Opinia, iunie 1914 (Anul 11, nr. 2188-2211)

1914-06-10 / nr. 2195

­ttare de fratel Hinder STRADA I. C. BRATIANU 174 sub noua administraţie a d-lui LEON SOLNER A renoit hotelul cu totul şi a redus preţurile cu totul populare, ince­­pind de la 2 lei in sus, făcind şi re­ducere pentru d-nii voiajori. Asemenea este şi un Salon splendid pentru nunţi şi baluri care se poate în­chiria cu sau fără mâncare şi dacă este un amator pentru a face un restaurant, dau salonul aranjat cu preţul foarte convenabil. Serviciu prompt şi o curăţenie exem­plară. Hotelul posedă Baie, Telefon, grădină in faţa otelului cu aier curat. Rog onor, pasageri, voiajori, de a vizita acest hotel spre a se convinge, cu stimă LEON SOLNER OPINIA I'. FABRICATA CU LAPTE Neîntrecută in calitate —• De vînxnrf. prdtit!Bilc»ii — CHOCOLATE !€Sr w » # ®b % 3L . *1 V“ . * CiSSoluta NEST Mai întâi să ne pătrundem de obser­vările poporului cînd constată că cineva face lux. Să vedem ce zice şi cum jude­căm mai toţi în asemenea ocaziuni. Cînd pe stradă la preumblare vedem pe cineva, despre care zicem că face lux, întrebăm numai­decît cine e şi ce veni­turi are. Dacă ni se spune că dispune de venituri constînd în milioane, nu ne mai surprinde. Din potrivă zicem: dacă are de unde, e frumos. Dacă ni se dă răspuns că nu dispune, că abea are o leafă de cîteva sute, atunci întărim din nou exclamarea: ce lux! Ce nebun, dacă n’are de unde, să facă așa lux! Cînd ne ducem în casa cuiva» excla­măm ce lux, mai ales după ce ştim ce venituri are. Din aceste exemple rezultă că luxul stă nu chiar în obiect, ci în ra­portul obiectelor cu omul. Şi anume acest raport vine de la veniturile cuiva. Acelaşi obiect dacă ar fi văzut la mine ar fi considerat ca lux, aş fi denumit ca făcînd lux, pe cînd dacă ele ar fi văzute la prinţi şi capete încoronate sau cu ve­nituri de milioane, nu s’ar zice că-s lux. Aci se vede şi realitatea noţiunei lux, în acel sens că aceleaşi lucruri pot fi vă­zute la două sau mai multe persoane şi să zicem că numai una face lux, pe cînd celelalte nu. De ce ? Pentru că numai acea una nu dispune de avere. Celelalte persoane nu fac lux, pentru că au avere. Tot aci se vede şi partea de subiecti­vitate a noţiunii lux, întru­cît numai ra­portul dintre om şi obiecte constitue luxul, nu însăşi obiectul. In fine, mai sus am zis că avem un criteriu obiectiv după care cunoaştem lu­xul. Care e acela? Cititorul iscusit va fi scos singur acel criteriu. In adevăr am zis că numai raportul dintre om şi obiect constitue luxul. Dacă ştim venitul cuiva, putem să spunem dacă face sau nu lux. Dacă nu ştim, aşa numai din ce ve­dem pe dinafară, nu putem decreta dacă e lux sau nu. Numai cînd putem face calculul dintre cheltuelile și­ venitul cuiva, numai atunci putem spune dacă cineva face sau nu lux. Criteriul obiectiv al fenomenului eco­nomic social numit lux, este raportul dintre cheltueli și venituri. După acest criteriu ne putem pronunţa dacă ceva e lux sau nu. Dacă nu cunoaştem acest raport, nu ne putem pronunţa ştiinţifi­­ceşte. Acum poate singur cititorul să vadă ce rău social e fenomenul numit lux. Cheltueli prea mari şi venituri mici, a­­duc ruină individului, familiei şi statului. Cine nu-şi proporţionează cheltuelile după venituri, acela face lux, chiar dacă ar întrebuinţa obiecte de prima necesitate. Astfel un muncitor, sau un funcţionăraş, care ar consuma o friptură de muşchiu cu un păhărel de vin,—oricît de substan­ţială hrană ar fi, — face lux. In cele mai multe cazuri cînd întrebu­ințăm cuvîntul lux, luxos, în mintea noas­tră, vrem să spunem frumos. De pildă cînd în salonul frumos mobilat cu mobilă scumpă cu tablouri capo-d’opere, am zis te lux sau ce luxos, am vrut să spunem ce frumoase lucruri, sau ce frumos. Nu­mai cînd interesul ne face să ne pronun­ţăm între venituri şi cheltueli, numai a­­tunci avem în vedere fenomenul con­­demnat: lux. Valeriu Hulubei . OAMENI ŞI LUCRURI Poetul nu iubeşte ? O notă deosebită în volumul lui Mihail Codreanu şi care n’a scapat—era şi greu să scape—neobservată de criticii noştri perspicaci: e lipsa poeziilor de iubire. S’ar zice că poetul a rezervat lirizmul erotic, ecoul oe­carii sensualităţi pentru vr’un alt .Volum—trecut ori viitor—con­­sacrlnd ^Stafiiîle* mimai reflexiilor şi im­presiilor de Altă natură. Lirizmul «stăpînit şi rece»—după în­săşi expresia cîntăreţului—rămîne aproa­pe refractar ori­ cării manifestări mai ve­hemente a celor mai obişnuite inspiraţiuni poetice şi e remarcabilă tenacitatea cu care autorul Statuilor rezistă inspitei de a cădea în acest... păcat al tinereţei şi a-i jertfi prea multe note din simfonia sona­telor atît de armonioase. In ciclul restrîns care se Intitulează „E­­ternul Cîntec* găsim puţinele bucăţi cari au doară menirea să lămurească un ne­lămurit şi vag resentiment cu care artis­tul întîmpină ispitele, ca şi cum n’ar fi demne de creaţiunile poetice, ori ar pu­ne în primejdie opera însăşi la care se simte chemat în virtutea unei mistice che­mări. Trebuie să ai—cum zice Heine undeva —„ochi buni“, cetitorule, ca să desco­peri umbra sfiioasă care se strecoară printre luminile atîtor semne inspiraţii;— umbra unei iubiri care, numai foarte în treacăt, vine să recheme simţirea poetu­lui în lumea unei iubiri ce nu se întru­pează şi nu dă foc nici unei lupte mai intense, nici măcar unei dorinţe mai vehe­mente. .. . îie-aiji atinge »cumpft ta fiinţi Cu cei mai miei umbri de dorinţa, Aţi profana iubirea mai curata, Cfcci mi-aşi muţea pe-a tale bute, visul... Şi'n sirutarea mea necutopătata, Ca'ntâiul om, m­i-aţi pierde paradisul. Aproape toate sonetele ce alcotvesc micul ciclu sub titlul de mai sus poartă caracteristica aceleiaşi sfi­jeli excesive şi sunt concepute cu aceleaşi reticenţe cari te pun pe ginduri şi te lasă nedumerit asupra grabei, uşurinţei cu care un tem­perament­­vulcanic ca al poetului iaşan, trece preste frămîntările sufleteşti ale unei tinereţi care—totuşi—a suferit şi a iubit. ...Şi te iubesc cu’nflorarea vagi Pe care-o dă presentimentul morţii, Şi te ureac ci-mi eşti attt de dragi ! Insă­ şi această discreţiune ar fi un iz­vor de indiscrete reflexii. Dar lăsăm sar­cina de a face atari investigaţii negative unor scriitori mai „pozitivi“, cum ar spune cineva de la „Viaţa Românească“. Rodion . Aflăm cu multă părere de rău încetarea din viaţă, într’un sunător din Leysin (Elveţia), a d-nei Elena Mtrzescu, fiica defunctului Gheorghe Mtrzescu şi sora primarului oraşului. Defuncta a funcţionat mult timp ca directoară a „Reuniunei Femeilor Ro­mâne“ din localitate. D. Gh. Gh. Mtrzescu, primarul ora­şului, a plecat astăzi dimineaţă in El­veţia. Nu s’a luat încă hotărtrea defi­nitivă in ce priveşte o eventuală aducere a rămăşiţelor defunctei in oraşul ei natal. Transmitem întristatei familii expresia adincelor noastre condoleanţe. SS La examenul de administratori de plasă au reuşit 5 candidaţi din 17. Din jud. Iaşi a reuşit al II-lea d. V. Mardare, notarul comunei Podul-Iloae. D. G. Pârvu, directorul Mitropoliei Moldovei, a obţinut un concediu de 45 zile. B. Profesorul I. Roman care figurează pentru limba romînă în comisiunea prezi­dată de d. dr. P. Bogdan aparţine lice­ului din Pomîrla, nu a celui din Tulcea, cum s’a anunţat. SS Un oare­care Nicolae Pandelescu, comerciant de librărie, din oraşul Giurgiu de­şi a fost dat judecăţei că practică i­­n­cit farmacia şi medicina, totuşi numitul care este şi tipograf, continuă a expedia în ţară gazeta reclamă, «Anunţătorul» cum şi oameni care au­ misia de a distribui substanţe toxice şi medicamentoase. Onor. Direcţiune sanitară cu ordinul circular 32016 a. c. atrage atenţiunea tu­turor şi roagă pe persoanele lesne încre­zătoare să nu se lase înșelate de acel in­divid care în loc de a le aduce folos le poate primejdui sănătatea. S. D. Tomida, prim ajutor de primar, pleacă azi la Brăești, pentru a inspecta lucrările ce se fac la varianta de acolo. SS Parlamentarii ieșeni, cari au petre­cut ziua de eri în localitate, s’au întors aseară în Capitală. SS Astă noapte, în curtea cazarmei re­gimentului 13, caporalul de muzică Ciuciu Neculai, a încercat să-şi puie capăt vie­­ţei, trăgîndu-şi un foc de revolver în piept. Intr’o stare gravă caporalul a fost tran­sportat la spitalul militar, unde nu se crede că va putea fi salvat. Cauza acestui act disperat este încă necunoscută. SS După propunerea d-lui inginer Vi­­drighin, administraţia comunală a inter­venit pe lingă ministerul de domenii, de a înfiinţa în Iaşi o staţiune de verificare a comptorilor pentru lumina electrică. SS Aseară membrii clubului conserva­­tor din localitate s’au întrunit în şedinţă plenară. D. D. Greceanu a anunţat alegerea d-lui Marghiloman, după care a făcut o expunere a situaţiei politice. La Urmă s’a votat o moţiune de felici­tare şi încredere în­ d. Al. Marghiloman şi conducătorii partidului. SS din dim­ineaţa un început de incen­diu a izbucnit la cofetăria Georges din Strada Lăpuşneanu. Focul a fost curînd localizat de pompieri. Ziarele Ber­liner Tageblatt şi Neue Freie Pesse descriu măsurile extraordinare mi­litare şi poliţieneşti luate în preajma con­stituantei din Romînia. SS Ziarul Berliner Tageblatt primeşte din Paris ştirea că ziarul La Liberté a­­firmă că primul fruct al înţelegerei ruso­­rommîne a fost dat la iveală, prin de­mersul făcut de ambasadorii Rusiei şi Ro­mâniei la Poartă, de a lasa deschisă tre­cerea Dardanelelor. Aceasta pentru că se presupune că Turcia, de teama unui atac din partea Greciei ar vrea să submineze Dardane­­lele. SS Imperialismul nostru econo­mic.—Confraţii de la Bursa relevă cu drept cuvînt, situaţia ce ni s’a creat din punct de vedere economic, prin faptul că ne-am­ făcut jandarmul peninsulei balca­nice și scrie : «Politica noastră externă este astăzi ho­­tărît,—am putea spune furios,—imperia­listă. Ne-am făcut jandarmul peninsulei balcanice. Conducătorii partidelor noastre de guvernămînt, aceia cari au răspunde­rea, se onorează cu acest rol şi mărtu­risesc că vom avea să ducem multă vre­me sarcinele lui. Situaţiunea este clară. Suntem în faţa unei stări de lucruri date, care nu va putea fi schimbată aşa de curînd. Natu­ral, în direcţiunea aceasta pot fi păreri deosebite. Se poate discuta dacă imperia­lismul ni se potriveşte nouă sau nu, şi dacă a venit ori nu la momentul opor­tun. Discuţia nu ne-ar avansa însă la ni­mic. Faptul există, în toată asprimea rea­lităţii sale, şi, vrînd nevrînd, va trebui să contăm cu din­sul de aci înainte. Imperialismul nostru va avea fără îndo­ială repercusiunea profundă asupra finan­ţelor publice—şi-am putea să adăugăm si a celor particulare. In sesiunea trecută s’au votat sute de milioane pentru arma­tă. Dar aceasta nu e de cît un început. Alte sute de milioane le vor urma în cu­rînd. Imediat după campania din Iulie 1913 s’a vorbit de necesitatea ridicării efecti­velor în timp de război la 600.000 de oa­meni. Zilele trecute am citit într’un ziar informat că există ambiţia să putem a­­răta Europei că, la momentul oportun, putem dispune şi de 1 milion­­de soldaţi Este uşor de închipuit ce sumă fabuloasă fantastică, reprezintă cifra aceasta tradu­să în cheltueli. Dar nu numai mărirea armatei de us­cat, a flotei de război, şi a flotei aeriene este impusă de imperalism. Mai sunt şi altele. Liniile drumului de fer vor trebui şi ele sporite. Va trebui să construim po­duri mari peste Dunărea. Va trebui să ne pregătim ast­fel ca să fim gata ori­cînd pentru o ofensivă fulgerătoare sau pen­tru o defensivă energică. Toate acestea, însă, costă enorm. Şi încaltea, dacă am fi fost pregătiţi în alte direcţiuni, în direcţiunea economică şi culturală, încaltea dacă am fi putut clădi puterea militară pe o temelie de fel, pe un substrat popular, în stare să dea oa­menii şi banii necesări ambiţiunilor mari. Să tu­ai in­sistăm asupra adevăratei si­­tuaţiuni ? Asupra faptului că nimic, în ce priveşte viaţa şi forţa de expanziune tre­buincioasă unui stat modern, nu este încă bine închegat la noi, că n’avem nici azi cadre sociale şi aşezăminte la înălţi­mea nevoilor actuale? Popoarele mari, cari au ajuns unde sunt graţie unei evoluţiuni lente, nu ca noi cari am sărit brusc în viaţa europea­nă, şi cari au şi instituţiuni şi rezerve suficiente de oameni şi bani, , popoarele acestea cît îs de mari şi puternice şi încă­pem sub greutatea sarcinelor impuse de militarism. Dar noi ? De unde mijloacele ? De unde oamenii ? Vom fi forţaţi mereu şi mereu la îm­prumuturi. Datoria publică e menită să crească considerabil. Va trebui să împrumutăm pentru dru­muri de fer nu o jumătate de miliard cît s’a votat, ci peste un miliard; va trebui să împrumutăm pentru șosete, pentru por­turi, pentru școli, pentru armată—cel mai mult pentru armată—apoi pentru expro­priere. Numai pentru expropriere va tre­bui să împrumutăm peste un miliard. Întrebarea care se pune este : pot oare finanţele publice să suporte toate aceste greutăţi ? SS Volumul jubilar al „Arhivei“. Revista Arhivei din Iaşi, la Decembrie 1914, împlinind 25 ani de existenţă ca o manifestare ştiinţifică, literară şi artistică a Iaşului în loc de numere lunare va apă­rea la finele anului acestuia într’un vo­lum jubilar, ilustrat pe hîrtie velină. Volumul al cărui cost este ca şi abona­mentul de 15 lei, va conţine lucrări a­­lese ale colaboratorilor vechi şi noi şi de­ale personalităţilor noastre distinse pe tă­­rîmul ştiinţific şi literar. Articolele şi înscrierile pentru volumul jubilar se vor adresa revistei Arhiva Iaşi. Volumul jubilar al Arhivei va fi închi­nat ilustrului ei mer­ebru şi fost director A. D. Xenopol, profesor universitar, mem­bru al Institutului de Franţa, în semn de admiraţiune pentru munca şi succesele obţinute pe terenul istoric în ţară şi în străinătate. S3 Elevii şcoalei normate, Vasile Lupu sub cornducerea directorului lor I. Mitru au vizitat bisericele Trei Erarhi, Sf. Ne­culai Domnesc, şi altele din oraşul Iaşi. S3 Aseară trenul Iaşi—Bucureşti a ple­cat cu două vagoane-luts. Cu toate aceste cererile n’au putut fi satisfăcute pentru toate persoanele amatoare. SS D. Gh. Manoliu a început astăzi e­­xamenul de matematică cu particularii la liceul naţional. Ştirea că d-sa a demisio­nat din comisiune nu s’a confirmat. SS D. avocat D., profesor universitar, se va retrage în Septembrie din practica avocaturei. S3 Noutăţi apărute: — „Viaţa Nouă“, număr dublu cu un bogat sumar artistic literar. — „Noua Revista Română“ sub direcţia d-lui Rădulescu-Motru. SS Artistice. — D-ra Valentina Penel, fiica, artistului Penel, care absolveşte cursul de declamaţie de la Conservatorul local, la­­ curent, a fost invitată de direcţiunea teatrului naţional din Craiova, săptămîna aceasta, unde a fost supusă unei audi­­ţiuni. Comitetul de lectură şi consiliul de administraţie al acelui teatru, felicitînd’o au angajat-o ca stagiară pe 2 August a. c., cînd se încep şi repetiţiile. Cunoscînd talentul înnăscut — am zice talentul moştenit—al tinerei artiste iaşa ne felicităm direcţia teatrului craiovean pen­tru această achiziţie. SS D. dr. I. Simionescu, secretar ge­neral al ministerului de Culte şi Instruc­ţiune publică, a asistat­eri la examenele particulare de la liceul naţional. SS In situaţiunea de fine de an a ele­velor din şcoala secundară de fete gra­dul II internat din Bucureşti găsim că A­­frodita V. Hulubei, fiica prietenului nos­tru, a fost clasificată a cincia cu media generală anuală 8.50, fiind promovată în clasa 111. SS D-nii Sadoveanu, directorul teatru­lui și G. Topîrceanu, publicist, au sosit ori în localitate, venind din dalta Dună­rii, unde au fost la vînat. 55 Iată noul program de astă seară Luni al cinematografului Pathé-Fréres din vasta grădină Trajan : Atletul mascat, desfăşurare într’o splen­doare fără seamăn ; cea mai desăvârşită artă în cinematografia actuală. André Deed amorezat, scene foarte hu­­moristice. Spre Capul Nord, vederi instructive. Max Linder şi-a perdut logodnica, co­medie interpretată de simpaticul humorist parizian etc., etc. Noul program viitor se reprezintă mîine Marţi: Tutorele bandit, roman modern în patru părţi. Scenariu originar interpre­tare sublimă. Mare dineu, comedie daneză. Mercuri 11 Iunie program nou : Primă sărutare, măreaţă desfăşurare din viaţa reală. (3 părţi). In rolul principal apare celebra tragediană Paola Monti.—etc. In curînd : “17­9­3“ de Victor Hugo— «Marie Tudora“ de Victor Hugo.—Noul ciclu Waldemar Psylander şi Betty Nan­sen.—Asediul Parisului (1870—1871)—Ro­cambole, de Ponson du Terrail — Hoţul, Asaltul, Ghiara de Hen­ry Bernstein, etc. SS La 15 Iunie a. c., are loc la Brăila congresul Cercurilor Comerciale din ţară. D-nii comercianţi cît şi familiile lor, cari doresc să beneficieze de reducerea pe C. F.R.75 la sută să se adreseze d-lui Const. Croitoru, casierul cercului Iaşi, comerciant, Str. Carol, pentru a primi biletul de legitimaţie. Cu această ocaziune congresiştii vor face în ziua de 17 iunie o excursiune de la Brăila la Odesa pe Mare.‘Costul acestei excursiuni va fi de 27 tei dus şi întors. 35 Producţiunea de fine de an a ele­velor şi elevilor «Conservatorului de Mu­zică» va avea loc în ziua de 16 iunie a. c., în sala teatrului „Cinema­ Modern“. Producţiunea va fi precedată de două numere de Orchestră sub conducerea d-lui A. Theodorinis, directorul Conservatorului, la care vor da concursul bine­voitor d-nii profesori Roşea (flaut), Teodorescu (vio­loncel), Ionescu (clarinet), Niţulescu (corn) Vasilescu (fagot) şi Enciulescu (contra­bas). Vom anunţa la timp programul acestei frumoase producţiuni artistice. Îndemnăm publicul amator de artă să-şi procure din timp biletele de intrare la cassa Cinema­ Modern. SS Săptămîna aceasta vor incepe a cr cu­a în str. Sărăriei patru vagoane de tramvai, în loc de două cum circulă a­­cuma. Distanţa de la vagon la vagon va fi de 10 m, în loc de 20 m. şi va avea cores­pondenţă regulată cu tramvaiul din Tg. Cucului și cu cete de la Copou. Cutia cu scrisori — Scrisoare adresată d-lui Junius Leca — Jassy, 7 Iunie 1914. Domnule, Am luat cunoştinţă de răspunsul d-tale la scrisoarea mea recomandată şi publi­cată de mine în ziarul «Opinia» şi «E­­venimentul» în ziua de 30 Mai 1914, prin care îţi exprimam dispreţul meu cel mai adinit. Văd că chiar ai ajuns să fii un perfect şantagist ascunzîndu-te tot­odată pentru a nu eşi pe teren sub rochiile femeei. Cu indignare văd că negi a fi primit scrisoarea mea recomandată din 30 Mai 1914, care văd că a dispărut de aseme­nea ca şi acei patru sute de tei încasaţi de soţia dumitale in ziua de 1 Noembrie 1913 la orele 12 m, la domiciliul d-tale din strada Carol la Iaşi. Din fericire însă am probe şi martori de înm­înare acestei serioase indispensabila precau­­ţiune care, regretabil, a fost n­eglijată la plata banilor. Nu-mi rămîne de­cît a vă da o lecţie la o viitoare întâlnire. Principele Gr. Ghika Palatul Stourdza Str. Carol, Iași. *) Redacția nu răspunde de cele publicate în această rubrică. ■H mm ■■ na hk ■■ ■■ mm mb mm hm mm hm mm mm mm mm hm mm mm hm mm mm hm hm hm hm hm mm hm hm hm hm hm hm jb MM MM MM HM Hfc MB MB MB MB MM MM MM MM MB MB MB HM MM MI ■■ MM MM MB MB HM MB HM HM HM MB BB MB BB BB MB BB HM SS MM SS BB MB SS BM BB Dr Med. I. Nimereanu SYPHILIS, MALADII VENERICE ȘI PIELE Laborator Special pentru Analize medicale S’A MUTAT: Strada Ștefan cel Mare 13, Iași TELEFON 61. SS MM SS SS HM HM HM S3 mm HM HM HM HM HM HM HM HM HM HM BM HM HM MM HM HM HM HM HM MB HM MB HM HM MM MM MM HM ■­ 53 33 35 55 55 HI . BH fb­ BM BB BB BB BB MB BB BB BB BB BB BB BB BB MB BB BB BB BB BB BB HB BB BB BB BB BB BB IB BB BB BB BB BB BB

Next