Opinia, iunie 1918 (Anul 14, nr. 3363-3386)

1918-06-10 / nr. 3370

V ©ffi «h tiul 8 feel ■» A4MW.i6.Ji4tkA.dWh.- A_ .^IkJOh— © teiOPINIA tűs P04IÎIQ ecrrvotAJi „ m m Mtamnfc ?gclfe&K& ■Öffc*rä J ... m jí! ff « ä a %',4 9H9k wÎK- wSs. m&ú áűtafijűstrEliJi I® SäpipÄ ü. Sidtoi «■ fegL ***• idfita inni ÉE lOT-ta^iia.. 3370. ■ Duminică 10 Iunie ISIS * X­ I/, 0 controversă constituţională Dreptul actualei samara. O ierifer&re. Poate ea fi înscrisă în Constitu­ ţie ? Ch stiunea Ilgei m­ai electorale. He ştie diverginta «u privire la chestia reformei electorate. Unii, printre aceşti» se află st d. 8tere ca prietinii dsale — susţin că reforma elector»!*, aş» cura a fost înscris* In constituţie de camarila revizioniste da la 1917, este definitiv*, şi c* actualul parlament nu ara de cât a alcătui legea electoral*, ?n conformi­tate cu acele principii. Nou» cameră revisionist* ar urma deci sS fia aleasă pe basa sufragiului aniversar. Alţii — printre asişti» se afl* şi actualei guvern, susţin că re­formele de la 1917 sunt inexistente ; camerile revisionist» d® atunci au făcut o lucrare recomplecti; c* o nov* camr­ra ravisionistă va ave» s* se prostrate din nou asupra revizuttelor ce sr urma să se fac* ; că acea cameră va trebui s* statuie»« din nou asupra reformelor a­­grar» și electorale ; că, deci, acea ca­meră urme»»* a fi aleasă tot da actu­alele poegii censitare. Iată deosebirea de vederi, deosebire cu caracter radical De partea cui lasă este dreptate? Cercetarea se impune, cel puţin, în teorie. Aceasta deşi si prea posts ea, In fa pt, să ved­em din nou voinţa guvernului terumbrad, indi­ferent de care parte ar fi dreptatea. in prealabil sa pune însă o chestie, care constituie o interesantă controversă constituţională, ca aparenţa că logica şi principiile sunt de partea celor ce susţin tema guvernului de astă-si. Intr’adevăr, cei din imediata «pro­piere a guvernului rădică următoarea chestiune: In textul introdus da camerele revi­­ziosiste In Iulie 1917 se spuneă că rosa lege electorală va face parte din con­s­tituţie. Or, o atare lege n’a fost vot­­ă de camerile in chestiune. Cum ar­e dar cu putinţă ca o cameră ordinară, cum este cea întrunită astă­zi, să voteze o lege, care să facă o parte integrantă din constituţie? Delegaţia de legiferare poate fi dată de legiuitorul revizieii camerei ordinare, dar în acest cez le­gte votete de o atare csmură p­ît fi modificate tot da cam­er? ordinare. Acum, Ins*, dacă actualul parlement ar vota o lege electorală care să f*că parte *»la constituție, ar urma că face o cpstă constituţionalS, susceptibili da mod fi cSri numai da un parlament revizionist. Parlamentul actual ar avea dar privi­legii, care depăşesc drepturile lui nor­male. In aparenţă o atare argumentum pare logică, cu atât mai mult cu căt indolenţa fostului guvern, c­are a făcut opere neisprăvite, creiază incontestabil dificultăţi de ordin teoretic consiliu­ţional. In realitate, Insă, să nu uităm că un legiuitor nu poate să fac* numai op«?* abstract* de doctrină. Ei treime să ţină cont de realităţi, el trebua s» te In consideraţie eventualele convateiuni ce s’ar pute» produce dintr’o prea mare rispatuoattate faţă de doctrine şi o prea mare nesocotire a unor drep­turi câştigate. Forţa majoră se aplici în atâtea ca­zuri. De es de data aceasta invocarea acestui motiv să nu a­­i nici o impor­tanţă ? De ce, dacă în­tr’adevăr nu s® urmăreşte modificări esenţiale, In ce priveşte principals înscrise, şi ca­re au fost făgăduite in modul ştiut şi cu atâtea garanţii de sericsitate ? Aceasta e replica pe care o dau»««! care cer ca principie inaerius în iulie 1917 să fie menţinute, că actealul parlament să voteze noua lege eleato­rală şi că noua Cameră revizionista să izvorescă din expresia reforme­ d­erto râie, actualmente înscrisă in constituiie. • In realitate fondul chestiunii nu rezidă in dragostea de controverse. Su eats preocuparea de prea mare res­­p­e­c­t pentru prescripţiile consituţio­­nale. Miezul dustiunel »ste ds a se şti dacă cea ce s’a înscris în Iulie 1917 va fi menţinut sau modificat cu oare­care a­temperamente“. Dacă se va ajunge la o înţelegere ,asupra acestui punct esenţial, in sine, restul nu va avea importanţă. Dacă insă se vor urmări scopuri restrictive, atunci în primul plan, va rămâne diss­cuţia doctrinară, dar principiile Înscrise nu vor mai fi respectate. Cei doritori de menţinerea principii, tot odată câştigate veghiaşi.— REP­APTU ALINAŢI Felini cum comercianţii Înţeleg să-şi exercite meseria lor A Între­cut toate marginile ribdirei o­­meneşti. Rolul social al comer­ciantului a luat in ultimul timp caracterul dezordine­ şi jafului public celui mai abject. Preţul mărfurilor fabricate s’a urcat şi se urcă în o cu totul altă pro­porţie decît acela a rar­ăţei ma­teriei prime şi preţului de fabri­care. Şi alei nevoia de trai a co­merciantului, faţă de scumpetea generală, nu poate justifica ulei teoretic şi nici în fapt, preţurile pe care aceştia Ie cer pentru mărfuri în specie. Î In special comercianţii de pro­duse alimentare îşi ultit raţiunea meseriei şi moderaţiunea cîştigu­­lui faţă de suferinţele concetăţe­nilor. Alimentele de primă nece­sitate cât şi produsele alimen­tare de lux au devenit obiecte cu totul inaccesibile necesităţilor fizice omeneşti, din cauza pre­ţurilor care literalmente nu se pot plăti de marele public. Şi scumpetea excesivă a pro­duselor alimentare de lux este un fapt cu atât mai îngrijitor cu cît­ în această lipsă generală de hrană — şi această categorie de alimente are caracterul de nece­sitate comună. De pildă cofetarii, după ce a­­tâta vreme au smuls pânea din gura săracului, fabricând prăji­turi in cantităţi monumentale, a­­cum — din cauza măsurilor ener­gice — s’au văzut constrânşi nu­mai la fabricarea bomboanelor, îngheţatei şi în genere a produ­selor care nu necesită făină de grâu. Dar preţurile sunt aşa de urcăte, incit te Întrebi uimit cum d© se poate vinde, de pildă, o porţie de Îngheţată cu 5 lei, când zaharul se poate cumpăra cu 15 lei Kgr.? Aceasta e un caz de jaf care cere energica Intervenţie a autorităţilor. Propunem a se opri fabricarea acestor articole alimentare până ce cofetarii vor reveni la sentimente mai bune, şi suntem siguri ca aplicarea măsurilor drastice in senatul unei totale prohibiri de fabricaţie va pune repede capăt scandalului de as­tă­**. Imediat vizaţii domni se vor declara gata de a vinde mult mai eftin. Numii o încercare şi se va vedea că am avut dreptate. REN. Tot în Qthestia speculei AH­C POLEMICI Cu asemenea călduri, nimenea,chiar dintre cei mai sedentari—nu va fi învi­nuit că n'a fost în foc. Primăria te abonează la ghiță,—dar marfa se... topește până acasă. E vina căldurilor.* lașului i e sete. Alegerea lui c. c. Gheor­­ghi Lascar în capul listei la colegiul 11 trebuie interpretată de actuala adminis­traţie ca memento: vrem iapă de Timi­­şeşti, nu de fântâni. De vreo 2-3 zile nu se anunţă vr’un asasinat prin automobile. Un fel de... ac­cident şi acesta ! Un bărbat politic care are încă şanse să se reabiliteze şi să fie căutat este dl. Porumb­aru Seceta face minuni. • Pe asemenea carduri, sunt sigur mei berea nu sufere să aibă„ OAMENI 81 LUCRURI pLUI^B... OStfl-va rânduri car« trabuteu * ă a par* eu dou* zii» Înainte Dar poate «»* a raai bine aș». Ele s’ar fi putut tSî aiS­­ci ?n ch’p straniu, sau defavorabil. Revenire» In lume» publicisticei coti­diene, tu împrejurări ca acele In cari ne găs'ra, dup* împrejurări ca acele prin car* am trecut, nu este întru to­­tul normal* Plumbul tiparului s’a uzat mult tu cei doi ani *de zile. Rentabil de mult pentru unii,—păgubitor de mult, pentru alţii. Pedantismul nostru , ' atenţiunea —exagerat* de sigur—pe care o punem pâni la meticulozitate şi in acela» timp speranțele tnte’o srmonioasi alăturare de cuvinte,'—' ce sunt toate a?aste lu­cruri In noile cerinți ale publicisticei, desrădăcinat* de ori ce notă ma i patriar­hal*, mal domoalS, înlocuit* cu acea » unei febrilităti pe care na’au adus o si viata infinit mai intens*, altoit* pe cea da odinioară şi întâmplările de o cinemagrafie* variaţie, ca o succeB'xmg ameţ toare de imagini, alăturate, d®r nu suprapuse. Vechea formă de metal se potriveşte acum prea puţin vertiginoasei existen­ţe, căreia — se pare — ne vom adapta tractat, treptat. Şi poate că noi, cei de curând reîntors­, după suferinţe fără glorie cei reintraţi, ca nişte vinovaţi după atăt de grele sacrificii de fizic şi de nervi,­­ vom fi cai mai puţin adaptabili unor împrejurări, in care ceilalţi au trăit luni după luni de zile. Vom fi, sau vom pă­rea refractari, numai pentru că ne a lipsit contactul, continuitatea Consec­venţi cu noi tuşi ne­evaluând sub ce­ruri de tăcere şi de p’umb, asurziţi de furtunile plumbilor şuerători,—ne "vom­­ întreba de ce în deşertăciunea unor ilu­zii grabnic spulberate, s’a tocit şi s’a uzat atăt da mult plumbul liniştit al * ten­­erelor, unde dormita păn* acum doi. »ni, ca într’o domoală visata ce putea să pari eternă ?. Nimic n’a vrut să ne aştepte , nici Uter * du*1* de metal, nici viaţa nici prefacerile Nimic nu p­­ăna aştepte nici de acum Înainte, ne oprin­duse o clipă din imensul vărtej De aceea, destin capricios, c»r» ne »i purtat în depărtări, fă ca plumbul ce a suerat la presiun« noastră, să nu fi lăsat urme grele in aripela noastre. Lumea nu iartă pe acel care rămâne in urmă—cum au i s’a iertat—din colo —soldatului, care, sub greutatea raniței d­in dogoarea căldurilor, a încercat să şi rărească pasul. Lumea îţi cere atât: înainte! Cu ori­ce preţ, cu ori­ce sforţări, înainte ! Rodion — Prins în vâltoarea luptelor politice, d. general Averescu a­­tacâ cu curaj și provo­că nu fasa temeritate. În curând vom asista la due­lul pe tărâmul politic. Pentru moment aziatăm la cei de ordin militar-Pro­vocat prin seria de articole intitulate „Respunderile“ și sem­nate de d. general Averescu, cu privire la conducerea noastră militară, d. general Frezan res­pond© printr’o sarie de articole în „JVramul Românesc“. Fostul generalisat inzistâ în special asu­­pra chestiunilor In legătură cu ofensivă noastrâ de la sud şi lup­tele de la Flămânda. Aşa cum prezintă dl. general Prezan lucrurile, spiritul d© o­­biecti­vitate ne obliga a recu­noaste ca ele sunt departe de a­n favorabile pentru generalul Averescu. Expozeul fostului ge­mn item este chiar de natură a impresiona. JVu ne Îndoim insă că pănă acum nu s’a spus «ultimul cuvînt și că prin replica ce va da, d. general A­vereseu va reuşi sa anihileze efectul obţinut prin spusele d lui general Frezau. „ Am dori să ni se explice cum se face că la Bucureşti, und­e kgr. n­e mhăr e 25 lei, porţia de îngheţata la cele mai bune cofetării — chiar la Biegler — se vinde cu 2 lei, în timp ce la Iaşi, unde zahărul tos se poate procura cel mai­­ scump cu 16 lei kgr. porţia de inghe­­l­eaţă se vinde cu 6 lei ? ­. Primăria va publica o ordonanţă prin care toţi proprietarii sau chiriaşii sânt obligaţi a stropi şi cură­ţi porţiunea­­ de stradă din dreptul locuinţelor lor.­­ Deasemenea toţi cei ce vor fi găsiţi va­gabondând pe straşi, fără a­ fi justifica vre­o oare­care ocupaţiune licită, vor fi obligati a intra in serviciul public, in schimbul unei juste redfibuţiuni. Fără îndoială că prin acest mod se va putea ameliora simţitor starea de ne­curăţenie in care se găseşte bietul nostru oraş. SS cu începere de mâine Sâmbătă 8'au făcu­, mari schimbări in orarul dru­mului de fer Vor circula de acum trenuri accelerate 8* personale Cele dintă­i vor fi în legă­tură cu trenurile spre Bucureşti, din teritoriul ocupat. Comunicarea cu acest oraş se facilitează mult. Se va presa la 10 seara din Iaşi, cu sosirea a doua zi la ora 11 in Bucu­resti­Ta exista vagon de dormit direct Bu­cureşti şi se vor pune in circulaţie in acest scopt vagoane de dormit neutilizate pînă acum. In sfârşit Banca Naţională din capitală a fost şi ea expro­piată. Grilajul dinspre strada Kara­ghergheovici, dinspre palatul ca­sei de scont, a fost mutat pina aproape de clădirea băncei. Lărgirea străzei, care cores­pundea unei necesităţi reale, dă un aspect foarte frumos străzei şi pasagiului Karagheorgheoici Jafurile de la C­F. R . Din in­­terpelarea adresată ori da către d. N. V. J­tefăniu, disputat da Iaşi, d-l mi­nistru al lucrărilor publice, se vădeşte că acelaş spirit de căpă­sdala şi corup­­ţiune, care a caractarlz at »dmmniatrfiţia m!l­tară şi civilă tu tot timpul războia­la!, » dăinuit şi la căile ferate, întrebările precis* ale deputatului de Iaşi, c­a şi răipuuiu! ministrului de 7imrt, care a afirmat că a şi ordonat anchetă şi ci dar rezultatele primelor cercetări a com­istat vinov­ăţia directo­rului economătului, pe care la şi de Bărcinat, dovedesc cu prisosinţă la «sate abuzuri a fost expusă harnia şi utila clasă a funcţionarilor ceferişti. Ce» mirare, că de pe urma destrăbă­lari şi anarhisi da sar dia aceasta in­stituţie, s’a recoltat spiritul de indigna­re şi de revo­lti al bieţiio? sancţionari, care vedeau teste şi trebtttea să s­uere tă ,ând din cauza teroare! dezlănţuite de rigimd militarist al guvernului B­ă­lanui ? Greşala lor, căci o greşală a fost procedarea grevistă de mai dea năzi, are ce­l puţin o scuză. Dar, daci gavtwnul are în adevăr in tenţiune­­ curată de * tăia Iu carne vie spre a eu.ma odată cu sistemul isba rai ds jefuire—şi până «cum nu avem nici un m­otiv aă’i bănuim bunele in tenţii, apoi nu se putui trebua să’l facă imediat gu căile forat®. Ni­ci o clasâ de funcţionari n’a sufe­rit pa timpul războiului aţii cât au au ferit e®f«riş*i, şi d® aceia ei au tot dreptul la'solicitudini«» fie condiţ'.oastă a guvdmuM. m D, Petru D. Radul «sau, actual prim procuror la trib­ualul Bacău, a lo­t permutat in acateşi calitate la tri­­buaftAwi Brăila, in locul dl­ui Hipolit G. Mârzescu, care nu s’a prezentat la post. Mai mulţi Ajutori Sublocotenenţi din toate arme­le, roagă pe Domnul Ministru de Rănsboi că acuma la trecerea armatei pe picior de pac®, să aibă în vedere şi situaţia lor. Sunt mulţi care au fost avansaţi la Noembrie 1916 şi cum de atunci soco­tind timpii de război dublu, au vechi­­mea de 3 ani şi două luni in aceal grad, ţinând socoteală că acest grad este infiinţat numai patru timp de războiu şi că la acest grad au fost a­­vansaţi prea puţini şi numai acei care au săvârşit adevărate fapte eroice pe câmpul de luptă. „­in­­ele acesta se vor pune aci la Iaşi bazele unui sindicat medical pentru interesele profesionale de breslei. Iniţiativa pornită din rândurile raedi­cilor ieşeni pare că se va generaliza curând­in toată ţara. M D. Radu Mapgara, aitual delegat cu conducerea învăţământului secund­ar şi superior din teritoriul ocupat, a fost rechiemat la catedra sa. In­ ­I. D. Murat, directorul măsurilor d Ministerul, de industrie, a fost deligat să lodeplinească funcţiunea de secretar general al acestui minister la Bucu­reşti. dljf Sâmbătă 9 a. o. dup* arai»»* la ora 5 p. m. in aula Un twsVătel v» ave» loc concertul da muzica de «amară dat de dnl! Alfred Alexanitescu (piano Notară O. (v'oHnaj A. Ciolan (vloMua) T. Ponouici (viol») Fior Brevlumn Cv­n­­loacel). Se v* executa : trio de Araasky (re minor) a doilea quartet da Borodin și la Zlavier-Quintetul de Schumann. MXf Domnii membrii ai Asor­atîuEe, profesorilor Universitari sunt invitaţi aă participa la adunarea genera!*, care va avea loc Duminică 10 luni­, ora 17, in localul Facultăţii­ de medicină. Conform Art. 5 din statute, pe ordinea zilei va fi: 1) Dare» de sem* a biroului. 2) Votarea budgetului. 8) Fixare» localităţii unde se va ţistea adunarea general* următoare. 4) Alegare» biroului pentru anul viitor. '4) Societate» pentru Editura Artistică de sub direcţia dlor Tîtas Vifor şi a pictorului G. Chisovici, a pus sub tipar o serie de tablouri artistice, care vor ilustra figurile măreţe şi principalele fapte de arme din campania 1916—1918. „ Comisiune» de aprt»vizionare a ju­deţului a'a retruuit­eri după prânz, sub preşedinţia dlui Alex. Stroj», prefectul judeţului. Comisiunea a hotărăt ca porumbul pe care ţiranii il dau morarilor drept plată de măcinat, să fie imobilizat de mori, plătindu se morarilor preţul in bani. Acest porumb va fi te timp diatribu­it tiranilor lipsiţi de această hrană S’a mai hotărât a sa face o nouă re­partiţie a alimentelor de prima nsecai­tate. Părintele econom I. Popescu Mă'­iăaşti a fost delegat să ia deplin#*«®» funcţ mnea de administrare, al cătai b­­sericilor. •0 In dată după ratificarea pxcai. d. dr. Siegler, efor la Sf Spiridon, vc. p.-r­­ca la Slănicul Moldovei, pentm a vedta dacă nu ar fi posibil, ca acîm­BSâ slaţiu­­eu balneari să funcţioneze iici !» »;a ceastă vară. In Monitorul Oficial de azi, a aţă­rut decretui regal prin care sa acordă celor care in timpul ,?4jîtainte* au inda plinit un serviciu la Armata, ' iciaaiv, voluntarii, vanh­oarde graţieri in re­­duceri de pedepsele­­la care sunt coa­­damiaţi de autorităţile civile şi aaeme se* se reduce la jumătate din pedepse­le cel­or condamnaţi la inchisoare la.ri mare de 6 luni, se graţiază pe t d con­damnaţi 1» pedepse se nu depăşesc 6 luni închisoare şi se aanS amceziîu ne­încasate pănă la data decretului. PS( Frefectara de poliţie a luat mă­suri in privinţa circulaţiei vehiculelor. In virtutea nouei ordonanţe date, auto­­mobilele nu vor putea circula la piaţa unitei şi pe straia Casa Vivia pănă la str. Alexandri de­cât ca viteza, pasului de cal. La celelalte străzi li se permită viteza trapului. In caz de contravenţie, atăt şoferii căi şi cei uitaţi in automobil vor fi conduşi la poliţie. )£ M. S. Regina face din nouâ un căldttros apei căîr« public îa scop ca fiecare aă dea, după putinţa lui, p. n­­tuberculoşi. & Ziarul .Galaţii KolM a foat sus­pendaî pe timp la 15 site. gfc D. General Vă''toiaau Inspector ge­neral al armatei a fost numit guverna­tor general al Basarabiei. Comitetul executiv al partidului femendss aduce la cunpriinsa publică precum şi organizaţiilor muncitoreşti, că luni li iunie ora 5 de la consfă­tuirea publică ce va avea loc in Aula Universitate­ din str. Carol, s® vor fa­ce inscrierile tuturor acelora, care vor adera la lupta p®ntru emanciparea ci­vilă și politică a femeei romane. 20 1

Next