Opinia, octombrie 1917 (Anul 13, nr. 3169-3193)

1917-10-27 / nr. 3190

mm Ä li ■nr âiii'feiil- y m rintf $w«l^ i i*a «» Un janjcoâr vechi 50 b. v.mtumm'n $» 4 Í II 18 6 iml ■ ■ fi I 3 l*a|i. e l „ 10 : isn il l4 Ü tSS ».jyfti «Mgi Hm UAR CÖTIMÄM BB AMUJT&ilI No. Ăi.90 Vineri 27 Octombrie rííi7 BINTRTJN VOLUM Ai mi.. 77 Cruciada Aliaţilor Este cert că dacă cercetezi mult, găseşti totdeauna în trecutul povestit de Istorie, evenimente cari au asemănare unele cu altele. Aşa şi ca cele de azi. Cu cari din cele ce au fost le putem asemăna ? Cugetul multora s’a oprit la războiul de treizeci de ani. Şi tu adevăr, descrierile despre acele vremuri sunt de natură a face să se zbîrlească părul, cu toate că sunt timpuri trecute şi trecutul îndepărtat oricit de dureros ar fi fost el pentru cei ce trăiau atunci, ca noi ne lasă reci. Căci e în natura omenească să creadă că necazuri şi suferinţe cum le îndură oamenii acuto, nu le-au putut avea alţii de mai înaintea lor. Prezentul este mai izbitor decit orice a putut fi mai inainte. Dar lăsînd de o parte toate aceste consideraţiuni, este mai mult ca sigur că greu vom găsi în vremile trecute mişcări de omenire mai mari ca cele din zilele noastre. Doar numai cu Ouciadele ar putea fi asemanat acest leve des bouchera de astăzi. Atunci creştinătatea întreagă se ridicase ca un singur om contră pîgămînî care îndrăznise sa se atingă de sfîntul ruormînt. Evenimentul acesta istoric poartă în el şi un învăţămnt şi anume că pe atîta vreme cît credinţa era aceia în numele căruia se purta războiul contra Turcilor, armatele creştine au eşit victorioase şi ai putut relua din stăpînirea lor Sfîntul Pămînt. Atunci însă cînd scopuri lăturalnice pe de o parte, iar pe de alta zavistii şi neînţelegerea au luat locul armoniei, succesele au devenit cu totul rare, pînă ce au încetat cu desăvîrşire. Astăzi acelaş lucru se întîrapîa. Contra păgânului care a jignit sfintele temple ale Belgiei, care a muiat mînie în sîngele nevinovat al copiilor, s a coaliza lumea întreagă, continentul vechiu şi cel nou. Ia schimb cele două efecte de pe vremea cruciadelor se produc astăzi cam inverse. Succesul aliaţilor, compuse din o serie de succese unele mai mari, altele mai mici se urmează aproape neîntrerupt. insa, ceia ce face cu prisosinţă deosebireă dintre noi şi cei dte atenei e că ori de cîte ori vreunul din aliaţi se găseşte în srimtoare, toţi ceilalţi continuă a n solidari. Neunirea şi discordia n’a pătrims în ci npul lor. şi aceasta te'Ce disperarea păgînului de astăzi. l-a i? tîrTi p'â rile momentane din Italia s’a răspuns cu acordul cel mai strîns între reprezentanţii şi popoarele aliate. Telegramele ne vorbesc de trimiterea a numeroase forţe aliate, cari vin în ajutorul Haliei, ceia ce dovedşte că solidaritatea între aliaţi nu e numai o vorbă ci o realitate şi o realitate a cării urmările vor simţi tocmai cei ce se tem mai mint de ea, cei cari luptă prin toate mijloacele permise şi nepermise ca s o desfacă. De altfel cu cât mai greu se ajunge la felelce şi I au pus în vedere aliaţii, stabilirea unei păci durabila pe bază de drept şi dreptate, cu atât omenirea viitoare va lupta din răsputeri să păstreze acest mare bun ce va fi obţinut astfel. Din Rusia In Petrograd s au introdus zie da cartofe. Deoarece aprovizionarea populafiei cu până este foarte dificilă comitetul pantru aprovizionarea oraşului a decis să distribuie acuitonlor cartofa îa foc da pâne. La făina existentă astăzi în Petrograd se va adăog 25 procente orz.* Administraţia Căilor ferate a hotărât majorarea tarifului pentru mărfuri cu o sută la sută, pentru călători cu 50 la sută. Tixa incărcărei coletelor va fi la două iar acea a dercărcărei din vagoana iotreită. Un bitt de peron va costa 50 copeici. Ua loc in vrgon casa I se va plăti o rubla, clas II 60 copeici, clasa III 40 copeici, afara de taxa cală tor ei.* Contrabandiştii ruşi bine plătiţi de germani recurg la cele mai ing .mioase trucuri Astfel la Torneo a fost găsit un vrgon întărcat ca binne şi petecut de o mulţime de femei şi bărbaţi în doma care plângeau mereu. Sicriiele au fost încercate la graniţa finlando suedeză. Părându se însă carioată purtarea unui domu din cei ce petreceau sicriile, funcţionară vamali au procedat la deschiderea lor şi în loc de cadavre au găsit cauciucuri şi elă-.r.uri care din Suedia erau destin de a se exporta în German'» pentru trebuinţele războiului. » Jocul de cărţi a fost aspru opit pa toate fronturile. Făcându-se percheziţii s’au confiscat toate perechile de cărţi. o Contesa Tolstoi a damit scriitorului Sergheini * ceasornicul de aur pe cre l’a primit filosoful Tolstoi de la admirator. Băi sviţerani cu ocazia aniversărei sale de 80 ani. Acest ceasornic artistic lucrat va fi donat aceluia care va îmbogăţi literatura rusacă cu o scriere care se va găsi meritorie. Zarele ruseşti publici biografia lui Saliapin. Şaliapin e fin de ciobotar ţărănesc , părintele său ţinându-l rău de cauza murei mizării în care se află, Sanspin a fost citit să părăsească casa părintească îndeletnicindu se cu mici pungoşii. Cules de un sărman ovreiu apar, care îi spunea mereu sa încerce sa se angajeze la un cor bisericesc, de oarece ovrei«! îi s e părea că ar avea voce, s’a angajat it, observă de ţară unde a găit şi pe ilaxim Gorki, care cerea şi el s'i fie primit printre corişti bisericei. Li* pr mu’ examen Sdjatjin a fost respins din cor iar Ma*xu;:i Gorki angajat, fiind găsit că are voce superioară pe când Şiapin n’ar avea deloc voce. Ştiapin nu se deseu afară şi s- augrijeszat corist la o mică trupă ambulantă. La o reprezentaţie dată într’un orăşel, un moşier a descoperit în Ştiapin o voce admirabilă. Astăzi Şaliapin e cel mai mare bas din lumea întreagă şi afişul anuţând apariţia lui pe scena unei opre, revoluţionează Întreg oraşul. Cu toate că preţui*,le de intrare sunt excesiv da ridicate- un stal 20 ruble— casele teatrului sunt asediate da lume şi ipoliţa numeroasă totdeauna postată la intrarea operei cu mare greutate poate ţine ondina*. Apariţia lui Saliapin fascinează întregul auditoriu. Aplauzele frenetice nu mai încetează s fie-Cîte debut se sfârşeşte printr’un triumf colosal. Nici odată Saliapin su poata părăsi teatrul pe jos sau măsură. Când e pe jos e luat de public şi dus in braţe DE PE FRONTUL ROMÂN Km Mântui din urmi Pe dealul V. Arşiţei ocup uu eu batalionul tranşeele deabia începute de infanteriştii noştri, şi pe care le perfecţionam pe fiece zi conform cuvenitelor directive şi ordine. Cădeau jos brazii cei mai frumoşi sub lovitura de graţie a toporului înfuriat, şi echipe de şas, opt inşi duceau lemnele la bordee, ori la adăpostur le din prima linie. Eram cu compania la rezerva sectorului şi ocupam pocniţii din vâlceaua prinsă între coamele a două înălţimi. Intopiţisem lucrul pe grupe, lăsând caporalilor şi sergenţilor stricta aducere la îndeplinire a celor pficiate la cul de execuţie. Aşezat pe un butuc în jurul unui foc menit să mai împrăştie câte puţină căldură celor înfruigiaţi, lăsând ca gândurile să şi ia zborul lor obişnuit prin locuri îndepărtate, pe unde dorul unor suflete părăsite le atrăgeau pu ernic, — m’am tre zit spre seară to mai când se Im pârt a masa trupei. A ista, distribuţia ei , după masă, ca de obiceiu, chem la mine pe câţiva soldaţi glumţi, acei ce întotdeauna şlau să ms procure momente de veselie, şi impeunâ cu plutonierul P. de la Mitraii re, ne aşpirăm în colibă în jiul focului lăsând pe artşti să-şi înceapă rolurile. Deodată câteva focuri de armă, în Urmă un raport puternic şi în reaga noastră sindrofe se sfarmă. Din câteva clipe întreagă companie echipată e în aşteptare de orărie, găti a preîntimpina orice. Un agent de legătură grăbit deabia ținându-și sufletul, se ndreapta spe colina Domnului Maior—cu un plic— Cât de grăbit era, am putut înțeleg . „Companda Locotenentului M. atacată puternic“. Focuri se înteţiseră. — Mitralii rele începură a urla îngrozitor,, granatei a nu mai cruțau nimica, iar rachetele iluminau împrejurimele poziţiei dând şi mai multa groază situaţiei—Veneau râpiţii pe rând aduşi de branca di ri şî oaseuii de cojupania mia —Eram la gura coîilo ! de lrengă comeEidantul Batalionului aşteptând primul ordin de a interveni cu compania—, când unul din râufts adus de sanitarii mei — fa opnt lân ă mine. Era un sold d n compania G, lovit sărmanul de mitraliere în pa t u locuri—D abia mai* putea vorbi.— începuse să’î ț an sex» și nu era încă temmin pansam ntuî, câr d s rapanul muribund își spunea ultime e i vorb . I am respins pe nemţi, ori nu îticâ ? „Curaj băieţi, nu vă lăsaţi“ ii aruncă duşi privirile. Spre mine, mă privi drept în och şi lăcrămând, deia putu spune : ,,vă rog din suflet seriţi celor „degcisă, copilaşi ai mei, şi spune„ţî-le că aai unirii pentru ţară, cu „singura durere că nu a ai ricirea „să văd şi sfârşitul luptei“.Şi după aceste vorba îşi dă obştescul sfârşit acest gufl taies cu atât d fru* --------- 14 p.îm BIs . când e în trăsură îi se deshamă caii şi publicul îi duce trăsura până la hotel unde e dus în braţe până la apartment. La hotel un alt spectacol Publicul înconjoară betelii şi aclamă pe marele artist. Aclamaturile nu încetează decât cân Şaliapin după ce se arată de câteva ori şi pentru a isprăvi odată apare în cămașa de noapte. Publicul aplaudă și se retrage in urale nesfârșite. moase calități şi sentimente de români adevărat. Sub Locot. Ghiorghiu Ionel din reg. 29 Infanterie CsmpM (diniaHasiifia tiiamfulii Foaia d-lui Stere, cuprinde I n numărul său de la 8 Octombrie, oarecari destăinuiri ale d lui Patraşcanu, care dovedesc urzirea unui adevărat complot, în ajunul intrarei noastre In acţiune. In ziua de 13 August 1816, d Stere şi la partizan al său, se găseau adunaţi la Mănătăţirea Neamţului, convinşi—spune d. Patraşcanu—că în consiliu de Coroană se va hotărî alipirea ţarei lîngâ Puterile Centrale. D Pstraşcanu bine înţeles nu spune de unde primea această covingere a ds.de. Probabil de la d. vo.i demensche... Şi atit de adîncă era această convingere, îneît cei adunaţi în mănăstire se constituiră lu comitet secret, redactară un manifest şi erau hotărîţ! pentru a doua zi să primească îa ţară, petru raspîndirea manifeatului şi propagandei, pe care o credeau necesară. Aici se opresc destăinuirile, — căci nu ni se spune ce mijloace alte voiau să întrebuințeze pentru a fi ce creativă această propagandă și de ce era nechoară, dacă în adevăr convingerea generală ar fi fost aceia a d-lui Patrașcanu și tovarâfii săi ? Dar socoteala din mînăstire cu cea adevărata nu se potrivea, de oarece chiar in ziua aceia mînăstrea a fost şi ea spusă la măsurile militare, luate in întreag , ţara. Un moment cavalerii d lui Patraşcanu erau ingrijoraţi de apovizionarea lor şi de trenuri speciale ce erau să li se pue la dispoziţie. Dar însuşi primul ministru,—mărturiseşte d. Patraşcanu— s’a grăbit să dea ordine telegrafice pentru aprovizionarea mănăstirei ; după cîteva zile, toţi făuritorii complotului au putut sa 8’-'ntoarcă la Bucureşti,—unde au rămas şi unde s’au pus în serviciul duşmanilor ţă’ei Să le fie de lene ! , flretura D-lui Paul ljf*r De un alb mai viu ca ziua, globul plin Al Urnei înfioară deal şi vale, Schimblnd cu vinij i strălucirii sale Un gînd, ori cît de negru n vis senin. Dar iată ! Tunuri, puşti, ciocniri, urale, — Oştiri se luptă, noaptea, — scad şi vin, Se’ncaieră, se rup, se prind, se ţ ni, De uri minate şi scăldate’n baie. In clocot surd, fierbînd ca n iad, nici când N’auz un zgomot mic, un trap căzind, — Iar luna se ’nroşeşte ’ncetinel. Ea scaîdă n raza-i câmpul de măcel Ş -albeaţa-i bea, de asupra-i laminînd, Culoarea sîngerosului pastel, RODI«». INFORMAŢII După cum am anunţat, ceaineriile populare pe care le înfiinţează ministerul de războiţi, vor începe a funcţiona din săptămâna viitoare. Se va distribui cea ca, de două ori pe zi dimineaţa, între orele 7—10 şi seara între orele 6 şi 8 La ora 12 din zi, se va distribui mâncări calde, atât în localurile respective, cât şi pe la nevoiaşii cari, din diferite împrejurări, sunt împiedecaţi “, veni la ceainerii. Mâine apare primul nume din :„Revista Teatrală redactata de d. Gheorghiu ziarist din Bucureşti. „Revista Teatrală“ «o va ocupa cu I! §§fls amm mişcările noastre teatraie, muscal* i literare în special. D. Gheorghiu n obiinut ee!»lier«r*a celor mai mari minuitori ai ce*i«iuMi. tk Consiiiul Comunal se va întru»! azi «ub preşedinţia «Ului dr. RaMvits, primarul oraşului, pentru a re« mvi «ai multe chestiuni importante. ?£ Agricultorii ss’atruBeie «âiae, după prânz, î» saloanele d lui B. A. Greceanu, ministrul de lucrări publice. 8 Un inmadiu a izbucnit esea-A. ia bucătăria de la restaurantul •telului Traiant. Focul a feri cărând îec*Itzjrt «• pompieri. Ea a'a «tins în floarea tmareței, un eminent absolvent al liceului N,»ti* na). Sufiet distins p r eţ t • a iî*~ ces, a părăsit viaţa care i surâdea. «lacăt de germenul boalei care »u ferfi. Temperament închinat spre pesimism, el vedea viaţa în culori întunecate, dar tos odată, încadrate de o fi»* ireale* Prieteni, care »’ţi cunoscut fi iubit p* Wolf Ş.iraga, depun ţi e lacrimă şi • floare p» mormântul aşa de timpuriu deschis. $ Începând du eri 34 cereatear«ntul eÎ8,trie se va distribui dimineaţa deU 7—8 şi seara deri 5—12. SS Aseară a avut loc o ceasfatuire a medicilor comuaati sub preşedinţia d mi Dr. Fior medicul şef al orişului. Be ştie că minsterul de Războiu ridicase prohiba rea nucilor şi a pruceiei uscate. După dispoziţiimile luate s’a hotărât din nou prohirea. & Prefectura de Judeţ a luat di«ptzţii ca începător de azi 25 Octombrie să nu se mai permită nici unui megster ambulant cumpărarea de paţuri prin sate şi cotam». J. D. St. Damaschin şi a dat demisia din învăţământul primar rural pe ziua de 1 Noembie a. c. O veste imbucurîtoare o da tuturor d. dr. Grigorie, odie şef al comanei care a aauţat construcţia de băi populare într’un mare număr de sate dsa judeţul iaş.i La fiecare baie s’a clădit şi o cabină de deparazitat« a hainelor. In băile construite ar îacăpra 20 pînă la 25 persoane Populaţu rurală face băi îa fie-^ara Simbstă şi Duminică 8 D lui A Lanabrior a cărui dse»s a fort anunţat, de toate ziarele fac»]« ne trimete u rmătoarea telegramă din Cherson : „J’ai le plaitir de vous snnoacer s js suia comjrietement retab'.i. Veailiez rect f er la fausse informe tion parue dans le No; 3180 du 14 Oetobre de votre jou’nal“. Lr. Lambrior Ne pare bine că șt rea ce a circulat a fost falsă. Dupli telegramă 8« ved« însă că D-rul Lambrio era bolnav f5 un răuvoitor i a ju cat o farsă urâtă. D-rul Lambrior cetind ziarele locale va avea însă o mare plăcere căcî va vedea că toata s»ufst unanim# î* l*ft de bine meritate pentru d ia.