Opinia, noiembrie 1920 (Anul 16, nr. 4052-4076)
1920-11-22 / nr. 4070
abonamente UN AN sase l®nj *Mn;wnn ***« COTi 0141 ’ *• ' '! LUNI 22 AN UN 3 îoSîmwimm& m AGENTIA DE PUBLICITATiS r. BRANlSTEAflO — Mlvzassa if — ~a • Soa««â5oriari exelusiv?. apafdlleltățsî 17® wan^; wffisMss t low. larii® cretaa ii exil — crepusculul cretatoriior — Rondurile pe cari le scriem nu sunt merite să dovedească un adevăr pe care numai domnul de la Pafeaa l-ar mai fi pretat descoperi astăzi, și tytiuiuo ci istoria se repetă. Totuși împrejurările se dovedesc că fatalitatea a .■ toata conducătoare face nu la intervale de timp, anumite fenomene sa se repete şi mai alea aceleia legătură cu viaţi politiă a popoarelor. Ia vechea Eladă exista pe- i disputa ostra fisa?ului care de fapt nu lovea în individul a- * tins de ea cu rigorile grele ale sidurilor de puşcărie, ci ]ea exilul pe on număr de ani, sau pe viaţa întreagă departe de hotarele ţârii căi a se credea primejduită prin I existenţa încă in lăaatruî lor I a actinia socotit că a în-frânt regiurile, primejduiri-| dis-le totodată. Aristide cel cuminte, a avut prilejul să eu- noască amarul acestei filo- | zofci politice. As’âni, Grecii nouă repună în vigoare vechile r mri, I şi îl ostracizează pa V jielos, t care este ineont°fl, .il nu nu- i mai o minte ager şi na m re ! om politic al ţSrii sale pe I care a reuşit s’o urce ps cu!- | mile actuale, dar est« un mare I om al Europei de azi. nfloât «n lucru : dacă un I cronicar al nostru a spus | etndva, vorbind despre ințe- | lepciunea unui domnitor, (ă , era „cuminte ca o jumătate I din ţară“ nicăiri nu fe va f găsi desigur orai care să fie mai abruiate âeeft o ţarâ | întreagă. Or, Venizsloseara a j vi«at cea mai complectă g.’o- | ric pentru patria ’Isi,a pier- I ent proporțiile ^.țiuki îa | cere un om phîitio tr&bse 5 ssy miște perscardita^e-', U- | s?nd și sltora,.— dar nu tot | aș* de line . înzestrați ca și dîiasal, dir tel puțin la tal I anfmstî de dragostea pont a ? tar«,—un cîaip de aici? itat© i oarecare. | El a voit să se submit«.« | na numai gândurilor între- f gei naţiuni elene, dar a c*u- I rat prin toa'a mijioaaelu -să ? se substitue drepturilor şi l voinţei exprese ale poporului j său. D n ziua !n euro poiifct- f ca exu£nâ' a foaî împrouată de succes, şi laurii au :'vc- | nit sâ’i încsrmne sfruirea, j silvitorul Grceitî n’a mai I avut de cât o ai »gară pi-ee-J eupar«, access doa • sa Inen- | tiao 3a cum« sisialaî, jer’fmsi | ambiției%a!s neskaurate Ii* t bertâțiîe publice, la?hu.iud ț prin măgari rr.-j'-rfslva dusa \ pâoi ia extreme «Hățile da ■ eliberare &h paturilor po- j palate. Venizdlos' ca-ic victim« »a | a lipsei de recunoştinţă d n ) part a poporule? din, ci ee \ prăbuşește d.u .iip-â-^a mă- | sură a propriilor sa-o . acte. f Grecia a« a defd. e ca r.dată j întărită £»;â de «jdej^lte po | poare, devenită un stat eu • ''reponderenţă astăzi , şi cu -o Icfitieuţă mâne tt Pe- ! '% baltEnkâ, liberă In dk îmeriwţtoni»e, să du 'kvie internă, silojrtu*. v‘thm politică, ă, în sc da un dram de u . \te că I n sîlasâşi ?iluiv cu riscul *eor nouă jerâfe chiar, « moarte vie este, cu mult preferabilă u&d Ifineemat, fie ea puf ornată ca rosdo gloriei. tete & etica, w*uîfc*tul alegerilor di» Grecia nu poate aarprinde pe nimeni. Era fatal că î» cea dintâi cos «uită re a voi a Ei popa5 ar?*, dorința ÎHîfcîti.ţii. «Strhm.fe şi acela ««re sinteifEa. forţa brutală şi de stricie a drepturilor, s& fie doborit. Deasupra dictatorilor vremelnica ale neînţelegătorilor oameni politici, dreptul la viaţi liberi ia *aţiu»nor treime sa apară, înrngitor şi luminos. Va servi exemplul ki Venizelo*, conducătorilor noştri? - • •—*-»* - *mmăâtaâka&UKmărnKm^ ■ IN| LOC DE ÎNSEMNĂRI UN STMGOIU In aceste vremuri de vindictă guvernamentală împotriva a tot ce este idee şi dor de libertate, ji rigorile diverselor condice penale cu adiţiunile şi anexele lor, nu mai înspăimântă pe nimeni. Valoarea unei pedepse în ceea ce privește scopul legiuitorului, a-dică exemplaritatea, este în ra- | port direct cu modul ne aplicare | al penalităţilor. Cu cât cadrul de | aplicabilitate este depăşit şi cu | cât uşurinţa judecătorilor în | sancţionarea faptelor cu ani de | ocnă este mai mare, cu atât zi- | durile puşcăriilor iau In ochii | cetăţenilor aspectul unor forţă- | reţe ale nedreptăţii, Basfilli nouă | cari îşi aşteaptă, „golanii* naţio- | nali, fraţi ca acei din foburgul | Saint-Antoine, să le prăbuşească. Avem o pildă: uliţele Târgru- | gului-Cucului adăpostesc astăzi un fost ocnaş. Condemnat la I munci silnică pe viaţă, pedeap- I sa i-a fost comutată şi după 200 ani la ocnă, clemenţa regală i-a | redat libertatea. Urmele lanţuri- | lor i-au săpat şanţuri la glezne, I şi aproape orbit, abia daca îşi | mai recunoaşte iaşul, care i-a | văzut acum douăzeci de ani por- | nind spre Târgul-Ocnei. Un oc- I naş, deci. Şi totuşi casele i se I deschid, mânile se întind alină- toare spre dânsul. De ce ? Pentrucă poporul e convins că vina lui nu putea fi pedepsită cu ocnă, pentrucă—o clipă— a luptat pentru libertatea lui; deci fapta de a fi ucis un om în legitimă apărare aproape, apărarea drepturilor publice ameninţate nu constitue pentru popor o greşeală explabilă cu suferinţa grea a fundului de ocnă. Dimpotrivă. De aceea, flăcăul evreu, condemnat pentru că în ziua de 16 Mai 1899, în timpul pogromului organicat de bandele antisemite, a ucis apărându-se şi apărând libertatea publică părăsită de autorităţi când, asemeni unui strigoiu, reapare după douăzeci de ani de muncă în saline, în mijlocul societăţii, aceasta nu p reteagă ci îl primeşte cu braţele deschise, mângâindu-i suferinţa. Pentru că deasupra literei reci şi neînţelegătoare a textului de lege, pluteşte Spiritul Dreptăţii, ■« pe care numai poporul în simplitatea lui sufletească *11 pipăe şi îl recunoaşte. 6. Sj»iaa CiTEVA MOTE D. I. PetroTici n’a încăput pe banc» ministerială. Nici d. Dragomirescu. E de văzut «cum care din «I îţi va ocupa locul la parlamsat Cit despre locul I* Universitate, nici unul din ei nu-l ocupă. * D. Para, însărcinat cu cenzuri, se dedă la abuzuri de putere. Fiind vorba de * însărcinare înţelegem lesne dorința d-lui Para de a comite estfel da abuzuri. BLANZY 50 bun numărul Se canoss astă~zi sâte-ve dedawturi, în ilintfa gfiveVgt.rura'e ?i a ■ manopmtor p,iritâiîiai liberal, care meritâ să fie relevate. De la îmeput tribale să recunoaştem rfi, ■ di n puiîst&i lor dr vedere, liberalii au fost abl'l şi şi au ajunsseoooL Cdratdl ţi sunt uvere Manii şi socialiştii, odinioară buni prieteni şi astă-ti duşmăni la cuţite. Intr’adevăr, pe deoparte, liberalii au montat puvernal în potriva socialiştilor, secţiunt intarea în relief spectral anarhiei şi el bostylmului, iar, pe de alta parte, au îupleit pe anii corifei socialişti la declararea grevei. Au făcut în acelaş timp două lovituri. Au slăbit guvernul —şi aşa nu prea sănătos. Au dat îndărăt mişcarea socîalhtâ, care le stătea în cale şi manifesta atâta daşmanie în potriva lor. Pentru a ajunge la greva generală, I btrulti au grăbit sreva de la căile fente ştiind,bine că în prezenta acestui fapt socialiştii se vor grăbi să proclame greva generală şl drei vtr cădi® In cursa întinsă. * Odată greva proclamată liberalii n’au neglij&i a legiiiffi» pe acea a saecax»jci(or şi a foih şti or, dar au menţinut atitudine» ostilă fcţă de socialişti— eu toste o$,' în fie-ca zi, această ostilitate scădea vădit. .Vom .vil*» îndată de ce. Irrire timp încep tratativele dintre guvern şi delegaţi» fjod&lisiâ. N. Lupu Costachi şi dr. Ghsiwther. Libarilii nu au nimica, de o- Lbihetaf. Ceva mai mult li mi r'dicâ mei o obiecţii nc în potriva faptului — «are a provocat f 'arta unui stpge rîin la ?iguranța generai* a statuiai — că baza acestor tratative îl constituia un rassort al lui BSHniaoh, corifeu socialist, dispărut șî eăa.. tat mereu de siguranță. F*pi nemd.omenit! Guvernul trata pe biza unui msnorm al unui dispărut urmărit şji nu întreba delegația socialistă cum a ajuns în posesia meocoriului. * liberalii rsu obS^etau nimic® ș? dlmMvau V« mod Midii ostilitatea. Pttntru «ă tfalau și voire *3 hai»3 foioasa «ia pe Mriwa îşiAmpifre ei ar dori daci nu o concilia- Pmsî©, cei buln dispariţia duşmSnîsî. L^nta ds® ia partid la partid, da. dușmanii f«ros» dmmM »mm nu! S8 sa*»timaor*an*© pareoits^ii, car« iMcreadi în.aceastl dîrsc» ția, esîîswiBsi cS profilemaia sociala nu pat fi raxolvito nici ori»: pitii, nici «gria» fnchlsoar®.' Vor reusi Sperali! in n®Ma lor manavrl I To. «cl dapinda da »tiualui 3 wv®m, »«?,$ ţinuta acestuia va continua m fl cna da pfnB axtl-xi a avfdant dl soeiasistli «or safari, dar da perd^t va piarda guvar•»“*,?* «S,a câştigat M o r câştiga libaraii*. PIAŢA POLITICA' O lucrătură fină a liberalilor ii enestia iidiiamic ii la Tril. Sisfii ii & scrisoare. — l» as conziits spaculs — s«,-*. desstKt, - netfatmmm. - ® Din partea d-hl C. Simloms&a, avocat, primim &de ce urmează, în legături caneidental octreest la tribunalul secția HI-a, mameia invecerel mnosmtaM proces ai fraților Prmbeleanei. * Pentru respectul adevărului şi în legătură cu informaţia publicată în ziarul Dv. de erî, sub titlul „Conflictul de la Tribunal* vă rog să înseraţi cele ce urmează* . In ziua de 11 Noembrie a. c. urma să se judece la trib. secţia a 3-a, apelul făcut de Parchet contra hotărâre! Comisiunei pentru judecarea Infractorilor la Decretul Lege cu privire la speculă, hotărâre care achita pe fraţii Premisianer de Învinuirea ce li se aducea, ci au acaparat şi ascuns marfă în scop de speculă.— Faptei constă în următoarele : Intrizi Di. Procuror Serbn s’a dus la magazinul inculpaţilor, cerând să i se vândă o bucată talpă. Aceştia au declarat că fiind angros’şti vând talpa şi orice altă marfă numai cu pielea întreagă, cu valul, sau duzina şi că nu au Instrumentele necesare pentru a tăia talpa cerată Dl. Procuroru a considerat explicaţia ca un refuz de a vinde marfa şi i-a dat în judecată. In ziua judecărei apelului fiind ocupat la secţia I-a a Tri- bunalului, am spus clienţilor mei că, dacă procesul lor va veni la rând înainte de întoarcerea mea, să roage tribunalul să lase mai la urmă. Această cerere nu constituia o favoare, ci un drept Întemeiat pe disposițiile art. 93 pr. civ., care prsmia că părțile pot cere schimbarea ordinal proceselor. Caiace am bănuit c'a și întâmplat. In lipsa mea, procesav e°kd la rând, unu! din inculpa|i a plecat imediat spre secțm la pentru a mă chema, ceălalt a intrat în şedinţă şi înainte de a se începe desbaterile a rugat trib, să se lase procesu mai la urmă arătând motivul. Fără nici o justificare de fapt sau de drept şi ifără a consulta pe reprezentantul Ministerului Public, care era tot Dl. Procuror Serion, Preşedintele Tribunalului Dl. Winkler a procedat la judecata, după ce a bruscat pe Inculpaţi ţipând la el să tacă din gură, deci omul favea drept să vorbească şi să se apere. Rezultatul vă este cunoscut, lipsiţi de orice apărare, fiindcă colegul Apotheker a luat cuvintul fărâ a fi citit dosarul, iar actele cu care trebuiau să se apere erau mine, fraţii premisleaner au fost greu condamnaţi, sentinţa Tribunalului fiind definitivă, nesusceptibilă de nici o cale de atac. Desigur o asemenea procedure nu putea să rămână fără consecinţe: am reclamat cazul telegrafic la Ministerul de Justiţie şi eu şi clienţii mei, am sesizat imediat Baroul care a început cercetările, iar fraţii Pre- misleaner au îndreptat o plângere către d. Antonescu, inspectorul Judecătoresc. Aşteptăm dar ca sancţiunile să se producă. Adaug că pentru un fapt identic fraţii Premisloaner apă-raţi de mine au fost achitaţi în ziua de 15 ort. de Tribunalul Iaşi sect. II-a, în faţa căruia însuşi procurorul a declarat că sunt nevinovaţi şi retrage apelul făcut de Parchet Primiţi vă rog, d-le Director asigurarea distinsei mele consideraţiuni. Coast, Simlost&KB avocat Când, dauna-zi, relevând cu^lntaia d lai Tatai lonescu cS nu poala spuma mintie fu »cnitita SmtarmS dar da dizolvarea Cantorelor Constitui® o Empost&Hital», spuneam câ ocazte vorba au un anumit tăie politic si dala sugrlvase o gravi aefiijaasatr« To guvara, spuneam un mar® ade« vir cetre asta pa zi ca merge tot mai m?ult invadaraf. ■ . Dezacordul dintre d«nSi Avareccu si T«ka lo. w«w» asta daslvâ’tlt in ce priveste solutionarea dificultifilor finaneiars. ®- Tata® lonascu ©sä® pentru marele con««« sîanSrî, «9. Bmmssta contr». Covăsii ei pa când „f/sdwtarea“ dosminte zvonul comeeaionimi d. Tata® lonescu dezmint® prin „Universul1" spusafa oM« «tosului guvernamental. Nervozitatea din ultimata zila ala d-lui Take lonescu nu aste dar datoriţi numai cădere! Iul Vantzalac ci şi dezacordului cu d. Avarascu. VI Probabil că acel, care are actualmente sarcina de a cenzura presa ieşană, nu are cunoştinţă de instrucţiile speciale cu privire la chipul cum guvernul a înţeles să se facă de astă dată cenzura. Numai astfel se poate ex-plica că lucruri care er au nimic a face cu greva generală şi nici o legătură cu problema socială sunt atinse de creionul acerbului cenzor. De două zile ni se cenzurează lucruri care privesc critica actelor guvernului şi a dlui general Averescu. In potriva acestui fapt protestăm cu toată energia şi-l socotim ca un abuz de putere. O telegramă din Bucureşti enunţă că Parisul a cotat pe ziua de ieri Vinerea cu 22 bani şi jumătate. III Au sosit decretele prin care d-nii Radoviei şi Solomon sunt numiţi consilieri la curtea de apel din Iaşi şi d. Eugen Petit, prim preşedinte al tribunalului de Iaşi. Astăzi la ora 1 magistraţii prezenţi în Iaşi au depus legaltul jurământ. Mălăşi Socialist* foaia organiziftiior sindicate și a wettend socialiste din Irealitate reapare sf.plămâni viitoare. In legi tară ca incidental de la secțLa III-a a tribanatatal d inspector jaded terese Anta»msen cere se află In localitate a începit ancheta. Pe de alti parte, prlr*tr‘o bizară coincidență de ghinioane 4a întâmplat câ din dispozitivul tribunalului rezultă să in* culpabil prezent a fost sondem nat la 15 zile Inthisoăre pe când cei absent la 5 zile — ceea ce duigar n’a fost în intenţia /a* dentarilor. da văzut acum dacă va fi posibilă o rectificare în concordanţă cudispoziţiile codului civil care admite asttfel de rectificări pentru erori materiali, L i prefectura de porţie au sosit înstrctcţlaneîc necesare pen- I tru înfiinţarea unui oficiu de absdrtiratre, în conformitate cu noul agrtament al inhitirierelor f forţate. Se va proceda la Intruirea comisiondor pe ziua de 25 Noembrie oficiul îşi va începe funcţionarea. La Iaşi fiind puţine cereri de la minţi regulamentul în chestiune nu-şi va priv găsi o mare aplicare. „ Sâmbătă 11 Decembrie a. c. va avea foc un bal în Sala de Gimnastică de Societatea Stu- I denţilor în Litere şi Filosofic în I scopul măririi fondurilor pentr« Biblioteca Seminariilor de Litere, î I 30 Direcţia regională a câl- I lor ferate Iaşi ne comunică facial că nu este exact că s’ar fi I deris din nou vmrimarea, In I raionul regionalei Iaşi, a trenurilor de marfă și a celor personate ne liniile laterale. Adevărul este că trenurile vor r cicala ca şi până acum. S'au suspendat numai pentru A—4 zile incărsărite de cereale și mărfuri nentru ca vagoanete deponale să poată fi utilizate la aducerea de combustibil necesar serviciului de traeftane şi fără de care trenurile n- ar mal putea circula. Se speră că graţie acestor măsuri se va putea menţine circulaţia trenurilor de persoane. SMf 'Z’aral „Arga3‘* vorbind deppra concesionarea atlierior C. F. E. scrie:,, Deşi oîieiosaî gavarnului desminte ştirile cu privire la cor*di*#îon*rea ateliarilor C. F. R., suntem In măsură că sProasm precis e& atelierele rluor ferate Gri vi {a, au fost «pacfisiorste unui grup do inf?io"ri remtai. Pentra intensificarea berc- I lui în aceste ateliere, coaee- I B'onaiii an angajat cu. aproit b»re» guvernului, mal multe ethîpe de lucritori din Germani», precum f?i specialişti“. Uf Min'steroî Manen şi Ocrofhilor Social? face cQStra* c«t Prefecture! Poliţiei locale oft or! «a cereri peatra autormţiuni de băltiri, chete, şi ori ce fel de orgamizaţiuni prin Care se apdfază la calitatea publică sa fie adresate Prefecturei de Poliţie din timp şi avizul Prefecture! să fie trimes Miriatorului cu cel puţin 10 zile înainte de data fixrii lor. Deci cei interesaţi sunt sinasti a interveni din vreraa ca şi Prefectura şi să poată face cercetările necesare şi să fi temeaţi avizat în termenul fixat. Comitetul executival al partidului progresist din localitate este evocat pentru Luni 21 Noembrie ora 5 p. ar. în fascia d-lui Missuer sir. Buzdugan. CoarisiEnnie de despăgubiri din Iaşi nu se mai compun decit din magistrat şi delegaţii administraţiei feenciare. Mandatul delegatului judeţian a încetat prin dizolvarea consiliului judeţian. Comuna va obţine zilele acestea ca împrumut două cisterne cu petrol. Moara Diamant a măcinat în anul acestea până în prezent 3oo vagoane grâu. Ea a procurat populațiunii cantitatea cea mai mare de făină.