Opinia, august 1913 (Anul 10, nr. 1949-1974)

1913-08-01 / nr. 1949

■* r­i Cu privire la starea de sănătate a trupelor, se comunică următoarele: In total au fost 400 de decese. In Corpul I de armată, starea sănătăţei trupelor s’a îmbunătăţit. Holera e sta­ţionară. Aseminea epidemia e staţionară în Corpul 2 de armată.. In Corpul 3, starea de sănătate a trupelor e foarte bună. In Corpul 4 de armată care era ferit pînă acuma, s’au constatat cîteva cazuri de holeră. S’au luat cele mai severe măsuri pentru combaterea flagelului. Nici un caz de holeră nu se semnalează în Corpul 5 de armată. Delegaţii in parcul Carol Aseară delegaţii, însoţiţi de d-nii miniştri Take Ionescu. Al. A. Badareu şi Marghiloman au vizitat Parcul Carol I. Aci au fost întîmpinaţi de d-na şi d. Dissescu şi de d-na şi d. C. C. Arion, d. Grigore Cantacuzino, colonel Barangă şi d. Trăsnea-Greceanu. Delegaţii au admirat tablourile lui Grigorescu. Demobilizarea armatei romine Din partea statului major se comunică următoarele : „Prin înalt decret, s’a hotărît ca să înceapă demobilizarea armatei, pe ziua de 31 Iulie. Trecerea armatei pe picior de pace, va avea loc mai tîrziu, după înapoierea corpurilor în garnizoanele lor. Ziua se va hotărî mai tîrziu prin alt decret. Diviziile 4 şi 5 de rezervă vor pleca imediat în garnizoanele lor, spre a fi demobilizate. Regimentele 63 şi 78 de rezervă şi batalioanele 4 şi 5 de vînători, de rezervă, precum şi regimentul 7 de calaraşi, romîn în Bucureşti, pînă la înapoierea cor­pului II. Ofiţerii de rezervă, cari n’au vre-o comandă de unităţi constituite (companie, escadron sau baterie) sau cari nu au gestiune, vor fi demobilizaţi pe ziua de 31 Iulie. Aseminea ordine s’au dat cetăţilor, stabilimentelor militare şi trupelor din părţile sedenţiare. Demobilizarea armatei de Vest, se va face după întoarcerea ei în ţară. Corpul 5 va fi demobilizat oprindu-se trupele necesare cu efectivele întărite, pentru ocuparea noului teritoriu. *­­ A Biroul presei de la ministerul de războiu, încetează pe ziua de azi, data de­cretului de demobilizare. Ceaiul de la Camera de Comerţ Bucureşti.—eri, la orele 5 a avut loc în sala Camerei de Comerţ, un ceai în onoarea de­legaţilor păcei, la care au participat şi membrii guvernului. D. N. Xenopol ministru de comerţ a rostit o prea frumoasă cuvîntare, uvînd bun sosit delegaţilor păcei, adunaţi în Palatul Bursei, unde pentru a-i primi s’au adunat reprezentanţii autorizaţi ai comerţului şi industriei. D. Xenopol face apoi un rezumat al mişcărei economice din ţară şi arată importanţa a­­cestei mişcări, din care statul îşi trage o mare parte din veniturile sale. D Xenopol termină, exprimîndu-şi speranţa, că pacea încheiată la Bucureşti va rămîne definitivă şi că de acum încolo va începe o eră de muncă în comun, şi cimentarea unor le­gături economice între Romînia şi ţările balcanice. D. Hagi Tudurache, preşedintele camerei de comerţ, urează bun sosit delegaţilor şi spune că, acum, după încheiarea păcei mult dorite, urmează să se stabilească cît mai strînse legă­turi între Romînia şi statele balcanice. Delegaţii au vizitat apoi Palatul Camerei de comerţ. Tratatul de pace nu se va revizui Petersburg. — Schimbul de telegrame între Ţarul Rusiei şi Regele Carol, a produs aci cea mai bună impresie. Rusia a acceptat punctul de vedere al Franţiei, prin care renunţă de a mai stărui în re­vizuirea tratatului de pace din Bucureşti. # * * Viena. — Aci se afirmă, că Austria nu va mai insista în cererea de revizuire, dar că nu va sancţiona tratatul de pace. * * Constantinopol.— D. C. Manu, reprezentantul României, a comunicat Marelui Vizir, tex­tul tratatului de pace încheiat la Bucureşti. P. Manu s’a întreţinut apoi cu marele vizir, despre alte chestiuni importante. Ziarul Le Matin, asigurînd că tratatul de pace din București rămîne definitiv,— sfatuește pe bulgari la o atitudine rezervată, căci s’ar putea ca Romănia să intervie a doua oară, iar Puterii­ Mari să-i refuze concursul financiar, de care Bulgaria are o așa mare nevoie. Conferinţa ambasadorilor Londra.— Agenţia Reuter află că ambasadorii Franţiei şi Angliei au primit azi dimineaţă autorizarea din partea guvernelor lor, de a adera la formula propusă de Sir Ed. Grey, în chestia insulelor egeice şi să comunice lui Grey, că nu mai este nevoe de o altă şedinţă, cel puţin pînă cînd diferitele comisiuni, vor fi terminat lucrările lor. UN INTERVIEW Cu data de 13 August ziarul „Neue Freie Presse“ publică un interview cu d. Lascar Antoniu senator Iaşi asupra marei actualităţi politice, Conferinţa din Bu­cureşti şi chestiunea revizuirii tratatului. D. Ghenadieff şi încheiarea păcei Bucureşti.—Ziarul „Dimineaţa“ publică un interview al corespondentului din Sofia, cu d. Ghenadieff, ministrul de externe al Bulgariei. D. Gh­enadieff şi-a exprimat amărăciunea, că de­şi Bulgaria a făcut cele mai mari jertfe în războiul balcanic a dovedit mare, iar Serbia a luat mai mult de­cît a putut opera vre­o­­dată. Bulgaria a fost jefuită de drepturile sale şi e stingherită chiar în dezvoltarea ei econo­mică, neobţinînd în întregime portul Cavallo. D. Ghenadieff îşi exprimă speranţa, că pacea va fi revizuită, in interesul dreptatei. Ediţia a ll-a apare la ora 6 y

Next