Opinia, septembrie 1918 (Anul 14, nr. 3432-3455)
1918-09-15 / nr. 3443
Afini XfV-Ies W 544,VV POLITIC COTTDIÄN. rnjimmmmmmmmmmsmsmsammmmmm Sâmbătă 15 Septembre 1918 PUBLICITATEA nu primeşte la Administrativ Via mini Iași str. Gh. Mârzescu 11 Un nnmftf vechia 50 bani ABONAMENT! Oa m•» ? • 1Ui35 fi înni1 i l l 1 haiI fi • 1 Ftatri trSiaătit« ladoil X"»9920 A9919 OVA Şl IAŞII K Daci na ți-ar fl !r # iW,iurl ?l nu na-ar părea ră isacels alba, irmibsi, câte & an tana 11 Și cu toate asiste», cn ‘«atl moiesîla, co c*re I or lem acută ui teamă tat avem. Am mal păţit’. | h:(g daţi de la ambele centuri. Dar... Tî| fo * e® nrmwzi roim eă mal sle*i: ««va desire Molfow îa genere st •■■■■-■-•K_?*AeW,—-aai mai bine ek v îaî tragedia a lor. Fărl ei vrem gâadul ne peartS tocm^t la epoca suirii celor doaS principate, cind la locul unde e an piaţa anhral, au jucat bătrânii noștri hora nnfrei, Iar bardul de la Mirceşti la etrole danase proslivla marele eveniment. B’a schimbat cava di atunci Încoace ? Moldava, firi nlel nn calcul ascum, firi abienit nici o prstent o a dat mina ca sora al de peite MUcov, Uastea e a float. Şi probi d ceia ce atunci e'a mnflptolt a fost bine float, ne-o date răi bolul actual. Cram faptului pelitic că vftrsit la a set vreme absolut nici o Voce discordanti. Ce toste acestea a« sa va putea nega ei atât tu timpul răaboiului cât şi napi ce am trecut sub regim de pic« fi neutralitate nu e'a aust dese ori vorbindu-ți îa presi, parlament şi Iu trasle sfere politice despre Moldova şi Iaşii ! De ea oare? Kel Moldovenii, si spunem drept, eram deprlofl a crede ci iasemuim ceva. Ba, In preaumţia aceasta a noastră, ne daci am pai a crede ci suntem factor de căprtenie şi că avem drept a fi socotiţi ca fraţi mai mici cei puţin, al celor cu cari ne-am unit. Precum un secol şi mai bine Basarabin a atat aspiraţi de Romania, tot aya Moldova a fost timp de veacuri despărţită de Rarael de peste Milcov. De la 1858 încoace, după săvârşirea actului unirei politice am întreprins atât «nli cât ii alţii lupta paatru unirea ufletelor. Astis! acela! Inca vroim să-l facem cu privire la Basarabia! Şi cu acasta soria noastră ne-am unit politiceşte. Iar oamenii de vamă, miniştrii basarabesni, şi mulţime de observatori ne spandivem inel un lucru de sivirfit şi «nume unirea sufletească a noastră cu el. Pantru ca si ducem h bun sfâşnit o atare operă, trebue ca aici (n casa noastră mai veche, să avem nişte, să fim mulţerniţi şi fraţii să fie cu adevărat fraţi. M&napiul acesta va fi ma! captivant pentru fraţii basarabiai decât toate discursurile şi conferinţele, care intră pe o veche şi iese repede pe cealaltă. Glshem, iu caute»» aceasta, o formulă la care adsrase toată lumea cu*getâtear». Voiam daeeentiansarea. Ni se părea noul şi ni se pare şi acum că mal blae o să tegrijim noi de noi Înşine, decât si lisăm e atare sardul altora. Am treaut, credem nei, piste minoritate şi suntem majori in ts»tâ puterea cuvântului. Şi credem că aceasta va veni Guvernu! actual ne-a proms-o. V Cs vrem noi ? Voim o mai dreaptă apreciere a drepturilor noastre, voim ca centrul acesta al Moldovei să fie considerat la adevărata Iui valoare, voim ca anina făcută la 1858 să fie o adevărată unire și din Inimi aprobată, voim ii arătăm că ea nu e efectul numai al unui entaa'asta de moment, ci atunci ca şi acum dia suflet consimţită. Ia vorbire, la port şi manifestări exterioare putem diferi, dar la autlet să, fim acelaşi. Şi aceat luc»uu’l vom putea avea de cât fiind drept. IIS. MICI POLEMICI Textle iau mirii în şcolile tecun * dare. Inviţămintul im teu apit. Dar cel mai scump mulţimînt ne-a foit tot războiul. Ce şcoalăl La brigada specială —te anunţi —re game efecte de îmbrăcăminte de damă care par de provenienţa sutpezii..."‘ Straşnici psiholgie ! Se uită şi siguranţă la o haini de damă şi constată că purtătoarea era de carte suspectă.. . Aşa cum e publicati înştiinţarea, ă»ma îi iei prea mult şase preuinte cu reclamsţia. Odată ce e declarată sus*pecti. In ziarul d lui N. Iorgt, wk abonat de nunţâ ci poa idi cineva o cireada de vaci si boi, cum ««mai in străinătate se poate vide» şi bănuite că ar fi fost aduşi cănd’Va din Transilvania. Altă ăsta asemenea divulgări le-ar fi taxat naţionalistul drept ««patriotice. Cine o fi având atîţia boi distruşi ? — Desigur un boier. Actualităţi Cenzura preventivă Sa acreditează avenul asupra intenţiunei guvernului de a institui cenzura preventivă* Dacă acest lucru s’ar înfăptui, apoi desigur că aceasta ar echivala cu suprimarea presei leşane. Cu cenzura, aşa cum se exercita astăzi, presa losală intimpina enorme greutăţi morale şi tehnice* Mai ales greutăţile teh- 5*5® ne pun în mare Inferioritate faţă de presa huerneşteană* Dacă cenzura preventivă ar deveni fapt, greutăţile noi ce le-am suferi ar duce aproape la dispariţia presei din actuala capitală a ţarei. Nu credem de loc că guvernul are vre-un Interes a lovi in presa din Iaşi, sau vre-o dorinţa de a ne pune în urma presei bucureştene. La aceasta mai adăogând că nu uşor personalităţi politice de talia d-lor Marghiloman şi Arion s’ar decide a nesocoti principiul damocratic al libertăţei de gândire şi exprimare, principiu care de mai bine de un secol stă la baza organizărei sociale, ne tine uşor a nădăjdui că ideea ventilată in treacăt a instituirea cenzurei preventive nu va consiana să mai preocupe guvernul. Protestul presei va fi fără îndoili luat în considerare, şi spiritul democratic al vremenii va suferi o nesocotire flagrantă* REN. OAMENI Bl LUCRURI Par Ici ont Passe... Ş sollte s’su seampit, preporţlosi! feti ggnsfifss vîetai Întregi,' Ia arearss vsitlgieessi a cbsUssllltr tîfbuio ii avem ia vede» feamsiîreselîțiisr, a mbishelsr,—firii mai so* meni de insS-şl întreţinerea cuplitor îs mW de stadia* Dar motivai imediat al maării de fax« 1» dat eiteaţia materială a şBoaielm, lipsa celei necesare ca mobilier, ras*«e, laboratori! şi eelelalte. £ sigur ei alei corpul didactic nu va rămânea e*ms frimejdiel de a nu se putea întreţinea el vor Inapeia sub anomit terme salariile, beneficuil« profesorilor. Deteriorarea sesilior este o armare direcţi a ră»biului fl în bună part« oa se datoreşte trece»! ruseşti, ea si a« ileem Invaalel rase din 19 le. Reproducem dintr’un apel tipărit de comitetul Eforiei şcolare comunale din Roman ctsva râsdarl. „Ş solii«, Intre cats în locul Iută!, liceal, au rlmas deteriorate ts urma ruşilor , ci sobe stricate, cu mobilier sîărămat, cu geamuri sparte, firs licuatori la ui!fl la aşa sta» ds necurăţenie, încât BU-ş! pst deschide porţile psntra viitorul an , rslar, aşa cam o« găsesc astă-ii. Nici ststul, nici comasa, nu pot fac« faţă tataror chsîtnelilor, strict nera- 34», pentru a pane la salarii« îa star« ds a facotroaa Urmeasl, bine înţeles convocarea părinţilor, pent» a se organiaa contrăbutia tataror îatra refacerea loaalarilor. Cine sa mai îndoieşt« că părinţii, chemand ca accent« aşa de mişcătoare, vo vor fi grăbit a şi face datorii şi a depune oboiul lor p« altarele templelor profanate *? Dar, istoriceşte, rămâne de înregistrat şi de reţinet această privelişte ori aceasta lătur« a anal risbol purtat cot la cei cu aliaţi ca» so transforme In adversari ta ibadamul unor Întâmplări mari şi do pe urma cărora reminiscenţe atât de urât» răsar al cn ni. Istre aceste din urmă rama feelilor va rămânea o pagină dureroasă şi at»ale, părând a fl scrisă ca un epilog al unei vasta nenorociri Istorico-sociale. Câte o placi da marmoră neferitoare ar trebui şi păstrată, la Intrarea localurilor greu tocirile de aşezăminte culturale, inscripţia tragică: „par Ici ont pas je mie» l«rb»j»s...‘‘ E namal barbaria vechiului regim. Dar deiastrul ni întovărăşise cu dinsul şi acum ispăşim, moralmente, uşurinţa şi neşansa. RODION ( INFORMAŢII — Ziarul »Renaşterea“ sosit astăzi în Iaşi confine un editorial la care cere o radicală măsură a guvernului in privinţa actului săvârşit de principele moştenitor. Faptul e cu atit mai important cu cât ziarul bucureştean reprezintă vederile d-lui P. P. Carp şi ale grupării sale. — Oficiosul guvernului „Steagul“ scrie: O telegramă anunţă că împăratul Wilhelm a pus semnătura sa în Josul tratatului de pace cu România. Raportorul legei agrare în Senat* d. Senator M. Iosefache, a depus raportările cu exlicarea modificărilor făcute de comitetul delegaţilor. Raportul a fost trimis la tipar, chiar astăzî se va distribui senatorilor şi posibil ca discuţiunea generală a legei să înceapă chiar astăzi. Modificările Comitetului nu sunt de ordin principal. Cele mai multe sunt făcute pentru ca textul legal să fie mai explicit. Din această cauză se poate ca legea să fie votată aşa cum a venit da la Camera, fără nici o schimbare. IE Primarul oraşului Întâmpină zilnic noi creduţi, pentru transportul grâului necesar hranei populaţiei. O ultimă depoziţie a direcţiei ciilor ferate, cite un permis special pentru I I e care vagon in parte, cela ce face ca formalitățeîe pentru un grabnic tmns^ait să omră sile totiegî spre îndeplinire. In schimb fcoregele au făină suficientă și in grabă. H Eri s’a cosstituit itadisalal f«bîrgasstilQ* de oțel fi ■’» proesdst și ia a]. oltolrsB eemitelalsl de admls^iiif, — r?"^1"111 m & Gh. Estii» şl populaţia continuă a salari de tipia de pâine. Căci daai In presant eâ«eva bratftrli din centrul pragalol aa paie, — na !aseamni că întreaga pepolaţîane ca»e astăiî supra-lnmalţită, este satlifâciu. Beat cartiere pspnlste exlasiv de lucrători şl nevoiaşi, psntra care lipsa pazei e mai mut decât chinuitoare. Un părinte de oraş,—cam prin tradiţie este numit primarele,—trebuie să-şi iubească deopotrivă fii, pentru a putea fi şi B Dorsal en traction* Automobilă aduce la cunoştinţă tuturor gradelor inferioare şoferii mecanici etc., din coatlgentale activ sub arme cari găsesc In servitrial la autorităţile civile că conform ordinului Ministerului de Răsboia să ■« prestate imediat la Corp,intr’a cât le-a încetat detaserila. Cei cari nu se vor preseata vor fi daţi dszartori şi urmăriţi conform legel Mai mulţi locultori dla str. Ghica Vodă, ne roagă să Întrebăm pe est în drept, psntru ce de aproape 2 ani da sile numai arde de loa lumina «»strică in acea stradă, din care oansă aproape la fiacare noapte, se cernit numeroase furturi care au exaiperat ps Ioanitori. Consiliul de hghină al oraşului, se lutreneşte mâne, după prfiae, sub preşedinţia d-lui Gh. Botei, primarul oraşului. ft D. dr. Fler, medic şef al oraşului, vi lansa silele acestei invitaţie către Repulsţie, de a se supune inoculărilor ett serum anthtifie. Faţă ca numeroasele carari de febra tifoidă constatate In oraş, măsura luată de diracţia sanitară, se impune. Direcţia aprovisionirel a dat o ordonanţă prin ea» Întreaga cantitate du lână se duelară imobilizită, in erl cu proprietate s’ar gări,, ^ Atragem atenţia d*Inl Prefect al Poliţiei asupra faptului de oare al se plâng mal mulfi locuitori din Btr. Socela, şi anume: tn acea stradă, la casa cu numărat 89, la birtaşul Petre Anibel, sub masca anul birt economic, aficţioneasă de mal multă vreme, o casă de prostituţie clandestină, la ea»re patrie in flucare noapte «candaluri, care tulbură liniştea iscatsrlior din vecinătate. & Din cauza serbătoarei de mame, ziarul nostru nu va apârea, decât Sâmbătă la oarele obişnuite. & latre d Al Marghiloman şi d Cantacasino ministrul Industriei şi Comarţului, va avea ioo aiiisi o conferinţă în care «e vor diputa chestiuni de return al acestui minister. « Faţă de Intftmiersa pe care probabil neintenţionat e departe Benstul la trecerea proeetului de lege pentru impunerea !»post«Iar la câştigările de risoi, d. C. C. Arten, a rugat Binatul că grăbessaă cu trasarea legai prin ■ecţluBi pentru a fi vstati cât mai curând. H O REABILITARE— încă una din erorile cumplete ale Cărţilor Marţiale a fost dovedită ca atare şi paritată de «ăi» Consiliul de Risboi al corpuril V de armată, cu Bedisl la Ch’şinău. E vorba de d. Robert Flamm, sfiţit la rezervi, cunoscutul proprietar din Tulcaa, care iasese condamnat la moarte îs lipit, învinuit de faptul dit deşertarele inamic. Consiliul de risbel din Chişinău, duplirarea d-lui Flamm, a cercetat din nou «faetrea, ieri 19 Septembrie. CoasUîil era prsaldat ds d. colonel Brădianu. Oficial comissrulat rsgal & fsat iidiplinic dt d. maior Brişan, Ii srma pledoariilor diul avscst Sebastian Tenasrsecu şi eeloaoi Homoriceanu şi chiar in conformitate cu cscouaiunda comissruluî regal, D. Robert Flamm alegt chiţii cs Bssniditate d« voturi, M M. 8, B a placet astist la ora 9 a. m. h Blear* N D. Maior Targanul« Robesau, a fost lumft protect al județului Orhsl. W Da non grup du marl proprietari bisarabenl, va sos! zllelo aocsls la Iocslitato. X La Facultstsa ds Friemnfi« «I Lite e din Iaşi «unt vacante următoarele Catedre: Istoria Românilor. Istoria Vechs. L'mba şi Literatura Lstlni. Limba şi Literatura Gra»pa. Limba şi Literatura Faraonii. Cei cari doresc să ocupe ca saplinbfri aosite catedre sunt invitaţi ca până la 20 Boptsmb» a. c inalos'v si preiinte cererue Le Depanatul F-,ca!« tifl prin ea» să-şi arate titîurile şi lucrările In iperialitatea catedrei ce vrea să ocupe. X 8« aduee Ia cunoştinţa onor. public că măiua dimineaţă Fiieeri 14 n«ptembrie io pune io viniara Ia D b tu!da desfacere a produselor Lioaei şi viilor d-lui A. Bsdirou, lapte dulce silnic proaspăt, provenit de la vapto boronitatiste, daci perfeat stautosau, ferma fiind pisă nb direcţiunea d lui Medic veterinar Lupaşcu, 55? Ministerul de Cule a autorizat pe d-na Eugenia Dimitriu directoara şcoalei prima» No. 10 din Iaşi, a deschide o şcoală de menaj pent» absolventele de lisstă primară. Informaţiuni se dau odată cu Înscrierile ca» se fac dimineaţa la şcoala da tets Na. 10 strada Brânduşa No. 2 şi la şcoala Adamacls (str. Etsna Doamna) In toate zilele intre orele 2 6. Cursurile se încep 1« 25 Sep. 191$ X Ministrul de interne a autit din partea sa ca delegaţi la comisiante de Incstiţsul», pe d-ntl Dioalsie Ionescu, avocat. In Judeţul Bacău, Gh Moistu, fost msgistrat la Fătcin, George Urseanu la Botoşani, C Gardaş« Puma şi G. Angheleicu la Tecuci. Ministerul da Industria a comunicat Directei Aprodziondrei jurnalul Consiliului de meniştri, care inUrste «* cordana de benzină fie grea, fie uşoară particularilor. Benzina va fi rezervată exeutiv pentru autorităţi şi pentru stabilantele industriale . Ni se telegrafică din Chi*şinău, că Directoarul intracţiunei publice a hotărât « m » sects naţionalizarea lieului d« tatat din Chişinău, începând cu anul şcolar 1918 1919. La 20 Septembrie îşi va deschide congresul oblonit ZeoQStvoanul din Beni*t. Se vor discuts cl stunile pri-^ vitoare la aprovizionare, la organizarea poştelor şi la situaţiunea funcţionarilor. ittorietatea „Vatrai Boteacului“ a obţinut de la autorităţi« din t «uorin rocuşat autorizaraa de a tncepa t ranstruirea satelor distress ce se află dincolo de front. In curând se va tncepe a lucra şi dincolo da front în acelaş fel ca care lucreată în jadaţele din Moldova, nici« până «ii a distribuit materiale la săteni de o valea» de peste 1,200 ooo lei ni a restaurat mal uuît âe 25000 clădiri Băjenești. E probabil că păstră a intenninsa lucrarea ca dirsetl» sseutil iosîe»ă)l ii su mute lu Gaphili, ^ Corabiisnea superiouri aprovi« z'osaru s’a întrunit tel sah prssedeațla d lui Al. Marghilemaa. Comisiuusa a rezolvat mai multe cbistien! imp?rSanie, cu pivlzi la detributrea d» atrimtu la tari.