Opinia, august 1913 (Anul 10, nr. 1949-1974)

1913-08-05 / nr. 1953

t Ediţia I-a ANUNŢURI Un rând pag. Ill* * * ft b. ■ l ivM „ ABONAMENTE Un an ... 20 lei 6 luni ... 10 lei Sub direcţiunea unui Comitet Anul X No. 4^53—Luni 5 August 1913 Redacţia şi Admin.: Iaşi, str. Gra. Mîrzescu 25 BAN! î­n­te Desfăşurarea acţiunei României — Din declaraţiile d-lui Take Ionescu — Am dat la timp scurtul rezumat, co­­municat de „Agenţia Romînă“, al inter­­viewului acordat de şeful partidului con­servator-democrat corespondentului zia­rului „Le Temps“. Avem sub ochi textul acelui interview, din care extragem partea, foarte intere­santă, a condiţionilor în care s’a desfă­şurat acţiunea României. Nu voia uita niciodată greutăţile pe cari le-a întimpinat Rominia zi cu zi, ceas cu ceas. Erau destui la noi în ţară cei cari dintr’o iremediabilă ignoranţă a situaţiei internaţionale împingeau guver­nul român la ultimatum şi mobilizări cari dacă nu duc la­ războiu devin acte de slăbiciune. Chiar acceptarea mediaţi­­unei europene care ştiam că are să vie încă de cînd eram la Londra iarna tre­cută, a găsit la noi adversari printre cei fără cunoştinţă şi fără judecată. Pentru mine guvernul român nu are dreptul la elogii pentru ceea ce n'a făcut. A se miş­ca cu curentul popular, sau mai bine a fi tirit de dlnsul, e in facultatea ori­că­­rui egoist. A-i rezista şi a’l infrm­a nu e dat de­cit adevăraţilor oameni de Stat. Deja la Petersburg opinia publică eu­ropeană începuse să înţeleagă şi faţă cu nesfîrşitele a­firma­ţii ale Bulgariei câ ce­darea Sistrei ar fi pentru dinsa o ade­vărată catastrofă, atribuirea Silistrei Ro­mâniei era o dovadă că Europa a înce­put să ne înţeleagă. Cunosc un amănunte şi rolul Franţei la acel succes pentru noi. Noi am accep­­­tat rezultatul de la Petersburg, deşi in­suficient, mai ales ca un succes de ordin moral.* Nu am primit neînţelegerile dintre a­­liaţi, care ştiam că au să se producă şi cam­ încă de iarna trecută erau evidente pentru cine ştie să vadă. dacă am fi umblat după cearta din­tre popoarele creştine, am fi încheiat de multă vreme alianţă cu Serbia şi Grecia. Nu am făcut-o, fiindcă nu am voit să împingem la­­răsboiu între creştinii a­­liaţi. Tot aşa, dacă ne-am fi înţeles cu Bulgaria în profitul nostru, iarăşi am fi împins la războiu, încurajind pe Bul­gari. N’am vrut. Pentru noi ori cit de interesantă era chestia frontierei noastre, ea venea în a doua linie. Noi voiam în Balcani echilibrul prin pace. Dacă evenimentele ne-au dat echi­librul prin războiu, nu e vina României. Foarte sincer și foarte leal, am prevenit pe vecinii noştri că dacă ajung la răz­boia, nu vom sta indiferenţi, ci vom in­tra in acţiune. Dar aşa de mult­­ineam­ la liniştea Balcanilor şi a Europei, nu cit ţară cu cunoscutea telegramă a ţarului am con­tramandat mobilizarea, care fusese or­donată de rege, cînd m’am dus să’l văd la Constanța. Cînd a fost sigur că arbitrajul Ţaru­lui nu se primeşte liber şi integral şi cînd războiul a început în chipul în care a început, atunci numai am hotă­­rit mobilizarea noastră în scopul de a împiedica strivirea Serbiei şi Greciei, care părea tuturor atunci inevitabilă. Ori, mobilizarea care s’a făcut cu o repeziciune uimitoare, nu a fost cum s’a zis impusă de mișcări de stradă sau de articole ale presei de partid — ci hotă­­rîtă mult înainte ca făcind parte inte­grală din politica externă a României, de la Octombrie încoace. Restul e prea recent. Am avut o unică ocazie ca să ne dăm seama de foria noastră reală şi ca să-şi dea toată lumea seamă de cumpătarea şi maturitatea noastră. T­reia înaintează în lânntml teritoriului bulgar Organizarea regiunilor cucerite.—Demisia contelui Berchtold. Din țara cucerită sistă. Opinia publică germană nu apre­ciază însă în deajuns sacrificiile făcute de noi pentru Triplice și Ie vom mai a­­duce în viitor, suportînd sarcinile poli­ticei Orientului. Germania vrea sâ spri­jine politica O­­mnicii, esenţialmente, pe Rominia şi Grecia—şi suntem de acord. Monarhia are toată bunăvoinţă­ şi prie­tenia pentru România şi toată bună dis­­poziţia pentru Grecia. Insă mimai Ro­mânei şi numai Grecii — asta miroase a luptă între Germanism şi Slavism; asta aduce un element de rassă în politică şi un stat de naţionalităţi nu trebuie să primească un atare element*. SS Am publicat zilele trecute rezul­tatul analizei apei de Timişeşti din partea inferioară a oraşului.—As­tăzi putem comunica cititorilor no­ştri concluziunile raportului de a­­naliză a Institutului de Chimie în ceia ce priveşte apa din rezervo­­riul mijlociu şi din curtea propri­­etăţei cu No. 130 din strada Sără­­riei (alimentată de acest rezervor şi anume : „Analiza chimică a probelor de de apă din zona mijlocie a oraşu­lui, arată că toate aceste probe întrunesc condiţiunile unei ape bune de băut, find absolut libere de orice impurităţi organice sau mineralizate“. Administraţia comunală a mai primit şi raportul de analiză a a­­pei de la Ciric (Conductele vechi), proba fiind luată de cişmeaua din strada Başotă, a cărui concluziuni sunt următoarele: „Analiza chimică arată, că acea­stă apă întruneşte condiţiunile cerute pentru o apă bună de băut, cu excepţiunea dub­lăţei care este prea ridicată, fapt ce nu are însă o deosebită importanţă higienică, ci numai din punct de vedere al întrebuinţărei casnice şi industri­ale. SS Astăzi dimineaţă la ora 6 d. Al. A. Badareu, ministrul lucrărilor publice şi ad-interim la interne, a plecat în di­recţia Paşcani, Tg.-Neamţ şi Piatra­ N. D ministru Badareu se va reîntoarce in Iaşi joi dimineaţă. SS Eri în urma unei consfătuiri care a avut loc în localul Primăriei, între reprezentanţii autorităţilor ci­vile şi militare din localitate, s’a sta­bilit­ ca măsură preventivă în contra epidemiei ca trupele din garnizoana locală, cari au fost în Bulgaria, să nu fie încazarmate, ci cantonate în bivuacuri: cavaleria, pe platoul dela Abator, iar infanteria pe cel dela Şorogari. SS In cursul unei convorbiri tele­fonice medicul şef al oraşului a co­municat eri d-lui profesor Minovici că pavilionul holeric, de pe lingă spi­talul Paşcanu, nu dispune nici de mobilier, nici de rufe. Directorul serviciului sanitar a în­demnat pe medicul şef să se adreseze în acest scop administraţiei comunale. E posibil ca şi comitetul societăţii „Crucea Roşie“ să fie solicitat a face dona­ţiuni pentru zisul pavilion. S3 Cu privire la trupele de soldaţi şi căruţaşii care se vor înapoia la sediul lor, am scris ori că vor can­tona la marginea oraşului, find în­conjuraţi de un cordon sanitar, care va împiedeca ori­ce comunicaţie cu locuitorii. Suntem în măsură a mai adăuga, că medicii primari de judeţe, oraşe şi spitale, împreună cu personalul sa­nitar inferior, sunt obligaţi ca în fie­care zi să viziteze aceste cantonamente şi să ia măsurile necesare. Soldaţii şi căruţaşii nu se pot întoarce la că­­minurile lor, decît după 5 zile de ob­servaţie şi cu avizul medicului res­pectiv. Autorităţile poliţieneşti şi adminis­trative sunt însărcinate a executa a­­ceste măsuri §i a da tot concursul de care au nevoe medicii. §1§ Cel dintîiu medic comunal ca­re se reîntoarce în localitate este d. Dr. Imervoll care este anunţat pen­tru astă seară. SS Ministerul de Interne a dat or­din prefecturilor de Bacău, Roman şi Neamţ ca să permită, supuşilor bulgari găsiţi fără acte în regulă sau suspecţi şi care fuseseră înaintaţi zi­selor prefecturi, la decretarea mo­bilizării, să se reîntoarcă la locuin­ţele lor. ^ Comisiunea sanitară mixtă (ci­vilă şi militară), instituită de către ministerul de răsboiu, a decis să se instaleze în punctele Nicopole şi Şistov, staţiuni de observaţiune me­dicale, prevăzute cu laboratoare de bacteriologie, lazarete, aparate de dezinfectare etc. Aceste măsuri sanitare au fost complectate cu altele riguroase şi necesare spre a împiedica întinde­rea holerei în ţară. SS E vorba ca de la 15 August să se reînceapă la teatrul naţional re­petiţiile pentru stagiunea viitoare. 1.­ D. Dr. Floru a cerut d-lui Dr. Minovici să trimită la Iaşi un nu­măr de fiole cu serum antiholeric, pentru eventuale trebuinţe. Direc­torul serviciului sanitar a promis că va trimite de urgenţă. II Administraţia comunală şi pre­fectura de judeţ, vor distribui într’o broşură populară instrucţiuni şi po­veţe pentru evitarea şi combaterea holerei, întocmită de medicul şef, d. dr. Fior. SS Ni se scrie din Băile Oglinzi (Tg.­­Neamţ) că în urma iniţiativei luate de administraţia băilor de a reduce preţu­rile cu 20 la sută a început să vie foarte multă lume. Timpul e foarte frumos şi plăcut. Băile atît de eficace în contra diferite­lor boli atrag afluenţă mare de vizitori. Restaurantul foarte îngrijit­e ţinut de D. Simionescu şi Peters din Iaşi. SS Măsura de a se Interzice Introduce­rea harbujilor pentru a-i pune în consu­maţie s’a luat pînă la 20 August. S3 Astăzi Duminică matineu la circul eidoli (ora 4) şi seara la 9 ore mare re­prezentaţie în „Grădina Traian.* Program nou duminical: „Agenţia secretă sau asasinarea unui mizerabil“. Splendidă desfăşurare în 2 părţi, interpretată de cei mai buni artişti ai scenelor pariziane: „Onoarea recâştigată“, roman contim­poran, etc.“ Ca adaos la noul program de astă­­seară Duminică 5 August, Cinematogra­ful Pathé-Fréres din grădina Traian, redă minuţios: „Ocuparea de către armata română a Stara-Zagorei şi Plevnei, Sem­narea protocolului de pace“, cinemato­grafieri fidele şi absolut autentice. Cine­matograful din grădina Traian a fost u­­nicul care a redat aceste fapte glorioase pe ecranul său, unele din ele impresionate cu cele mai mari pericole de către ope­ratorii cinematograf­ ai casei Pathé-Fréres din Paris. Numeroșii spectatori ai acestui cine­matograf au putut să se convingă de au­tenticitatea acestor impresioni, când obu­zele uriașe spărgeau pămlntul Brega­­­niţei şi alte vederi de pe cîmpul de răs­boiu cinematografiate în chiar toiul lup­tei. Direcţia acestui cinematograf aduce la cunoştinţă că va fi­ succesiv Întregul şir de fapte şi evenimente desfăşurate în războiul balcanic, precum şi toate fazele intrărei în Bulgaria a bravei şi iubitei noastre armate, care a atras atenţia lu­­mei întregi prin marşurile sale uimitoare. Privilegiul acestor impresionări cinema­tografice a fost acordat numai casei Pa­­thé-Freres cu condiţia de a fi aratate după încheerea păcei. Mine Luni, program nou. ] Spitalul­ din Turtucaia In sinul Triplei-alianţă Ca şi în toate aceste din urmă zile importantul ziar „Neue Freie Presse* se ocupă în primul său articol—în numărul sosit astăzi—de actualitatea cea mare : relaţia României cu Tripla Alianţă, în urma cunoscutelor întîmplări recente. De astă-dată articolul întitulat „Aliaţii noştri* se dă sub forma unei comunicări datorită un­ei personalităţi cu o înaltă situaţie diplomatică şi are ca sub titlu: „Contribuţiuni la istoria Conferinţei din Bucureşti*. Personagiul astfel designat nu insistă numai ca de obicei­, asupra sprijinului dat României de cătră Tripla Alianţă — excluziv—la Conferinţa de la Petersburg, dar şi asupra conflictului, ori a echivo­cului ce s’a născut Între Austria şi Ro­­mînia, pe de o parte, simultan cu o a­­propiere mai stînsă între Rominia şi Ger­mania. „Legătura între monarhia germană şi austriacă—zice diplomatul — nu va fi a­­tinsă prin manifestaţia făcută cu privire la politica României. Necesităţile euro­­pene cari au creat Tripla Alianţă, per­ MICI FOLERICI Din Bucureşti primim următoarea te­legramă semnată „Puiu“, şi referitoare la una din recentele noastre „mici po­lemici* : „Sunteţi în eroare. Palma primită şi contestată de Locusteanu a fost foarte academică, fiind dată de un fost biblio­tecar al Academiei*. ...Rezoon !* „Timp de 3 oare au defilat trupele bul­gare în faţa Ţarului şi prinţului“ spune o telegramă din sorginte bulgară. N’o fi fost o trupă... de teatru, care dispărea şi apărea mereu dintre culise, ca pe scenele de operetă ?­ ­ De cînd datează conflictul higienic cu fructele oprite ? încă din timpul lui Adam şi al Evei, goniţi din paradis, din cauza fructului oprit...­ ­ René Puaux, corespondentul lui Temps înregistrează zvonul că Bulgarii ar fi cheltuit 250.000 de franci pentru ca presa română să împrăştie în publicul român... teroarea holerei. Zvon ridicol. Bulgarii au împrăștiat deadreptul vibrionii holerici în rîndurile armatei române. ------—-.«CoapsaBB.,----­ ES Ziarul „La Politique” apărut astăzi dezminte în mod formal năs­cocirile că ar fi isbucnit neînţele­geri în guvern şi că ar fi fost vor­ba chiar de o criză ministerială. O dezminţire identică am dat-o şi noi în numărul nostru de ieri. SE Cu începere de Luni 5 August ziarul nostru—purtînd data de 6 August—va apărea în vechiul for­mat de 4 pagini, cuprinzînd, pre­­cît posibil, toate vechile rubrici ale gazetei, pe care numai împre­jurări de forţă majoră le-au sus­pendat. Intrăm în vremuri normale şi este o datorie a ziarelor să-şi reiee forma normală, aşa cum au apu­cat a-şi obicinui şi a şi instrui ce­titorii. Nu ne îndoim că „Opinia*, care în zilele alarmante, şi-a servit de­votaţii cetitori cu un zel recunos­cut şi lăudat, îşi va fi păstrat pen­tru zilele de calm, aceleaşi mari legiuni de cetitori, cu care a îm­părtăşit momentele emoţionante prin care a trecut ţara. Intru­cit împrejurări neprevă­zute vor cere, „Opinia“ va tipări, ocazional, ediţiuni speciale înainte de amiază, dar fără a suprima ni­mic din paginele ediţiunii coti­­diane, care se va pune în vînzare la orele 5 după amiază.

Next