Opinia, iunie 1920 (Anul 16, nr. 3925-3950)
1920-06-10 / nr. 3932
mm, xvMe» io, am ^AQNAltitaTK rK m * ! i 8 . 190 LSI ȘASE LUKI * j I í feO s n«i luki í i I 1 40 , ADMINISTRAȚIA Iași.— «h. tarsas««» sy - - W_ E li BIE © K 'Mo a»*1 60 bani mm&ml Guvernul ia lucru! fti» fHtam— ■msrim« Cotvtandamantul mal presus Utlsgi. — Consaelataî® conflictului. — guvernul avizat — •A Comandamentul militar de lasi , ci nestoroelraa da ir, cl»*m*t©gr*»iil a|Prl«volj»»ie Mir* ce!«48 f«st dttstul efe m«ra 1 Sl «Ofeittui si crusta Ci mS| «illsîu^sc »ram arMa fn cars ar* . »»ta e «ta mai prasus do legi. atastfal da a g ntfi ai comen* damentului militar tsian m dat 1 I« um grav confiUt dvniomsfitiar la lasi cooft et,t a cirul d»z!*a ga*a va urma s’o daa mi* I matardo da intorno și rSzboi. O l Se știe că in"«r dial de la cinema to rafal .Mircea“, pe lîngă pajinille cauzate Creditului Urban şi Instalaţiunelor „ Vieţii Banalişti“, a păgubit şi naica prăvălie de la poarta Creditului unde se afla instalată pravia d-lui Ionescu. Comandamntul militar s a hotărît ca nu numai în ciuda sentimentului public să reclădească cinematograful, dar să reclădească şi magfixioara d-lui Ionescu. Primăria a refuzat autorizaţia în ce priveşte cinematogaful, pentru motive de siguranţă publică. Iar în ce priveşte cazul Ilescu, a numit o comisiune de arhitecţi sub preşidinţia d-lui Ţinţa, arhitect regional, care a epiarat că Întrucit nu e vorbe de un monmamt istoric se impune respectarea legai, şi fiind Turba de zona I-a a oraşului, nu se poate o construcţie decit de cel puţin dometre. La aceasta, comandamentul a răspuns că va lucra fără autorizaţie, lucru ce a şi Început ieri după amaiază. * Ajutorul de primar M. Borcea, constatînd Infracţiunea, a intervenit personal şi a cerut prefecturei de poliţie să ia măsuri la a se împiedeca lu rarea. La aceasta, comandamentul a rusp , instituind plontoane şi amerţînd că la nevoe se vor aduce companii întregi pentru a se face posibilă lucrarea de reperaţiune. Ceva mai mult, însuşi d. general Lupescu l-a chemat pe ajutorul de primar Borcea şi i-a vestit că ţine morţiş să se facă lucrarea şi că ea se va face cu orice preţ, la aceasta ajutorul de primar a răspuns că el nu este decit servitorii legei şi că pentru el legea este sfinţi Astăzi dimineaţă preferura de poliţie prin comisarul respectiv, pentru a evita o luptă între reprezintanţii autorităţilor civile şi aeo al autorităţlor militare, a încheiat un proes verbal constatind refuzul autorităţii militare dea continua aparaturile neautorizate, şi a înaintat lucrările ministerului de interne ca sa decidă. Deasemenea a făcut cunoscuti parchetului intrat, ţiunea autorităţilor militare certe urmărirea lor judicară. Pe de altă parte, ajutorul de primar a vestit pe primarul Negruzzi, care se află în Capitală, de cele întîmplate şi a adus cazul la cunoştinţa ministerelor de interne şi război. Nu ştim temeiurile comanda* martului când procedeezî ast* f*l şi nesocotaşt« litera lagai şi autoritatea «ivită, singura în drept a dispună. Silm Insă că aceasti autoritate «»la Hoţităţi a-fi apara cu îndârjire drepturile şi ci ataş«! laşului sunt cu desăvârşire da partea autorităţilor civica. In cazul când conflictul nu va căpăta o soluţiuna potrivită dreptuţli şi literei legel, chestiunea va fi adusă main tea Pasr- lamentului. In primele zile, pe carada interpelară, m D Scutaru, directorul regional, pleacă mîine dimineaţa, în inspectarea podului de la Cosmeşti, în vederea punerei în funcţiune a tre- EM lui accelerat Iaşi-Bucureşti, via Teuci. Lucratorii de la depoul c. f. r. din Paşea ai s’au prezintat ieri dimineaţă la lucru in corpore şi ca drapelul muncitoresc io fronte Constatând iasă că repartizarea orelor de Io ru a fost schibata — bine înţeles Insă că fără a fi fost majorat timpul muncei — lucrătorii au refuzat reluarea lucratei, pâ ă nu se va reveni la orarul de mai nainte. Numărul stdenţilor, cari vor putea urma cursurile de vacanţe d- la Grenobli, a fot redus întru cât ministerul de Instrucţie a redus subvenţia pentru acest scop. & In avenarsa generală cî a avut loc Duminică 6 Iunie la sindicatul Naţonal C. F. R. s’a procedat la ac-grea noului comit toe . »tegoili mocsiticâadu-«e totodf*tă sl statutul. P e}' dintele indicatului Dl. Bută a f*cut o dare de seamă a activității generale la Bucurrșt! relatârd convorbirii ajute cu Dl. Ministru Argetolcou și*. Mach directo d gm^ral al C F. R., în sensul »porului de 4o la satta. Dl. Macr, spune u s* *’a de 1^rat cu totul nemulţumit de coinţele funcţonarilor de alt-fel drepte, — decLriad că Givernul în starea precară în .Vfare se găsesc finanţe e statului du poate satisface aceste cerinţe. l e alt fel Dl. M*crl a pronrs tot concursul D-sale. j» Membri filialei din laşi a soietăţe Cru ea Roş! sunt convocaţi In adunarea generală Dn mun că 13 Iunie a c. or. 6 p. m. In localul filialei din strada Toma Cozma 5 F I id a doua convocare, adunarea se va ţ nea cu numărul membrilor prezenţi. ISJ D. dr. Cazacu, direct rul general al serviciului san tar, dupa câteva zile de şedere In localitate s’a înapoiat azi la Capitală. ■ Directorii Ş'os'elor primare, au fost din nou conocaţi pentru Joi, In localul ş ealei Asahi, pentru repartizarea elevilor pregătiţi In particular. r^n In urma anchetei d-lul comisar regii maio' pasco, făcuţi ieri Ia Inch!' soarea Gal'ta, grev a foamei declarată dedirată de social'ştii basarabeni, s’a ap'anat. S’au luat măsuri ca să se Indulească moralmente şi mafirtelmente, riimul deţinuţlor. & Pe ca’e telegrafici a sosit astăzi numita din Dimitriu ca director al prefectiei de porţie...cel be num ri in poliţia leşană ver sosi p n poşte. Urmînd a se fsce revieuirea invaziilor de R zboi, Ia resedinp Cercahii decr tere In lor a'al Rrg mentutei 53 infanterie, cu începere dete 18 Iunie a. c. se aduce la cunoştinţa celor Interes fi urmitoareie : 1) S- vor pr renta toţi inva!Hi de război cere din dihnte motive n’au fost desafi de vrt-o comisie Meu e-Miltară. 2) Toţi reformat'! temporari feubils albastre) al căror termen de revizuire s’a inplicit, precum şi cei reformaţi temperări In Octombrie şi Decembre 1919. 3) Toţi r formaţi definitiv, cu dept de ajutoare al căror termen de 1 ani s’a împlinit. 4) Toţi oameni clasaţi ca bani pentru serviciul auxilier de diferite comisii Medico Militare care vor fi trimişi corpurile respective cu propunerile de a fi revizuiţi. „ . . . 5) Toţi oamenii clasaţi în cursul anilor 1916 şi 1917 pânâ la data de 16 Februarie 1918. Invalizii se vor prezenta pe oraş şi plăşi în zilele următoare: Plasa Copou în zilele de 18—19 Iunie Plasa Codu în zilele de 20—21 Iunie Plasa Bului în Zilele de 23-23 Iunie Plasa Tna în zilele de 24—26 Iunie Plasa Câr 1 în zile de 25—27 Iunie Circumscripţia în zile de 28—29 Iunie u 11 in zilele de 30 I lie III în zilele de 2-3 IuHe IV în ztle de 4 5 Iulie IV în zilele de 6—7 Iulie. B La fabric» de săpun sde la Abator s’a declarst astâzi greva. Conform ordonanţe or în vigoare, prefectura poliţiei a in»tt»a t o corn iune de arbitri pentru apararea conttuiul. Guvernul va numi un supra-arbitru. _ * — In ce condiţiuni a fost Suveraul are majorităţi man va. Ar puea daci să se puie pe lucru. Itimîne de văzut dacă va lucra şi dacă se va constitui definitiv astfel, în cît să-şi sporeasâ forţa crerttorie. Teiul depinde de ceea ce va şti să impute actualmente generalul Averescu,i dacă ceea ce va impun» va corespunde intereselor generale bina chibzuite Curios ceea ce s’a petrecut n aaeastâ țară în ultimii doi ani. Avem guvern Avere «iu, nu pentru ci l’a vrut d. Ionel Brăteanu acum două luni, — ci fiind că ful partid lui liberal l'a pregătit din Decembrie 1818. Dacă ceea ea a f&cut atuncea a depăşit gândul şi dorinţa , dacă acum două luni a voit un guvrn Averascu fiind-că nu mai pa altceva — aceste sunt lucruri secundare. Fapt necontestat este ca avem guvernul Averesu, fond-că d. Ionel Brătianu, conştient sau inconstiant, da voie sau de nevoie, a f*cut tot ea a stat cu putinţă, timp de doi ani ea «a ajungem la rezultatul de astizi. Acelora care «’ar îndoi d® ae«st lucru le-am cere puie puţin în Mişcare fantezia şi să vază ca ar fi font dacă d. Ioel Brăteanu ar fi procedat altfel, d* cum a procedat, dia aiomentul aemaărat al mititiului. Inchipuiască şi pe d. Brăteanu lipsit de preparaţiu ca unui exclusivism politic, lipsit de dorinţa de a semna singur tratatul, dispus a împărţi ca d. Take Ionescu gloria anei pici, clştigată prin jerfa întregului neam. Un guvern Brăteanu Take Ionescu, poteran prin triumful cauzei îOrnîaf*ti, enorm de întărit prin prestigiul măr rei pesta așteptare a trei, un astfel de guvern, fecîad alegerile la începutul lui 1919 — unde ar mai fi fost opozţia, cine ar mai fi știut da fetişul Averésem eine a fi bănuit macar țârănisau! ? Roajtni* Mare ar fi cunoscut oare veleităţi sie teritoriilor elibeate şi lupte politice cu cei reveniţi la patria mumă ? Ua guvern Bratianu-Tak« Ionesicu ar fi avut majorităţi compacte, aproape unanimităţi, iar regimul decretelor-regi înmormîntat pentru deapururea, ţata ar fi cunoscut o operă legislativă, care ar fi purtat paceta iniţiativei unor chemaţi şi pregătiţi şi ar fi dat Romlaiei Mane noua rînduială, bazată pe realităţi şi îzvorbă din competinţă. Un g .vero Brătianu Take lonesom — şi ţara ar fi „cunoscut o legiferare temeinica, serioasă, ferită de influenţele nocive ale demagogiamului şi ar te eimosut epoca de refacere, ferită de zăpăceală, nehotărâre» şi neîncrederea de astăzi, care pot aduce după sine consecinţi at de funeste ! Este desigur curios ca o acţiune individuală să adecă aşa profunde schmbându mersul unui stat— istea este însă plină de cazuri care confirmă faptul şi arată răul important al acţiunei individualităţilor în mersul şi schimbarea cursului evenimentelor. Cite ar fi fost altfel dacă d. Ionel Brătianu, secundat de veria supremă, n'ar fi judecat şi propesuit în chipul cum a făcut-o în iarna lui 1919 ? Nu cercetam o ac? ar fi feat mai bine s u r ai rău. Constatam numai ea ceea ce s’a Int mplat a fost urmare ineluctabilă a viaţei şi acţiunea d lui Bătianu. Guv. nu! de astăzi, alegerile de as^-zi, rezultatul lor cu cei şapte liberali în cameră şi nici unul la Senat, toate sunt | RSfttro, — Ca vi producă — «mări fatale al felului cum a erazut d. Brătiaan să facă p© itie*. Acent fel poate fi ro/»aaat Ia ea« vini la personalism și eeckărisau excesiv, fobii coatinue. Despre aciistea ia numărul de mline. Criticus 0 marfă lugubră Europa are fi ea de ofrrit ceva Americii şi anune: cadavre. S- sunetă le adevăr că alin porturile Atlanticului pleacă zilnic coa 'dlari d* vapoare ca răiăş tele tineretului american Jertfit pe cîmp’ile Franţei. In ţările industriale se import* water!! prime car« asnt tranaformata la mâ fari de militate mai mere, şi rutrirain* apoi î* ţara de or'gin*. in «szul de faţă, circuitul tra«portuM este.ideatic. Aiaerica a trimis ee’daţi (wateria primii,) care »u aaportst pro «dea ciudate de febricaţiune (războiul)- Marfa se relatoarce In țara de origină eub o forată nouă care poartă marca civ ilizaţ?»i contemporane Utbitit*a acestor cadavre-mrrfă este îacoateitebilă pentru censnia si pitriotismului osonial. S‘. di* awst «sottv entuziasaui pios. Ia faţa KHOt a etneaea măreţ« convolsri feaerare rgadao iatinire tuturor p*trioţilor ca ochii înfipţi la demnităţi confortabile şi an misa Im.licită ia băairitul de eroic» j provenienţă. 1 Flăcăii Amsrîcei sa luat drumel la vel I vechi intr'o importantă »»isiune. El au avet să resolve nrlnţelegerile dorsnilor ca lanţ de sur, privitor la mine, ateliere, i santivre ţi case de colaart. Sosii la Io* j cui I'focatei discuţii a frontului, «sde ! poporul din cenilos făcea serviciul de at vecat din oficiu al împricinaţilor dia pa[ lat», el aa vâzat, s’a» abrob'zat şi aa ! murit . Astăzi America ia parte ca cinste Ia | c*a mii p ră giote artuatfită, dar nu posedă m'jlocui material prin care să înlocuiascâ durerea dia inimile celor văduviţi, prin doirul pstrieiistanlai pios. Ia Franţa şi Bdgia lucru' este tser, Acol® sint cimîtire impozant de latinse şi mal cu seamă vaste taine. Acolo se araajaa' zu lesne serbarea cu şcolari, 'preoţi, ar- E mată, curioşi şi ofbcisihate. Preşedintele î republicd înfige o decoraţie pe e pernă şi un do®a primar ceteşte o cuvântare [ scrisă de fiică 8«, elevă in claaa patra primară. Prin aceasta, zidirile dărlpt i nate gISsaes: a imn tricolor In ioc de bestem ai barbariei şl ruşine], iar mor*ţii zburdă a eroism. \ America n’are norocul "ruinelor şi cimitireior de răiboi Şi atunci se aduce i la s bibţă apă de prop.gandă naţional- I războinica din Eorop». Numai la acest «cop coavoinicie de vapoare tran»ptă lugilose reaturi omenesti. Căci, in adevăr, prea p.ţini Is vor găsi mortul scump d a groapa comună, ia r lacrimile a’*a fost «ă curgă acum â d se întorc cei morţi, ci trebuiau să isvorască atunci când au plecat cei vîi. Şi totuşi aer si vicleim de morţi ar putea ni s* răbunc, luminând conştilenţa iame. Renovatul mmmomotjemmmscmmmm De obieciii meattea precede descompunerea. Cu partidele noastre politici vechi s’a întâmplat contrarul. Mit si au descompus fi apoi au murit. Se auunfi ci d. Mihalaihi e bolnav, de o boală tare justif că un protostil fatal B. Mihalsche suferă de boala şefiei. * Se anunţi o mare criză financiari. Parizitianul nostru social este grav ameninţat. « I-a fost scris și d-nul Metel B. Contacuzino sâ aibă ocazia să optrze pentru un joc, din domi lu care a fost ates. Și desigur că d Motel Canteruzino ar opta pentru grăiinupi de la Copou. BLăNZT OAăo^rs» mm** INFORMAT IUHI X Piaţa aste Sn piei alarmS, şl conseciuțeifl i»ot fi Mintele m«l grava. Tretim printr’o criză, pentru mulți neexpiitafeili, cura ura repercuțilin cala mal variata. in fund Insă criza asta datorită lipsei aa numerar sl nu aste «ia loc vorba da scadara da prafuri. Deși valuta aste Intru 1.A4-va inbunati tlfâ — lira sterling i a ajwns 170 lai si dolarul 39 Isi — nu mai puţin str«!fiit«*tsa indică graturita mărfurica fiarta ferme cu urcări Însemnele. Asupra cauzator crizei ș' cum s’a produs lipsa de’ numerar vom publica In numărul da mâine un foarte Interesant articol. sv Eri au fost arestaţi şi expediaţi la Chişnău sub escortă fraţii Drevici, studenţi ai Universităţii din Iaşi. Este de remarcat, ci numai unul dintre fraţii Derevici este membru al partidului socialist,şi daci-i aceasta e vina, celălalt nme, care nu face politică, pare exclus din afacere! ... Ori, poate, dacă cineva dintr’o familie e sub acuzare,—tre bac să fie arestată întreaga familie ? Studenţii Derevici au fot conduşi la gară de n mare număr de studenţi, care au făcut manifestaţie de simpatie arestaţilor.§. Acuma, în senzorul verei, foarte mic.la lume din Iaşi piesei în viegiatură la Dorna şi în genere la statuiile colmaterice din Bucovin». Fenta uşurarea tcălătorilor credeai că ar fi nimerit să se ataşeze Un agea direct Dorna macar de 20 ori pe săptă«tână, spre iare evita astfel nesfirşitele transburdari cu copii şi bagaje. Supunem cazul la apreciarea dlui director regional al c. f. r. , Teroarea In Basarabia. Peste câteva zile se va deschide parlamentul. Vor veni în Bucureşti aleşii guvernlui şi ai opoziţiei Se vor aduna la un loc reprezentanţi ai tuturor ţinuturilor locuire de români, îşi vor da pe faţă păcatele noastre de pretutindeni. Se va vorbi, desigur, şi despre campania electorală din Basarabia. Peste Prut d. Averescu a trimis prefecţi tineri din ţară, care au pus un proiec, acolo vechile procedee electorale de aici. O teroare destă fată a stăpânit Barabia citeva săptămâni. Prefectul de Soroca şi, ni se spune, chiar cel de Tighina, au ameninţat pe Evrei, ii l va arunca în Nistru dacă nu vor vota lista cu stei în frunte. Ca doiţi au fost arestaţi şi duşi între puşti, prin sate fiindcă făceau propaganda electorală împotriva guvernului. Din pricina acestei terori, elementele dubioase, — exploatând spiritul de nemulţumire al maselor,— făceau propaganda pur şi simplu, pentru Rusia. Ni se semnalează faptul că chiar egenţi de-ai guvernului vrând cu orie preţ să obţină voturi, spune ţăranilor, caCinei cu Raia, să voteze steaua“ Dar mai teroarea, nici minciunile, nici făgăduele fantastice n’au rătăcit capul ţărănimei basrabene, care a înţeles mai bine situaţia decât ţărănimea din Regat. Ua lucra e sigur, nu printr’o astfel de campanie electorală şi nu prin încercări de procese contra aşa zişilor ibolşevici" se gâşiigă sufletul unei povincii care, sub străinii, a avut zile mai bune decât sub fraţi. Membrii ctniei interimară au fost convocaţi dergenţă, la şedinţă extraordinară pentru mline, la ora 8 după prânz, pentru a lua actitudne faţă de comflictul născut între administraţia Comunală şi ardată, în chestia reconstruirelor, în urma incendiului de la cinema „Princip Ipele Mircea“. - JOI 10 TUNIE1920 â H Ü N 0 i 1 I , ma BrftBias« sa AGRHTXA DE PUBLICITATE Î. BRANISTEANU -------Site :§H. E4aS'3i©Sfiö ti — — Coacesion&ri exciatură a publicității Cî* ■«k|WP TMklU 4 &©»