Opinia, ianuarie 1922 (Anul 18, nr. 4390-4411)
1922-01-14 / nr. 4399
ANUL ft! XY2I-left No. 43»« 1 Leu NUMĂRUL ‘*4*? .^N ANAB°^^U REDACTIA iSl. - STR. HARZESCU 17 -TELOPOfl No* SOOc3 ZIAR POLITIC COTIDIAN SAnbătă 14 IANUARIE 1922 ANUNCIURI Se primesc la toate Agenţiile de Publicitate 61 LA ADHIBISTRAŢIA ZIARULUI * IAŞI, — STR. MARZESCU 17 -«N NUMAr VECHIU s lei Din moştenirea Regelui Carol I — Logodna princiară şi legăturile cu Serbia — Alianţa familiilor domnitoare română şi iugoslavă, iasă din cadrul faptelor Însemnata ale vieţei, pentru a intra in categoria evenimentelor istorice ca mari şi fericite urmări. Oamenii noştrii politici sânt astăzi a animi la a recunoaşte că legăturile prieteneşti stabilite pentru decanii [şi secole între vecini—cum ar fi Intre România şiIugoslavia—uşurează, In cazul cel mai puţin favorabil, greutăţile vieţei unui popor'; 'iar In caz mai fericit, fi ajută puternic dezvolterea. Aşa gândesse chiar şi acei dintre diriguitorii noştrii pentru care conducerea unui stat este un simplu sport. Lacrae cu atât mai remarcabil cu cât mulţi dintre aceşti oameni politici au crezut totdeauna, şi mai cred şi astăzi, că conducerea unui stat e loru prea banal dacă nu-ţi poţi arăta, dacă nu zilnic, dar măcar la intervale! pumnul tău la toţi vecinii, sau macar le unii dintr’inşii. Căsătoria uneiprincese din familia noastră regală, ca regele Iugoslaviei, cimentează o legătură de prietenie care este deja istorică. Nu lungimea duratei—căci prietenia româno- sârbă n’are de ’cât o viaţâ de 10 ani—dar greutăţile învinse I In comun pentru legarea acestei prietenii, fac dintr’Insa un fenomen politic de însemnătate istorică. Această situaţiune, cu care se împăunează astăzi mulţi oameni politici, a fost preiată prin spiritul de prevedere şi simţul de om de stat al defunctului Rege Carol I, şi In parte, de Regele Ferdinand. Cunoaştem împrejurările istorice in care s'a făcut ligâtura româno-sârbă, va consti-tui o învăţătură şi va stabili un adevăr. Popoarelor care n’au ajuns la maturitatea simţului politic, trebue să aibă institu- ţiuni permanente, cu o dura-l tă foarte lungă, care să facă posibilă o conducere cu con-1 tinuitate pentru io lungă peri-1 oadă. Nu se poate ,'orâdi ceva solid pe terenul mişcător al I opiniei publice, mai ales când această opinie publică im su-I gestionată de oameni politici, I care pretind că sunt conduşi de interesele permanente alei neamului, dar care In realitate sunt stupăniţi de micile lori vanităţi—când nu sunt „con- j duşi pur şi simplu de interese I grosolane. Legenda spune că defunc-l tul rege Carol avea obicaiul | de a nota faptele importante! din fiecare zi, in care dânsa! fusese actor, și că aceste note! le destina arhivei ministerului | de externe, pentru a deveni | documente istorice. Este sigur | că regele Carol a redactat o | astfel da notă ( pentru iatâm-|: plările din Octombrie 1912, in 11 legătură cu evenimentul zilei. I! Și până ce această notă se va găsi la îndemâna publicului, I * credem interesant a arăta— 11 ca participant—cele ce s’au Is petrecut in Consiliul de Co h roană din 11 Octombre 1912. M Cele patrustate balcanice II se înțeleseră să se emancipeze 11 de orice jug şi să reducă Turc I cia la cea mai simplă expre-11 sie, impărţindu-şi o bună par- 11 te din moştenire. îşi stabili-10 seră legături solide, asupra an cestei întreprinderi, nu numai cu Rusia, dar şi cu puterile centrale. Noi, deşi nu eram stat balcanic, aveam interese mari peste Dunăre, anume : Dobrogea, aromânii din Macedonia, românii din valea Timocului. Dar conducătorii ‘’noştri politiei de toate nuanţele, in primul semestru al anului 1912, adică tocmai in timpul când se pregăteau mari evenimente peste Dunărea, erau absorbiţi de „chestia tramvaelor*. Chestiile externe, le cunoaşteau ca diletanţi, din conversaţiile saloanelor diplomatice, şi din aruncarea ochilor— din când in când—pe ziarul ,Le Temps‘. Regele Carol insă veghea In primăvara anului 1912, după o prealabilă înţelegere asupra politicei externe, dăduse lui Titu Maiorescu sarcina de a forma guvernul. In Octombre, situaţia din Balcani ajunsese deja la un punct care ne obliga şi pe noi să luăm atitudine. Regele Carol a sfătuit pe Maiorescu să-şi remanieze guvernul prin elemente cu autoritate in opinia publică. S*a format atunci guvernul Maiorescu—Take loneanu A doua zi după depunerea jurământului, noului guvern fost convocat la Palat un consiliu de coroană, prezidat de Rege asistat de prinţul moştenitor. S’a pus chestiunea atitudinei României faţă de evenimentele din Balcani. Membrii marcanţi dinguvern au cerut, ca România să ia opoziţie contra statelor balcanice şi, la nevoe, să meargă la o cooperare armată cu Turcia. Maiorescu şi Take Ionescu au susţinut, cu moliciune, părerea contrară. Regele Carol a fost nevoit să se ridice cu energie contra unei acţiuni pe care dânsul o aprecia ca o aventură primejdioasă : —„Eu nu merg la o asemenea acţiune. Dacă credeţi ca ea va folosi ţărei, luaţi vă răspunderea şi cercaţi cu prinţul Ferdinand*. Prinţul Ferdinand ripostă imediat: —„Sunt de acord cu M. S. Regele. Nu merg nici eu la o asemenea aventură“ In acel mormnt au fost create legăturile noastrecu statele balcanice. Grandomania bulgară a determinat intervenţia noastră armată, alaturea de sîrbi şi greci. In vara lui 1913, după ce d. Take Ionescu Încercase imposibilul : o Înţelegere cu Bulgaria. Ziua de astăzi a decura foarte natural, din cele stabilite în trecutul apropiat. A. A. BADAREU CALENDARUL I.0. V. — Lămuriri rare se impun — Toate instituţiufue, care de piltd tât de cât de supravegherea administrativă şi poliţienească au primit ordinul să se aprovizioneze cu calendarul de părere I. 0. V., urmând a plăti in schimb suma de 25 de iei de exemplar. Astfel dar un nou impozit, fără deosebită însemnătate dar desigur un impozit, de la care pomeniţii nu se pot sustrage. Evident, că o instituţie de caritate, cum ar trebuii si * fie i- 6. V, ar merita jertfe, să fie sprijinită şi publicul nu s’ar da înlături de la jertfe. Dar este o mare deosebire între ceea ce este şi ce ar trebui să fie această instituţiune. "Nu de puţine ori au strebătut în presa cuvints ajerbe In legătură cu societatea 1.0. V. Oamenii serioşi, presupuşi că nu se lasă influenţaţi de resentimente, vorbesc mereu de mm nereguli ce s’ar fi petrecut acolo. Nu ştim care este adevărul — dar cert este că publicul are dreptul să fie lămurit. Astfel, el va avea motive puternice de a se desinteresa de o instituţie care trebuie să folosească victimele teribilului războiu, iar în fapt foloseşte celor ce au ştiut să tragă foloase personale de pe urma —X — IN LOC DE CATfiVAINOTE Excomunicarea şi blasftmarea lui Trotil» Ziarul „Daily Express“ primeşte următoarea dare de samă despre modul cum a decurs excomunicarea şi blasfemarea lui Trotzki de cătră însuşi bătrânul său tată: In mica sinagogă din „Ecaterinoslav, un bătrăn cu barba albă şi orb, îmbrăcat într’un caftan lung s’a apropiat In sfârşitul slujbei religioase cătră altar şi cu voace tremurândă strigă: „Acuz peLewBronstain (Trotzki), membru al Comunitătei!“ „De ce îl acuzi?“ îi răspunse rabinul. „11 acuz că a păcătuit contra le-ïjilor. 11 acuz ca un duşman al evreier şi duşman al omenirei.“ „Acuzaţiuni grave, zice rabinul. „Adă-ne dovezi.“ „Fiecare din asistenţă e martorul meu, toată Rusia, lumea întreagă !“ „Ce pedeapsă ceri,“ întreabă rabinul. „Lew Bronstain să fie blăstămat, să fie pus între duşmanii lui D-zeu pentru cari nu există izbăvire nici pe pământ nici în cer, nici în iad , să fie isgonit din comunitatea noastră în vecii vecilor. La aceste cuvinte un ţipet străbate sinagoga. O femee cade leşinată —mama lui Trotzki. Provizoratul Catalstraţia in provincie — Cazar Gh. Lascar- Borcea — Vom avea ocazie să revenim asupra marelui neajuns ce rezultă pentru ţară din faptul că provizoratul de la guvern nu mai ia sfârşit. Pentru moment voim să subliniem răspunsul în ce priveşte administraţia din provincie. Pilda de la Iaşi este edificatorie• In fruntea comunei avem astăzi un bun gospodar, care se lasă insă sugestionat de cele ce se petrec la centru şi vorbeşte de stabilire de răspunderi pentru anumite gestiuni. La centru lucrat se mai înţelege. Motivul şi scopul e lesne de ghicit. In provincie şi in materie de administraţie insă lucrul nu serveşte la nimica. Această însă, numai ca o paranteză , revenim la chestia provizoratului. Pe baza lui, într’adevăr, avem diverginţa dintre primar şi primul său ajutor, înregistrată cu zgomot de ziare. D. Mihail Borcea se ridică împotriva faptului că primarul a crezut de cuviinţă să aibe conversaţiuni financiare şi tehnice în afara de primărie şi fără ca primul ajutor să fi fost consultat. In loc de treabă, polemică a discuţie — de altfel cât se poate de naturală. D. Borcea se ştie provizor, cu parata limitată înlăuntrul termenului căruia nu va putea face lucruri, pentru care să râmâie în istoria Iaşului. Atunci, de ce dar să nu facă declaraţii, care să-l consacre ca devotat cauzei comunei, or-cât aceste declaraţii strică armoniei din sânul comisiunei interimare- Provizoratul face ravagii, până şi la cei din fruntea instruţiunelor. Cât despre funcţionarii subalterni descompunerea e generală. De aceia se impune, cu o oră mai curând, sfârşitul acestei pacoste şi insituirea unui guvern definitiv. De altfel lupta se anunţă interesantă— căci averescanii nu Înţeleg să tacă. Larândul lor ei sunt dezişi să vorbească şi să dea pe faţă tot ce ştiu In privinţa operaţiilor de la miniterul de finanţe, pe timpul căt d. Take Ionaşcu a ţinut interimatul acestui minister. Cumetrii s'au luat la luptă —şi avem motive să credem că ambii sunt bine documentaţi şi că ambii au dreptate. Numai de ar da ambele părţi totul pe faţă. Ţara are de câştigat de pe urma acestui duel, care la primul loc va dovedi că regimul averespantakist a fost cel mai nefast regim din câte a cunoscut această ţară. „Hoţii la“puşcărie“ Coroane şi Ruble —Atfiunaa d iul Cămărăşescu. —Lupta Intra temferl — cu to|ii sunt bine inarm»]!. — Nu ştim ce o fi adevărat din zvonul că d. Cămărăşescu are de gând să părăsească ministerul de interne, chiar dacă guvernul nu se prăbuşeşte la 17 Ianuarie. Fapt este Insă, că d. Cămărăşescu, din motive ce nu vor întărzia a fi cunoscute s’a decis la o acţiune de pedepsire a neregalelor averescane. Ceva mai mult. D-sa voieşte ca pilda să plece de sus de tot, dacă nu de la miniştri, cel puţin de la subsecretarii de Stat. Opinia a dat, In numărul său da ieri, interesante amănunte In această privinţă. D-nii Jenică Atanasiu şi Popovici-Taşcă sunt ameninţaţi si se vază citaţi la judecătorul deinstrucţie. Să fie vorba de o acţiune personali a actualului ministru de Interne sau o măsură de guvern? Nu ştim—deşi nu lipsesc indicii că regimul Take Ionescu Înţelege să facă şi presiuni de asemenea natură. Or-cum, armonile judecătoreşti par inevitabile. Deslflul ciuritilirua făcută du un 8»v«nn Take lonescu — cere pini Ieri era In colaboram cu paridul avorescan —este lipsită de autoritatea morală. Scopul rizomnărel e ovidon!. Eih, In adevăr, Inadmisivi că miniștri demonep M n» fl cunoscul din timp actele pentru care se cere astăzi urmărirea, și daci da — cum se face ci cel ce declamă astăzi .Molii la pușcăria* nu s'au desolidarizat, din vreme, n'au cerut la timp sancțiuni ! Adică d. Take lonescu nu știa ce se petrece la aprovizionare şi ia comisia de unificare ! Adică democraţii nu ştiau ce s’a patresut ia ministerul pe războiu IO. TI* tulassu nu şi-a luat oare sarcina si cea male lucruri pe fa|ă ! Problema bonurilor sa tezaur n’a fost pasm pusă dud. k» djyearu Z in tot intervalul de timp In care d. Take lonescu putea fi ministre numai prin d. general Avarescu nu s’a șoptit un cuvânt, iar presa oficioasă apară deopotrivă și opera|iile su schimbul coroanelor ftici.e da aprovizionare. că au lest hetite evident. că este drept ca «ie să fie pedepsite este Isrăil avideni. Partiu nkiștii au drept««! is s@ a* rate stands Izail sl io facă pe •rmiritorii e, care pâni Ieri au foit se lideri cu toate ticăosiiie regimului Averessu .Un comitet compusdin oameni de litere șiintelectuali, a hotărât editarea unei reviste („Comoara Tinerimii“) și a unei biblioteci pentru copii. Primul volum apărut în această bibliotecă este: „întâmplările unui școlar american" de Thomas Bailey Aldrich, într-o bună traducere a d-nei E dr. Cazacu. Copiii prea mult sunt lăsaţi în grija manualelordidactice care, în colaborare cu regalele rigide de aienpUfia şi cu pah meh, scot din şcoală automate sau derbedei. Copilul n’are voe să cetească decât cărţile aprobate de Onor, Ministerul de Instrucţie, înflorite cu timbre de diferite culori, preţul cărora serveşte, probabil, la Întreţinerea revistei „Lamura". Cărţile literare,alese la Intîmplare şi de cele mai multe ori pline de pornografii, se citesc pe fariş. Aşa zisele „cărţi *) TwhUwie 4 m & lt; Qumr pentru copii*,— oferite de părinţi la Crăciun sau de profesori, ca premiu, la sfârşitul anului,— sunt făcute ca pentru creştini sau sunt brodate ca o morală îngustă şi cpctisitoare de şcoală evanghelică. D. Sadoveanu,— în prefaţa „Povestirilor unui şcolar american",— spune cu drept că „o carte pentru copii, ca să fie bună, trebue să rămână bună şi când copilul ^ajunge om*. Volumul „Povestirile ţinut şcolar ameriosn0 , întruneşte cu prisosinţă această condiţie. Ce ti torii de orice vrîstâ II ceteşte într’an suflet. Copilul şi adolescentul regăsesc Intr’insul etapele su fietului lor, pe care ei le trăesc acum sau pe care de-abia’a-an tsfftrt. vU »* sute-1 ced una după alta. ’ Preocupările copilăreşti sunt foarte bine prinse şi admirabil redate. Copilul se vede pe sine însuşi, la diferite'vrîste, făcând ştrengării — cu tot sufletul pus într’un joc, cu temeri extraordinare, cu dureri care trec uşor. „Un umor sănătos *dă acestor povestiri o notă de veselie, care distrează şi odihneşte. Dar nu numai micii cititori pot găsi plăcere in „Povestirile unui şcolar american". Cititorii maturi le urmăresc, deasemeni, cu plăcere. Fiecare își aduce aminte de zilele copilăriei sale. Impresii, primite, iesă [dintrodată la veală. Tablouri pe care le-a (e©s%oarea Ig pag. Uja) NOTE Şi RECENZII Iittmpturile mai scolar amencau de Thomas Bailey Aldrich *) de M. SEVASTOS B .$g 8SES5SS& JWATA P0 1ti°a Verificarea gestiunei din Bucovina București.— S’a instituit o concisiune pentru verificarea gestiunei administrative din Bucovina. ÎNSEMNĂRI □Arma ceizarsi Uneia exemple de cum a'ar putea aplica decretui prin care ae a ridică* cense rat Zarei „Lupta“ duce o luci păţinată campanie împotriva ministerului de răsboi, Iafacere* „Damel voalate*. Se aduc acuzaţii generalilor Rifcanu, Heiban şi altor ofiţeri. ”n aceatca a fi la caaari similare, cenaura ar putea interveni pe temei.1 ,atacului contra armatei“. D-nii Mihalache, dr. Lupu etc. fac să apară prin presă critice contra ponticei oligarhice dela noi. Au drum pentru cenauri, pe temeiul „atacului contra formei de guvern emuat“. D. Vilda execută alagerea pe liberali şi arată prin alaiul „Patria“ ceia ce Corona trebue să facă pentru a se pune în acord real cu naţiunea, iar roit de ceasuri, pa temeiul „atacului contra Coroanei“. Prin regimul takist al ceasurii se dă deci putinţa unui guvern inchizitorial să oprească dezvăluirea prin presă a taturor tarpit îdin.ior mi#s#ierisle, a eand tiameiui politic, a slab.cisnei Coroane. • lowh-pulţi-vă cs pleastă e a cea*tă no ceazurs, in eventeal uiea unor ele^eri silsut, fi cuts ds ua guvern „d# paraa“, cocoţat 1« ettmi. psntru „«» - -rem |*r i“ (in■ eng. ce pard, ce salvare si ce tsrl). Sa poii:i«s.’i atenei z'it e a protest* ntr* *bu u; lor s brutai! a^i |assarm:tor. Imediat, c.i fic*re a it „as: contra g;mstm*, centurl, i;ufcu r • ft;. Sintemn coi n si cX gubernii tekitt nn va fo os’ dterr u duu r#. Ei a fost etet c at psuutal viitorul«i guvern Md* t d\ ). Taka Ion sea a făcut și d dat sceaita nouaai »litie. Re^clvatus Ira pa CUTIA CU SCRISORI — O doslușire — Primim următoartli, fi tagimlntt a li ds pabWldfîl:' Mi se Impută de nuli că am lasst să se facă, să se dresgi, sșa și pe dincolo la Pr’mărie, de diferitele Comisii Interimare ce «’«a succedat de vre-o trei ani troace. Mai btli, cum am spus deatătea ori, ea nu fsc politică — ba Îmi repugnă această Îndeletnicire, nu ales U Comană. N'am cerut, și nici mirar n’am dat a înțelege că doresc, să fac parte din Comisiils Interimare. Dar ciad am fost solicitat, am primit, ca goadaoa să dau o mână de ajutor — Iașului, sl sibă pâine, să aibă căldură, lumini, apă, material de refacerea strlailor etc. Dacă le-a avut stana, la vreme, de asta răspundea , cam le are şi cam le fapirte — asta-i treaba altora. Căci eu sânt ocapst peste cap cu nevoile Serviciului meu, ca sâ mai fi controlat şi pe alţi. Alta . Eu am foit Întotdeauna contra estinderea rasei oraşului, ba din contra am propus să o restringem şi să sa considere ca suburbii rurale mahalalele prea la depărtate de centra, căci Îmi dau seama, ce care pentru na oraş sărac şi latriţie, cai, lumină, apă, etc. pe aeci de kilometri. N’am fost ascultat şi s’a estins oraşul pe la mTr»i Culţi“, pe la „ Tj}rau, pe dincolo de Regie şi alte locuri nesănătoase. Şi când s’a venit ca propunerea „tratÎtera/af minat minor din Cipea“, mi-am zis, dacă-i aşa, „urnit a mers mm meargă ft satu" şi mi-am ţnsaşit această propansie şi o susţin. Ba, ca să încurajez pe noii împroprietăriţi că iau lucrul la serios, am luat şi cu o parcelă ln Cartier il Inginerilor şi studiez cher,ia realizarai acesta! Cartier la cel mai higienic joc al Iaşului. Că parcelele s’au vândut prea eftin, eu am cerut motivat să se scumpească. Este cererea mea la Primărie. Că a’ar fi introdus intre cei împroprietăriţi persoane fără drepturi, am c.erat să se institue o Comisie de verificare, care să-i radiere. Sânt cei intai să cedez parcela, dar nu şi ideia. In sfârşit la chestia Urinai Ele Ance, avizul meu a foit ca să se facă tot posibilul a se plăti si aduca cat mat cartsd ceie 2 motoare D.ezel comandate deja om timpai d Lee,a, căci altfel sautem tapasi a rămânea un imic, lucru ce s *r fi intăma piat s ni i de mult iară devoadenUi s priciperia msl presus pe once jsadx a d lui Director Vo'a .h'. Pe erml se va putea aviza sl la mai mait. :f£te d slușhl nu’niai simțit oblgat a ir da hsmlor, ca si țt e ds ce sunt și de ce nu sunt rigpauz&tor. Isgînci, ScutarH