Opinia, octombrie 1919 (Anul 15, nr. 3737-3762)
1919-10-14 / nr. 3748
■ »n ii I tf »«r»Maja—iw «wMwagdS** «sowa^isi • mm ! i '» »mm was mm . • 5 l !• I n n * * * « ’•10 * « • î : ADVUnSITRATIA s: ? i , pp _ fts» Mfcpsae®^ P (;9<vh a »>♦«"iP* “• ^ ti it&ffi jMĂilji __ MARȚI la t^6AW I919 jjtSIVMpnmi ă® isSaşia®« im amMfm di wmoiMfi I. BRMSVKJINO «» itr. Hk. m&mmm A|* ■?* Sesessaiwuura esahuaM & SKfcS&aS&tlS- tgffl SMHm&s* vecâshî i Se^a ««»==6= lm Oeeidszt, socialismul şi burghezia retaţionară «ţin faţă în faţă, disputând unul alteia puterea. In Rusia, în afară de socialism şi burghezia reacţionară, mai există acea Rusie tradiţională, opoziţionistă şi revoluţi«*«ra, care visase prăbuşirea ţarismului. Tot progresul Rusiei Neni sa- l portă istoriceşte forma decrepită, a ţarismului milenar ; însă cuprinsul 'j interior al societăţii şi al poporului , conformat luptei şi literaturei libe- f rateare, pre intă o contradicţia so- c elală nu numai pentru burghezia reacţionară ei [şi pentru curentele extremiste. Rusia zeusstrelor şi tuturor nautonomiilor locale, începând cu comuna sătească şi sfârşind cu conaursitatea agrară a cazacilor, plus clasa foarte devoltaţi a intelectualilor, profesiunilor libere, ,elementului al III-lea, etc., rămâne absolut necumoscută Occidentului. Europa crede — ţi noi suntem maimuţa ei,— că, la fel cu dânsa, Rusia s’a pregătit până la 1917, pentru o revelaţie socială socialistă, pe car« o şi realizează astăzi. » Or, revoluţia rusă prezintă numai scuturarea ţarismului, iar cuprinsul ei interior persistă gata de un secol Incoace şi o un complex social-politic-raţional, original şi propriu numai Rusiei. In această ţară uriaşă, individualitatea omenească caută ca statul unitar cu toată cultura şi bogăţiile lui să o slujească pe ea, ca individualitate. „Mirul" ţărănesc şi toată organizaţia comunistă în sistemul autonomiei locale prezintă şi năzueşte la libertatea individuală la munca de cooperare, şi nu în sensul socializării, ci în acela al naţionalizării, cu un fond de rezervă naţional distribuit prin comune şi atingând deopotrivă pământul, industriile şi imobilele, şi cu împărţirea periodică egalitari între membrii comunei. Acestei structuri economice li corespunde şi viaţa spirituală a Rusiei, eare nu se poate caracteriza altfel decât la individualism liberalanarhist. O democraţie specifică ruseasca democrată nihilistă scuturase ţarismul. Europa însă crede că revoluţia a fost făcută de bolşevism şi somalie, în sensul european al cuvintului. Aici e geneza greşelei. Toate mişcările revoluţionare din ultimul secol în Rusia n’au cunoscut tendinţa bolşeviste-leniniste. Acestea sunt un fruct străin pentru evoluţia Rusiei. Şi dacă tocmai acest curent străin a ştiut să pue mâna pe putere, apoi s’a putut aceasta numai din cauza descompunerii generale, produsă de război şi de scuturarea ţarismului. Rusia democrat-anarhistă a căzut mulţumită desechilibrului general sub purtătorii cuvîntului’„paeta“, în 1317, sub o nouă teroare excluzivistă, avînd forma socialismului, iar conţinutul , jertfirea omului pentru molohul societăţii. Fiind surprins şi forţat omul fusese doborât la pământ. Astăzi cauzele acestei doborîri încetează de a mai acţiona. Amploarea, amplitudinea uraganului care duse Rusia de la forma ţaristă pînă la forma bolșevistă, se restrînge, revine încet la rezultanta întregei structuri politico-social naţionale a colosului da la Nord. Cadrele Rusiei Nouă intelectuale, a zemstvelor, etc., aşteaptă să fie restaurate în conţinutul lor, aşa aura au fost în timpul ţarismului, cînd îl subminau tocmai aceste cadre, însă ii forma unei republici democrate«, confederative si»ite şi constituţionale, condusă de parlamentarism şi, liberal-anarhism. Reacţiunea rusească nu este reacţiunea în sensul reîntoarceri la normele şi formele, ţarismului, care a murit şi e îngropat. Ea este revenirea la tot ceea ce s’a preconizat de un secol de luptă revolu- [ţionară: omul liber într’o soeietate liberă, într’o muncă egalitară, într’un sistem de mică proprietate individuală naţionalizată prin coope- raţiune, Intr’o viaţă spirituală comunistă, adînc anarhistă, însă fără teroare şi bombe, fără forţare şi violenţe ci printr’um proces liber, care marca totdeauna toate grupările înaintate ruseşti, în staul lor. Ataxge Wo«*? Lm nou* itpoMitaţi m tutLurui Bănui Natonsue dm tteahiate att început aif /aed pura«*/». AW fi foit mei just să fi ficat pui. * Liberalii trag m i p*n nns făloasă Hm a fi*ne de căi din a pun*. Ds aceia un «.mnoc tuf liberal ieştn cm notorii legături in lumi* financiari, spunea : — .Preferați««in liberale înaintea acţiune* acestui partid“. • Nu mai eşti nave’s de nici un permis pentru a emula bier înăuntrul Momimei Mari. E de vărut acum daei, cu toati neue dispom., ţie, ee vor g&ti mulţi ei şi ia permisia de a călători. Cumpenei electorală e deschişi .„şi au tente amil fesrte puţini vetess ei intre IliTflMNÂKl Alegerile parlamentare şi Amnistia Numerusen muncitorime socialistă ftsne»TM?, ia usire cu divenele grupări democrate, a reluat lupta pentru amnistia generală in special, Confederaţia Generală a Mancei lansessl manifeste, otuveacă Întruniri pi deform nu un formidabil curent pentru obţ'serva actului de pa* o* fi aer» sociali, de reparaţiaus a nedraptăfdor pe care form* greeao a Statului le-a pricinuit din belşug ««tAteai* lor liber ui societăţi med-rne Dapi perioadei» da profundă tulburare obetască, după răaboae şi revoluţii, &tBBi«tia s’a impus totduauna in mad dk coşar şi ca o eond ţinut» elemen* tară a reiotrărel la ordinea no m*ii. D n acelaşi prlobă, acum după răaboi şi revehitţ'», la toate statele s’a acordat amnistia »ttu se prsgăteşte a se acorda ea de pledâ in Franţ». Dacă io Franţa »’« latârnat cu setul dreptăţii publice, caueia este că marea reprobleă latină suferă de o reînviere trecătoare a reseţiunei ant-democratice. Dar cam trecutei nu sa poate Dacă«ri reînvia in mod real, a trebuit ca şi la Franţa să ne undaţi amnistia. Şafttâui acoo se dă lupta pentru o urgime cât mai impoxantă a amnistiei al cărei principiu este deplin i ft^tigat du masele populare. La noi nu ■» prea aude de ass ceva. Din când in când cnsie gaaetu ineeană marea cu degetul și vorbesc desp re am‘ nistie in scop de a o sugera condue&^rilor dar fără mult cur«j sau mpredere. La un moment 'n jM campania ia favoarea amftotta! se ducea cn e tenacitate ma* tfisărită, dar torig’ ca o firulditate afft« de pronunţaţi ncâî se vedea b ne că e*t* vorba de Issritatea trediţ'oaslS a românului răsfrântă prin prisma stărel de asediu. De un ifttmp insă, glasurile şi comisele noastre au pierdut noţiunea aiftt de primordială a amnstiei, la situaţiunea socială şi politică din present citadara de cresă, răsbunarea de parte şi despotismul de guvernământ distruge forţa şi cohssiunea socială. Amnistia trebue ispidată ţăriulări , xieri şi fără restricfi!. Cetăţenii trebue i să e puară astăti tsa malt ca ori când, I pentre că o pot împuns prin arma vo- | tului. Fie car« cetăţean are dstarla a I pretinde partidelor pol tice promisiunaa fomală a »mntatîsl. Un program fără amnistie nu merită a fi varit. Toţi eeadidaţ!! curl nu raeusesc necesitate i mediată a amnht’ei. Irebusss Înmormântaţi in nmane«g?ă. Rî aovaitus rv'msfr.wjo&maă&Wf* » *• J§S Direcţiuni la şcoalelor sseua» date din Iaşi conform ordinului Ministerului nu vor mai înscrie de azi încolo nici un elev, iar clase divizionare (paralele) nu se vor mai face la Iaşi. Cei cari aumai rămas pe dinafără (neînscrişi) se vor pregăti în familie sau se vor înscrie la Liceele particulare din Iaşi. In scris violent, în faptă abstinent — Um MiPfSeo! î«a zilai — — Atacul fn contra Suveranului — la drepterea fmbliei, un nou arttcol, semnat de d. M. B. C*ntawdl*o, articol menit să pro iu .a iarăşi mulţi re tac. Presa opoaiţionistd a fi inceput să-l reprodusă, iar Adevărul vorbefte In termeni i nluitaţn cf« solitarul ie nsta it de la l»fi,— a nu ie m funii, cm acel da odinioară— ie Ut care aftsapra fi acţiumi, nu numai vorba. lwtv%te$t»bil eă noua prota a eminentului juriu iar a lefi este de % tură Mă proiui ă tfomot. Pe ilnga eă este In nota vilei — agresivitate față i* Bretoni —, pe Ungă forma măea»i’&, cu care ni-a obicinuit pururea d. Cantacutino; pe lingă tot.U aceste, articolul cuprinde fi un atac fi o ameninţare la adresa Situranului. Atae— atunci di*i d. Cantscuvino spune regelui că fu i-a ţinut frigăivAmlă ic a asigura libertăţile constitupomle. Ameninţarea evii vorbite de gravele consteinfi ie ar putea surveni şi de sunt minţile unora care crud ia nevoia unei alte forme de guvernământ. Di eli un lumt. Dacă tritica negaăva a-lui Cantacusi nu poate fi justificată fie de natură a avea mare succes, î« starea de spirit de siom, critica d-sale pozitivă nu cunoaştem şi credem că nici nu eseistă. ~Individualist, de a contesta la şi pe mică individualitate, d. M B. Cmtmmsino nu se împacă cu nimic ce presupunea acţune solidară oarecare. Or unde este, orune va fi, asa nu paste decit at&t tât va fi necesar spre a se pune la dezacord. Și ceea ce a fort până acum este și a*tist. E In dtacord până fi m d. general Averescu. # „Așteaptă Aer de la d-sa renfinttîtut; a spera în acțiunea d-sale, mm face confratele din capitală; a ende că d. C*ntucu»imo poate fi alt ceva de căt un solitar, este o gregală. Dar este desigur fi un păcat — căci, d n punctul de v den al renultatului politic, ps d. M. Cmt casino s»m trebui să-l preferăm thi*r mai puţin străinele îndividualit»tea sa politii* dar mai perssvtfetit î* credinţele sale poltice. f *ra ar câştig* mult, desigur, ie pe ttrmis mustul lucru. VIAȚă rChiTICA Situaţia guviritului primejduiţi — Ardelenii manifestă desoldarizarea lor — •• dană sil« eireniau versiuni că situaţia guvernului da gene. vall a» fi «»rtasejdaltft Ka se cunoştean etusele aeeatnft avo®, și 1«. uaoa il pana« in ri*ât«i»- ou aisltatlifie pe cari le pregăt-fte opoatri sl aal eu titni eu st tud In ea aindioatist*lor, » cArer ţinutA tracasa obieetul principalei preocupări a guvernului O«, a* dai e dovedeşte ia obhsls zroa. Iul cete eu totul alta, Stvsa ar ft ia legătură cu ț inta Copeili*ulul d!rigt*l dla Ardeal, oare *r fi pe oaie do a fa « «*e«ia aţie formaid de deBolidarla«re «u gavernvl d-Ini general VAitoianu. Că este aa siabnr» de ade Ar î« acaestâ chestiune, au incsepa fadolal*. tele «orie» de presa dia A de 1 formează dovada ta aeeastâ pviTlwții. I*r fapml «A pfiu șl ' ziarul «Osela» inrrgistre«s« discuţia ava*« loe în *âam ooeilialul dlr geet, In-cdlereazA «ă esva ■’« kutApprit, «A in «urând vom*vea o nouă desfoșarare a evenimentelor psihice. Cara va fi conseeinata »euoi ținute adoptate de consiliat dlrigsnt de o vne» esteblri s mare Important« politie« ? Av a vom o ■uni eri«ă dw gavern? Sto«ț » a tolului ^pustilu d* miniştri ftva ea pîaă iatr’jtâi* p imejdultâ? Gr«u de prevăzut. F»pt » lavă eă liberalii »aut ia sert neagră: ,bt« «.eres opoziţiei, «t tud ae » «o* stallfUUr, «niesleie d-lul M B Cantnonzlnn, duelaraţiile A'lui Stre Ieşea şi, acum la urmă, t uut&i eerasibulus diriftent. *m ori ce caz nu este exclus ss* asist m la eoal și neprevAsats Ineldeate, eu el insă nu ar fi utile ţiret denât dacă ar aduce dană sine rsintreaerea legiutAțel şi a garanțiilor eoastitaționale. PpoţjPMBl d-lnl T&fee l@ifi®so«i Neu* nwmire fi puncUle de program * In cursa husei Febin rie OPINFA a publicat o serie de reporteg’i, armnă&d esve ssnt gânduri« d-lui Take lonescu, tu ce privește partidul pe cart-; eomducu ș! programul pe care este decis să 1 adopte. Am afirmat atuncea că d. Teke Io ■eseu se gândeşte la o puternică evoluţia la stăsgi, ea va adopta un program franc democrat şi că va înfiinţa un partid radical sau radical-socialist chiar. Nu ne-am înşelat in privinţa pirogramului; ns-am Înşelat in privinţa denumireii pa»t dului, care se va intitula Dsmouruf-MtoMMf Ia ea priveşte programul, Epoca a* ounţă că m esenţă va cuprinde : ^Păstrarea alianţei cele mai strânse ca marile d»moer»ţii d)n apa«; egali sa* t»a confesiuniio?; deicemr»ltaar®* raală; lustragerea co puiu! administrativ de Ia tuflae&tele politie®; imposUtd progresiv pe Venit; îmbunătăţirea [traiului munci* torimi şi asigurarea clasei uvriere; sua ne opt ori şi participarea la beneficii ; realizarea da /«pt a Impropriety* n/i prin crearea notai propretâţi indii* vicinata şi prin plata unui jasto despă* gubiri; un fierrea b:stricai ortodoxe pe biele unei *a?ge autonomii ; revinîrea averilor alSteite din râubo şi impost* tul pe câştgu“,la de răsboi . In afă şit asanarea vaţiî public® prin pedepsirea abTtaanlor din trecut „şi prin împiedicară a ivrel ahoa noi*. Exact punessie d« 'program anunţate de noi, ca atâtea luni in urmă. Odată cu desfinţarea vămilor din Carpat, au fost rie abicite şi legistru vămile care fesieră r^unse pe Prut din causa situaţii militare. Astfel au fost şterse armele materiale ale vechilor graniţe. Informaţii B St’ri din Bucureşti arată că guvernul care ss aştsapta la abţinerea opozeisi reprez ntata prmd-nttT&ke loaesCu *t g nerel Averescu, a fost exces de rău impresionat de abstinenţa soc'aştilor inforraaţiunî prac se cu ese de guvin arată că dacă agitaţia prinei opoziţiuni nu inspiră aş® mare ngrijorare, in schimb statui nea pe care ar urma să o adopte sind ca »ştii şi I care ar însemna că renunţarea /a a’ I legen nu înseamnă s renun arca ia i lupta acerbă pentru reintron&rea Ie ga ităţîi justifică ceta mal egitim® îngrijorări. if? Un emisar eo*tt ie vi i în Crnăuţi că încercarea d-lui Gteorgel Mârzism de a read*» o împăsare între d nii Flondor fi Niftor a eşmt. ^ Pe bîm de anii, două sunt chestiunile de ordin extern care premiessză. Prima : definitiva fxare de către Conferinţa pacai a graniţ lor Ungsriei curs, în ce priveşte B*mtw, făwiîne ««« anunţata din tmp— adna Torontaiul fardat de fm*tip pentru tto*, lucru to*format si de d. ministru Vasile Goldss Scunda : în chestia Flume s’a găsit o formulă ctm taii fac* Italia Ca thlpul aet8ta is sfârşit și aventura lui D’Annnsio. *•-• •• M n sterul de Interne a multat Prefectura dt judeţ să comunic d-lui D. Dmitru, presdintele L gei chiriaşilor, că memorial Ligii chiriaşilor din laşi, a fost tnaintat de Andatd d iar ministra de juste, care a promis cd el va studia şi va lua m&sur le In conformitate cu căinţele timpului. 3. Pe timpul de la 14 April la 1 Septembrie curent budgetul Statului a înregistrat un defeit cu mult peste un moard. Fiinţează în Iaşi liceul particular „M. Cogălniceanu“ condus de cei mai emeriţi profesori, în frunte cu de prof. universitar I. Simionescu. Pe de altă parte o mulţime de elevi n’au putut intra în şcolile statului, din lipsă de locuri. Ieşenii îşi exprimă dorinţa a se înfiinţa la localitate un nou liceu al statului pentru a se satisface nevoile culturale. Noi credem mai nimerit ca excelentul liceu particlar „M. Cogălniceanu“ să fie subvenţionat de stat pentru a fi astfel în măsură să primească pe elevii rămaşi în afara şcoiilor statului. Atragem atenţiunea autorităţilor şcolare asupra acestei arzătoare chestiuni. Proteguirea chiriaşilor.—Confratele „I banda“ este informat că guvernul, având cunoştinţă de situaţia imposibilă în care sunt puşi chiriaşii din cauza chiriilor extraordinare pe cari le pretind proprietarii, va veni cu o lege de proteguire a chiriaşilor. Intre altele, se vor prelungi de drept pe încă un timp oarecare contractele de închiriere cari expiră în Aprilie 1920. Măsura se va întinde şi asupra , camerilor mobilate cu cari se face deasemenea o speculă nerușinată. MC Un atentat cu revolverul s’a săvîrșit asupra generalului Brusilov pe cînd participa la o întrunire convocată de guvernul sovietelor la Aroseova. Generalul a fost rănit la grumaz. E probabil că Sswvtaial Santrira*ovasntai, ae va muri, isseejmsd da la 28 Ostombrln, într’an nou ieesi situat la strada SSrirta.