere. Se crede că o mulţime de tablouri. al căror autor nu se cunoştea sau al căror autor nu era pe deplin stabilit, ar fi tot nefericitul Leonardo da Vinci. * Olandezilor le-a venit ideia ingeni­oasă să facă expoziţii de pictură flo­tante. Vaporaşe mici transformate în ade­vărate saloane, străbat toate canalele, ancorînd la mal, în vreme ce un trimes aleargă dealungul oraşului ,vestind şi chemînd lume­a la expoziţie. E un mijloc minunat, care pe lîngă debuşeurile noui pe care le oferă artiş­tilor, cotribue cu succes la educaţia ar­tistică a celor mulţi, prin felul comod cu care li se pune această producţie la îndămînă. * „Les amities franchises* sunt societăţi cari îşi propun să răspindescă cît mai departe şi cit mai complect cultura şi arta franceză. Noul comitet al secţiunei franceze s’a ales de curînd şi s’a luat hotărîrea să se publice un program, care să popu­larizeze programul societăţei. * STRUNA ZILEI EXTREMELE S’ATING. . Atîta mai lipsia să scoa­tă guvernul pompele de apă după cum amenințase... Un ziar. Pompele, de apă s’au stropit de loc . — Se temeau că lumea ' Prea s’ar face... foc! • C Lealitatea d-lui Marghiloman. Sub titlul acesta, Viiitorul reproduce o scrisoare,­care rupe cu desăvârşire masca geambaşului de la interne. Scrisoarea, trimisă după constitui­rea societăţei Govora Câlimăneşti, prin urmare ulterior legei tramvae­­lor, e semnată de d. M. Săulescu. In ea, semnatarul zice, către d. Vintilă Brătianu: Scumpe Domnule Brătianu, Mă despart acum de Al. Marghiloman, care te roagă cu insistenţă în senzul pro­punerilor dumitale, adică :­­ Cantacuzino în consiliu şi Leonte, cenzor. Aceasta ar fi soluţia cea mai elegantă şi amindoi îţi mulţumim cu recunoştinţă. Cordială strîngere de mină. M. SEULESCU 25 Iunie, 1910. Aşa­dar, după ce a primit legea tramvaiului fără să crăcneascâ, a cerşit pentru ai săi locuri cu plată în consiliu­l societăţei Govora—şi as­tă­zi, geambaşul sfîşie constituţia ca să desfacă ceea ce făcuse, ca sâ-1 o­­blige a mulţumi cu recunoştinţă. Cum ies la iveală apucăturile con­tractate pe Bărăgan! □ Internarea criminală a unui medic.—Din ordinul procurorului gene­ral internatul a fost redat familiei. Nu de mult, la Londra, un poliţist maltratase şi arestase, fără motiv, pe un vînzător di acadele. Autoritatea su­perioară, redînd imediat în libertate pe arestat, destitui din funcţie pe poliţist care se făcuse vinovat de atac contra libertăţii individuale. Ceea ce s-a întîmplat ieri în Iaşi, din ordinul nesocotit, inconştient şi brutal al primului procuror, constitue cel mai odios atac la viaţa şi libertatea unui individ—şi dacă nenorocita victimă a primului procuror a fost pusă în liber­tate, din ordin superior, nu credem că criminalul magistrat va plăti scump, asemenea poliţistului de la Londra, dispreţul său pentru suveranitatea li­bertăţii individuale. * Internarea la ospiciul Socola a d-rului Goldenstein, s-a făcut ieri, la orele 4, din ordinul primului procuror, fără a respecta vre-una din formele prescrise de lege asupra alienaţilor. Primul procuror, fără a fi primit vre-o reclamaţie, a delegat pe unul din procurori şi pe d-rul Zorin să descin­­dă la locuinţa medicului şi să constate starea lui mintală. Apoi, în baza ra­portului medicului că d rul este atins de paralezie generală, primul procuror a însărcinat pe d rul Grossi, ajutor de medic legist, să transporte pe d-rul Goldenstein la Socola. D rul Grossi, delicat coleg,, a mers la Goldenstein și, sub pretextul că-l duce la o lehuză, l’a dus la ospiciu, unde sosise ordinul primului procuror pen­tru internarea doctorului. * Asemenea internare criminală, pusă la cale cu toate formele unui quetra­­pens, primul procuror a operat-o în contra voinţei familiei, cu toată opu­nerea ei, căci tatăl doctorului, om cu stare în Roman, venit la Iaşi, se obli­gă să ducă pe fiul său la Viena, spre a fi îngrijit. După smorirea doctorului la ospiciu, primul procuror se dete la un alt act nelegiuit, dispunînd sigilarea domiciliu­lui medicului, deși nimeni nu ceruse a­­ceasta.* Pe cînd doctorul era transportat Ia ospiciu, familia interveni la procurorul general, care ordonă imediata punere In libertate a internatului și ridicarea sigiliilor. Cind doctorul fu readus la domiciliul său, sigiliile aplicate la ușa de întrare, nu fuseseră incă ridicată. Pină a veni comisarul să le ridice, doctorul întră într’o prăvălie și acolo l’a putut vedea unul din redactorii noștri. Afectat profund de cele întîmplate, doctorul povesti următoarele : — Colegul dr. Grossi, a cărui soţie este medic mamos ca şi mine, a venit la mine, acum două ore, invitindu-mă, să asist pe soţia sa la naşterea unei cliente. Clienta, era de fapt, ospiciul Socola. Am fost introdus, luat în primire de patru gardieni, desbracat şi pus in­tr’un pat. După două ceasuri a venit poroncă să fiu redat familiei şi atunci am putut vedea că de­asupra patului în care am fost trîntit, s’a pus un bilet cu inscrip­ţia diagnostică : paralizie generală pro­­ gresivă.* Intre primul procuror şi d-rul Gol­denstein există de mult mari animozi­tăţi. Primul procuror n’a putut ierta lui Goldenstein că acesta l’a dat judecăţii pe d­o­oza pentru calomnie prin presă. Eri s’a răzbunat. Cea mai infamă, cea mai criminală din răzbunări. Rămînea-va ea nepedepsită ? Ar fi încoronarea crimei unui prim-procuror inconştient.­­ Ca spectacol superb şi de elită ce □i se anunţă în această stagiune, ie marele concert a celebrei stele parisiene Yvette Guilbert cu ansamblul ei şi care acum ie într’un mare turneu în care culege lauri şi adevărate trium­furi pe care numai o Yvette Guilbert ie in stare să le obţie. Acest mare concert a originalei ar­tiste ie organizat de cunoscuta agenţie teatrală ieşană „Thalia“ (Maximovici) şi va avea loc la Teatrul nostru Na­ţional in sala de 30 Ianuarie a. c, în faţa unei săli archipline. Ivette Guilbert vine acum pentru în­tâia oară la Iaşi. □ Pe ziua de azi, s-a constatat în oraş un nou cas de angloină difterică. □ Diriginţii de farmacii, au fost con­vocaţi pentru mîine, la orele 4 p. m. Ei au a discuta din nou atitudinea lor, faţă de societăţile filantropice. □ Frumosul spectacol al reprezenta­ţiei de copii, cu alegorii, dansuri şi cîn­­tece japoneze, se va repeta astă seară Vineri, la cinematograful Pathé din sala Sidoli, în urma succesului de Mer­­curi seara. □ După cererea familiei, elevul C. Cazmir, din liceul militar din Iaşi, a fost şters din controalele acelui liceu. Debitele BAD AB EU — Strada de Sus No. 189 — (Lîngă piaţa Sf. Spiridon) Aduce la cunoştinţă onor. clientelă că preţurile produselor sunt urmă­toarele : Kg. Litrul Unt proaspăt pentru gătit 3.40 Brânză de vaci proaspătă 0.70 Delicioasa smântână centrifugată dulce. 2.80 Excelentul unt pentru cafea, clăi 6.00 Renumita brînză de munte în burdunuri mari şi mici 2 40 Caşcaval grecesc 2.60 Zilnic ouă proaspete garantate 12J° Gervais romînesc pachetul 0.50 Zilnic iaurt proaspăt castronul mare 0.20 Lapte dulce proaspăt, se găseşte dimineaţa de la orele 5—11 a. m. şi seara de la orele 5—9 p. m. analizat de on. serv. san. cca 0.50 litr. 0.35 Miere de Mai, gavanosul. 1.10 Brînză de oi 1.20 8 „ „ de munte 1.80 Nuci recolta anului curent 0.75°­0 Adevărata grăsime de porc topită. 2.60 Lapte de oi de munte,fiert 1.20 Unt topit pentru gătit 4­00 Brînză de Brăila recolta de toamnă, grasă 2.00 Caşcaval de Penteleu proaspăt 3 40 Prune uscate 0.50 Adevăratul oţet de via 0.60 Jamboane şi costiţe afumate 200 Zilnic ce găsesc păseri taete, gîşte, 1.60 găini, curcani, răţe. 1.80 Pentru comenzile de la 5 litr. în sus se serveşte la domiciliu avizîn­­du-ne verbal sau prin o parte poș­tală str. de sus 189. No. de produse alimentare și vinuri naturale

Next