Opinia, iunie 1918 (Anul 14, nr. 3363-3386)
1918-06-10 / nr. 3370
V ©ffi «h tiul 8 feel ■» A4MW.i6.Ji4tkA.dWh.- A_ .^IkJOh— © teiOPINIA tűs P04IÎIQ ecrrvotAJi „ m m Mtamnfc ?gclfe&K& ■Öffc*rä J ... m jí! ff « ä a %',4 9H9k wÎK- wSs. m&ú áűtafijűstrEliJi I® SäpipÄ ü. Sidtoi «■ fegL ***• idfita inni ÉE lOT-ta^iia.. 3370. ■ Duminică 10 Iunie ISIS * X I/, 0 controversă constituţională Dreptul actualei samara. O ierifer&re. Poate ea fi înscrisă în Constitu ţie ? Ch stiunea Ilgei mai electorale. He ştie diverginta «u privire la chestia reformei electorate. Unii, printre aceşti» se află st d. 8tere ca prietinii dsale — susţin că reforma elector»!*, aş» cura a fost înscris* In constituţie de camarila revizioniste da la 1917, este definitiv*, şi c* actualul parlament nu ara de cât a alcătui legea electoral*, ?n conformitate cu acele principii. Nou» cameră revisionist* ar urma deci sS fia aleasă pe basa sufragiului aniversar. Alţii — printre asişti» se afl* şi actualei guvern, susţin că reformele de la 1917 sunt inexistente ; camerile revisionist» d® atunci au făcut o lucrare recomplecti; c* o nov* camrra ravisionistă va ave» s* se prostrate din nou asupra revizuttelor ce sr urma să se fac* ; că acea cameră va trebui s* statuie»« din nou asupra reformelor agrar» și electorale ; că, deci, acea cameră urme»»* a fi aleasă tot da actualele poegii censitare. Iată deosebirea de vederi, deosebire cu caracter radical De partea cui lasă este dreptate? Cercetarea se impune, cel puţin, în teorie. Aceasta deşi si prea posts ea, In fa pt, să vedem din nou voinţa guvernului terumbrad, indiferent de care parte ar fi dreptatea. in prealabil sa pune însă o chestie, care constituie o interesantă controversă constituţională, ca aparenţa că logica şi principiile sunt de partea celor ce susţin tema guvernului de astă-si. Intr’adevăr, cei din imediata «propiere a guvernului rădică următoarea chestiune: In textul introdus da camerele reviziosiste In Iulie 1917 se spuneă că rosa lege electorală va face parte din constituţie. Or, o atare lege n’a fost votă de camerile in chestiune. Cum are dar cu putinţă ca o cameră ordinară, cum este cea întrunită astăzi, să voteze o lege, care să facă o parte integrantă din constituţie? Delegaţia de legiferare poate fi dată de legiuitorul revizieii camerei ordinare, dar în acest cez legte votete de o atare csmură pît fi modificate tot da camer? ordinare. Acum, Ins*, dacă actualul parlement ar vota o lege electorală care să f*că parte *»la constituție, ar urma că face o cpstă constituţionalS, susceptibili da mod fi cSri numai da un parlament revizionist. Parlamentul actual ar avea dar privilegii, care depăşesc drepturile lui normale. In aparenţă o atare argumentum pare logică, cu atât mai mult cu căt indolenţa fostului guvern, care a făcut opere neisprăvite, creiază incontestabil dificultăţi de ordin teoretic consiliuţional. In realitate, Insă, să nu uităm că un legiuitor nu poate să fac* numai op«?* abstract* de doctrină. Ei treime să ţină cont de realităţi, el trebua s» te In consideraţie eventualele convateiuni ce s’ar pute» produce dintr’o prea mare rispatuoattate faţă de doctrine şi o prea mare nesocotire a unor drepturi câştigate. Forţa majoră se aplici în atâtea cazuri. De es de data aceasta invocarea acestui motiv să nu ai nici o importanţă ? De ce, dacă într’adevăr nu s® urmăreşte modificări esenţiale, In ce priveşte principals înscrise, şi care au fost făgăduite in modul ştiut şi cu atâtea garanţii de sericsitate ? Aceasta e replica pe care o dau»««! care cer ca principie inaerius în iulie 1917 să fie menţinute, că actealul parlament să voteze noua lege eleatorală şi că noua Cameră revizionista să izvorescă din expresia reforme derto râie, actualmente înscrisă in constituiie. • In realitate fondul chestiunii nu rezidă in dragostea de controverse. Su eats preocuparea de prea mare respect pentru prescripţiile consituţionale. Miezul dustiunel »ste ds a se şti dacă cea ce s’a înscris în Iulie 1917 va fi menţinut sau modificat cu oarecare atemperamente“. Dacă se va ajunge la o înţelegere ,asupra acestui punct esenţial, in sine, restul nu va avea importanţă. Dacă insă se vor urmări scopuri restrictive, atunci în primul plan, va rămâne disscuţia doctrinară, dar principiile Înscrise nu vor mai fi respectate. Cei doritori de menţinerea principii, tot odată câştigate veghiaşi.— REPAPTU ALINAŢI Felini cum comercianţii Înţeleg să-şi exercite meseria lor A Întrecut toate marginile ribdirei omeneşti. Rolul social al comerciantului a luat in ultimul timp caracterul dezordine şi jafului public celui mai abject. Preţul mărfurilor fabricate s’a urcat şi se urcă în o cu totul altă proporţie decît acela a rarăţei materiei prime şi preţului de fabricare. Şi alei nevoia de trai a comerciantului, faţă de scumpetea generală, nu poate justifica ulei teoretic şi nici în fapt, preţurile pe care aceştia Ie cer pentru mărfuri în specie. Î In special comercianţii de produse alimentare îşi ultit raţiunea meseriei şi moderaţiunea cîştigului faţă de suferinţele concetăţenilor. Alimentele de primă necesitate cât şi produsele alimentare de lux au devenit obiecte cu totul inaccesibile necesităţilor fizice omeneşti, din cauza preţurilor care literalmente nu se pot plăti de marele public. Şi scumpetea excesivă a produselor alimentare de lux este un fapt cu atât mai îngrijitor cu cît în această lipsă generală de hrană — şi această categorie de alimente are caracterul de necesitate comună. De pildă cofetarii, după ce atâta vreme au smuls pânea din gura săracului, fabricând prăjituri in cantităţi monumentale, acum — din cauza măsurilor energice — s’au văzut constrânşi numai la fabricarea bomboanelor, îngheţatei şi în genere a produselor care nu necesită făină de grâu. Dar preţurile sunt aşa de urcăte, incit te Întrebi uimit cum d© se poate vinde, de pildă, o porţie de Îngheţată cu 5 lei, când zaharul se poate cumpăra cu 15 lei Kgr.? Aceasta e un caz de jaf care cere energica Intervenţie a autorităţilor. Propunem a se opri fabricarea acestor articole alimentare până ce cofetarii vor reveni la sentimente mai bune, şi suntem siguri ca aplicarea măsurilor drastice in senatul unei totale prohibiri de fabricaţie va pune repede capăt scandalului de astă**. Imediat vizaţii domni se vor declara gata de a vinde mult mai eftin. Numii o încercare şi se va vedea că am avut dreptate. REN. Tot în Qthestia speculei AHC POLEMICI Cu asemenea călduri, nimenea,chiar dintre cei mai sedentari—nu va fi învinuit că n'a fost în foc. Primăria te abonează la ghiță,—dar marfa se... topește până acasă. E vina căldurilor.* lașului i e sete. Alegerea lui c. c. Gheorghi Lascar în capul listei la colegiul 11 trebuie interpretată de actuala administraţie ca memento: vrem iapă de Timişeşti, nu de fântâni. De vreo 2-3 zile nu se anunţă vr’un asasinat prin automobile. Un fel de... accident şi acesta ! Un bărbat politic care are încă şanse să se reabiliteze şi să fie căutat este dl. Porumbaru Seceta face minuni. • Pe asemenea carduri, sunt sigur mei berea nu sufere să aibă„ OAMENI 81 LUCRURI pLUI^B... OStfl-va rânduri car« trabuteu * ă a par* eu dou* zii» Înainte Dar poate «»* a raai bine aș». Ele s’ar fi putut tSî aiSci ?n ch’p straniu, sau defavorabil. Revenire» In lume» publicisticei cotidiene, tu împrejurări ca acele In cari ne găs'ra, dup* împrejurări ca acele prin car* am trecut, nu este întru totul normal* Plumbul tiparului s’a uzat mult tu cei doi ani *de zile. Rentabil de mult pentru unii,—păgubitor de mult, pentru alţii. Pedantismul nostru , ' atenţiunea —exagerat* de sigur—pe care o punem pâni la meticulozitate şi in acela» timp speranțele tnte’o srmonioasi alăturare de cuvinte,'—' ce sunt toate a?aste lucruri In noile cerinți ale publicisticei, desrădăcinat* de ori ce notă ma i patriarhal*, mal domoalS, înlocuit* cu acea » unei febrilităti pe care na’au adus o si viata infinit mai intens*, altoit* pe cea da odinioară şi întâmplările de o cinemagrafie* variaţie, ca o succeB'xmg ameţ toare de imagini, alăturate, d®r nu suprapuse. Vechea formă de metal se potriveşte acum prea puţin vertiginoasei existenţe, căreia — se pare — ne vom adapta tractat, treptat. Şi poate că noi, cei de curând reîntors, după suferinţe fără glorie cei reintraţi, ca nişte vinovaţi după atăt de grele sacrificii de fizic şi de nervi, vom fi cai mai puţin adaptabili unor împrejurări, in care ceilalţi au trăit luni după luni de zile. Vom fi, sau vom părea refractari, numai pentru că ne a lipsit contactul, continuitatea Consecvenţi cu noi tuşi neevaluând sub ceruri de tăcere şi de p’umb, asurziţi de furtunile plumbilor şuerători,—ne "vom întreba de ce în deşertăciunea unor iluzii grabnic spulberate, s’a tocit şi s’a uzat atăt da mult plumbul liniştit al * tenerelor, unde dormita păn* acum doi. »ni, ca într’o domoală visata ce putea să pari eternă ?. Nimic n’a vrut să ne aştepte , nici Uter * du*1* de metal, nici viaţa nici prefacerile Nimic nu păna aştepte nici de acum Înainte, ne oprinduse o clipă din imensul vărtej De aceea, destin capricios, c»r» ne »i purtat în depărtări, fă ca plumbul ce a suerat la presiun« noastră, să nu fi lăsat urme grele in aripela noastre. Lumea nu iartă pe acel care rămâne in urmă—cum au i s’a iertat—din colo —soldatului, care, sub greutatea raniței din dogoarea căldurilor, a încercat să şi rărească pasul. Lumea îţi cere atât: înainte! Cu orice preţ, cu orice sforţări, înainte ! Rodion — Prins în vâltoarea luptelor politice, d. general Averescu atacâ cu curaj și provocă nu fasa temeritate. În curând vom asista la duelul pe tărâmul politic. Pentru moment aziatăm la cei de ordin militar-Provocat prin seria de articole intitulate „Respunderile“ și semnate de d. general Averescu, cu privire la conducerea noastră militară, d. general Frezan respond© printr’o sarie de articole în „JVramul Românesc“. Fostul generalisat inzistâ în special asupra chestiunilor In legătură cu ofensivă noastrâ de la sud şi luptele de la Flămânda. Aşa cum prezintă dl. general Prezan lucrurile, spiritul d© obiectivitate ne obliga a recunoaste ca ele sunt departe de an favorabile pentru generalul Averescu. Expozeul fostului gemn item este chiar de natură a impresiona. JVu ne Îndoim insă că pănă acum nu s’a spus «ultimul cuvînt și că prin replica ce va da, d. general Avereseu va reuşi sa anihileze efectul obţinut prin spusele d lui general Frezau. „ Am dori să ni se explice cum se face că la Bucureşti, unde kgr. ne mhăr e 25 lei, porţia de îngheţata la cele mai bune cofetării — chiar la Biegler — se vinde cu 2 lei, în timp ce la Iaşi, unde zahărul tos se poate procura cel mai scump cu 16 lei kgr. porţia de ingheleaţă se vinde cu 6 lei ? . Primăria va publica o ordonanţă prin care toţi proprietarii sau chiriaşii sânt obligaţi a stropi şi curăţi porţiunea de stradă din dreptul locuinţelor lor. Deasemenea toţi cei ce vor fi găsiţi vagabondând pe straşi, fără a fi justifica vreo oarecare ocupaţiune licită, vor fi obligati a intra in serviciul public, in schimbul unei juste redfibuţiuni. Fără îndoială că prin acest mod se va putea ameliora simţitor starea de necurăţenie in care se găseşte bietul nostru oraş. SS cu începere de mâine Sâmbătă 8'au făcu, mari schimbări in orarul drumului de fer Vor circula de acum trenuri accelerate 8* personale Cele dintăi vor fi în legătură cu trenurile spre Bucureşti, din teritoriul ocupat. Comunicarea cu acest oraş se facilitează mult. Se va presa la 10 seara din Iaşi, cu sosirea a doua zi la ora 11 in BucurestiTa exista vagon de dormit direct Bucureşti şi se vor pune in circulaţie in acest scopt vagoane de dormit neutilizate pînă acum. In sfârşit Banca Naţională din capitală a fost şi ea expropiată. Grilajul dinspre strada Karaghergheovici, dinspre palatul casei de scont, a fost mutat pina aproape de clădirea băncei. Lărgirea străzei, care corespundea unei necesităţi reale, dă un aspect foarte frumos străzei şi pasagiului Karagheorgheoici Jafurile de la CF. R . Din interpelarea adresată ori da către d. N. V. Jtefăniu, disputat da Iaşi, d-l ministru al lucrărilor publice, se vădeşte că acelaş spirit de căpăsdala şi corupţiune, care a caractarlz at »dmmniatrfiţia m!ltară şi civilă tu tot timpul războiala!, » dăinuit şi la căile ferate, întrebările precis* ale deputatului de Iaşi, ca şi răipuuiu! ministrului de 7imrt, care a afirmat că a şi ordonat anchetă şi ci dar rezultatele primelor cercetări a comistat vinovăţia directorului economătului, pe care la şi de Bărcinat, dovedesc cu prisosinţă la «sate abuzuri a fost expusă harnia şi utila clasă a funcţionarilor ceferişti. Ce» mirare, că de pe urma destrăbălari şi anarhisi da sar dia aceasta instituţie, s’a recoltat spiritul de indignare şi de revolti al bieţiio? sancţionari, care vedeau teste şi trebtttea să suere tă ,ând din cauza teroare! dezlănţuite de rigimd militarist al guvernului Bălanui ? Greşala lor, căci o greşală a fost procedarea grevistă de mai dea năzi, are cel puţin o scuză. Dar, daci gavtwnul are în adevăr in tenţiune curată de * tăia Iu carne vie spre a eu.ma odată cu sistemul isba rai ds jefuire—şi până «cum nu avem nici un motiv aă’i bănuim bunele in tenţii, apoi nu se putui trebua să’l facă imediat gu căile forat®. Nici o clasâ de funcţionari n’a suferit pa timpul războiului aţii cât au au ferit e®f«riş*i, şi d® aceia ei au tot dreptul la'solicitudini«» fie condiţ'.oastă a guvdmuM. m D, Petru D. Radul «sau, actual prim procuror la tribualul Bacău, a lot permutat in acateşi calitate la tribuaftAwi Brăila, in locul dlui Hipolit G. Mârzescu, care nu s’a prezentat la post. Mai mulţi Ajutori Sublocotenenţi din toate armele, roagă pe Domnul Ministru de Rănsboi că acuma la trecerea armatei pe picior de pac®, să aibă în vedere şi situaţia lor. Sunt mulţi care au fost avansaţi la Noembrie 1916 şi cum de atunci socotind timpii de război dublu, au vechimea de 3 ani şi două luni in aceal grad, ţinând socoteală că acest grad este infiinţat numai patru timp de războiu şi că la acest grad au fost avansaţi prea puţini şi numai acei care au săvârşit adevărate fapte eroice pe câmpul de luptă. „inele acesta se vor pune aci la Iaşi bazele unui sindicat medical pentru interesele profesionale de breslei. Iniţiativa pornită din rândurile raedicilor ieşeni pare că se va generaliza curândin toată ţara. M D. Radu Mapgara, aitual delegat cu conducerea învăţământului secundar şi superior din teritoriul ocupat, a fost rechiemat la catedra sa. In I. D. Murat, directorul măsurilor d Ministerul, de industrie, a fost deligat să lodeplinească funcţiunea de secretar general al acestui minister la Bucureşti. dljf Sâmbătă 9 a. o. dup* arai»»* la ora 5 p. m. in aula Un twsVătel v» ave» loc concertul da muzica de «amară dat de dnl! Alfred Alexanitescu (piano Notară O. (v'oHnaj A. Ciolan (vloMua) T. Ponouici (viol») Fior Brevlumn Cvnloacel). Se v* executa : trio de Araasky (re minor) a doilea quartet da Borodin și la Zlavier-Quintetul de Schumann. MXf Domnii membrii ai AsoratîuEe, profesorilor Universitari sunt invitaţi aă participa la adunarea genera!*, care va avea loc Duminică 10 luni, ora 17, in localul Facultăţii de medicină. Conform Art. 5 din statute, pe ordinea zilei va fi: 1) Dare» de sem* a biroului. 2) Votarea budgetului. 8) Fixare» localităţii unde se va ţistea adunarea general* următoare. 4) Alegare» biroului pentru anul viitor. '4) Societate» pentru Editura Artistică de sub direcţia dlor Tîtas Vifor şi a pictorului G. Chisovici, a pus sub tipar o serie de tablouri artistice, care vor ilustra figurile măreţe şi principalele fapte de arme din campania 1916—1918. „ Comisiune» de aprt»vizionare a judeţului a'a retruuiteri după prânz, sub preşedinţia dlui Alex. Stroj», prefectul judeţului. Comisiunea a hotărăt ca porumbul pe care ţiranii il dau morarilor drept plată de măcinat, să fie imobilizat de mori, plătindu se morarilor preţul in bani. Acest porumb va fi te timp diatribuit tiranilor lipsiţi de această hrană S’a mai hotărât a sa face o nouă repartiţie a alimentelor de prima nsecaitate. Părintele econom I. Popescu Mă'iăaşti a fost delegat să ia deplin#*«®» funcţ mnea de administrare, al cătai bsericilor. •0 In dată după ratificarea pxcai. d. dr. Siegler, efor la Sf Spiridon, vc. p.-rca la Slănicul Moldovei, pentm a vedta dacă nu ar fi posibil, ca acîmBSâ slaţiueu balneari să funcţioneze iici !» »;a ceastă vară. In Monitorul Oficial de azi, a aţărut decretui regal prin care sa acordă celor care in timpul ,?4jîtainte* au inda plinit un serviciu la Armata, ' iciaaiv, voluntarii, vanhoarde graţieri in reduceri de pedepselela care sunt coadamiaţi de autorităţile civile şi aaeme se* se reduce la jumătate din pedepsele celor condamnaţi la inchisoare la.ri mare de 6 luni, se graţiază pe t d condamnaţi 1» pedepse se nu depăşesc 6 luni închisoare şi se aanS amceziîu neîncasate pănă la data decretului. PS( Frefectara de poliţie a luat măsuri in privinţa circulaţiei vehiculelor. In virtutea nouei ordonanţe date, automobilele nu vor putea circula la piaţa unitei şi pe straia Casa Vivia pănă la str. Alexandri decât ca viteza, pasului de cal. La celelalte străzi li se permită viteza trapului. In caz de contravenţie, atăt şoferii căi şi cei uitaţi in automobil vor fi conduşi la poliţie. )£ M. S. Regina face din nouâ un căldttros apei căîr« public îa scop ca fiecare aă dea, după putinţa lui, p. ntuberculoşi. & Ziarul .Galaţii KolM a foat suspendaî pe timp la 15 site. gfc D. General Vă''toiaau Inspector general al armatei a fost numit guvernator general al Basarabiei. Comitetul executiv al partidului femendss aduce la cunpriinsa publică precum şi organizaţiilor muncitoreşti, că luni li iunie ora 5 de la consfătuirea publică ce va avea loc in Aula Universitate din str. Carol, s® vor face inscrierile tuturor acelora, care vor adera la lupta p®ntru emanciparea civilă și politică a femeei romane. 20 1