Opinia, mai 1922 (Anul 18, nr. 4483-4503)
1922-05-04 / nr. 4483
OPINIA STOFE ENGLEZE €3mMtate Superioara tei illili iisisi Eşantilioanele sunt sosite în depozitele noastre pentru Sezonul de Vară direct din LONDRA SEVIOTUR1 KANGAR Schottland iiliial CELE MAI FRUMOASE ŞI MODERNE NUANŢE ŞI DESIMNURI FEUI 4 HUM, PARIS, MILAN, MADRID, CAIRO, MAROCO, CAPSTADT, MELBURN, PEKING Singurul Reprezentant pentru Romania H. R. KENT Galati, Domneasca, 13 Bucureşti, Str. Icalimiri ÎS CHISINAU, Si Mihailovscai», 60 IQ CURIM EUSABETâ S°MARAŞTI Astăzi Marţi 2 Mai Pentru prima oară în ţara — Nou BASTARDA splendidă dramă in 7 acte după nemuritoarea scriere a lui Alphonse Daudet Acţiui puternice şi foarte mimată. Montare foarte bogată. Cel mai mare lux în întreaga înscenare. Ia rolul prim graţioasa şi sentimentala artstă Srafaica orlandrni Interesante vederi de pe natură şi o comedie compleetează bogatul program SPECTACOLE x Cinema MODERN.—Astăzi în matinsuri şi seara Marele succes „NINOLA“, On Revient Toujours! Grandioasă dramă modernă în 6 acte cu fermecătoarea frumuseţe d-ra ELENA LINDA. Adaos la program o frumoasă comedie şi splendide vederi de pe natură.In curând : „Lady Hamilton“. DUPĂ CEREREA GENERALA „ Cinema SIDOLI (Soc. Mărăşti).—Astăzi în mat-neuri si seara „MASCA CU DINȚII ALBI“ (Le Masque au Dents Blanches) mare roman american în 5 serii 36 acte, în frunte cu renumita Artistă PEARL WHITE cunoscutădin filmul „Mascatul“. O vedere și o comedie complectează programul. ECOURI — Aflăm că în curând se va redeschide, frumos amenanajată, veche și renumita grădină „Pomul-Verde“, leagănul teatrului evreesc din localitate. Această vestită grădină, a este angajată pentru sezonul de vară, de câtră d. Herman Braunstein, impresar teatral. — Deliciosul oţet de vin natural, se vinde cu lei 6 litrul, la Magazinul de coloniale şi delicatese şi băuturi spirtoase Solomon Blumer Iaşi, str. I. C. Brătianu 172, (lângă Hotel Binder). — Legătoria de cărţi Silberman din str Brătianu caută un lucrător, oferind salar foarte bun. — ASISTENT în farmacie caută farmacia ‘I. Bucşinschi din localitate. UN ETAJ MARE compus din Sală mare şimai multe taloane pentru CLUB sau BANCA se închiriază în str Lapuşneanu. Informaţiuni la inginer M. Marculescu Iaşi Şcoala de arte 3. 1 LA LIBRĂRIA D. P. ORNSTEIN se caută O VÂNZĂTOARE şi UN PRACTICANT, cu cel puţin 4 clase primare. Doamnă tânără caută post menajeră la o soană singură. A se adresa la ziar. perCinema N0D2RH 9 JL Astăzi în tineuri de la 3 şi 5 jum. şi 9 jum seara Externo dina spectacol O perlă a ecranului — Film Sarpic N1MOLA( Incomparabilă dramă modernă după romanul cu acelaș nume, superbă monta? * splendidă bogate de decor montată cu un fast cu totul deosebit. In rolul prim superba şi încântătoarea d-ră ELENA LINDA. Adaos o splendidă vedere şi o delicioasă comedie. Ia curând: Laddy Hamilton şi luptele de la Trafalgar. Opera desăvârșita. Intrepretată de întreg ansamblul din Danton Oa revient Tot jours! 7 acte re* conferinţelor corpului didactic primar. Intru cât Ia sarcina scoriei normale stă pregătirea învăţătorilor de toate gradele, ni se pare că ea este cea etintăi Interesată si ia p*rt* efectiv Ia asemenea adunări, îa care învăţătorii vin să arate rezultatele experienţii lor, greutăţile pe care le-au de Iatâmpinat, lipsirile pa care le simt în pregătirea lor, etc. Dacă prin participarea efetivă la debater, învăţătorii ar avea, porni puţine lucrări de învaţat de Ia foştii lor profesori, în schimb aceştia ar avea de aflat mult dela foştii lor elevi. Ia felul acesta s’ar împlini, pe deoparte, o mare lipsi din organitarea înlțămârialei nostrn, a«nnm lipsa de legătură Ixstre diferitele grade de învățământ, iar p» da altă ptrte, proletarii școlilor normale — în mjtiale căro’a tfl pregătirea viitorilor învățători— ar pete» sa îndrepte încetai cu incridl neajunsurile şcoli normale înşişi, reia c'e ar fi sare foto3ai îrjvlțSmlntriai întreg, a «rial primsr în special. De aceia credem că — infract* e vorba de o reorganizară a învățământ ]nl— ar trebui *i se p'evadl în viito*rea legislatie şcolară că profesori şcolilor normale fac de drtpt aorte din confetinfe1* membrilor eorpolal did clic armar. 2- De oirepe timon! rszervat pentru aceste conferințe nu poate fi derit foiri» scarf, credem că n’ar trebui să se pană prea minte rh stiani în •'isesție. Astfel anaî acesta a’aa oua In dezbat» trei chestiuni: cursurile complimentare şi de adulţi, vacanţele regionile şi rola învăţătorului. Prea ranite chestiuni pentru patru şedinţe, dintre anenta a fost saerifcată pentru cuvântările de deschidere. Din pricini aceasta a trebuit să se treacă peste aceste probleme în grabă,arătându-se doar câteva expuneri şi suprimându-se dezbaterea propria zisă-E drept că, pe lângă aniţimea chestiunUdr nass la discuţie au mai răpit timpul şi unii vorbitori care au crezut că, luâ’d cuvântul, sunt obligaţi să ţină câte un discurs. Fir'şte că, datorită «celtei năzuinţe, s’au norit mereu vechi clişee lip* site de orice valoare şi s’a perdat an timp preţios. Credem că rostul acestor conferinţe nu e să deA prej de oratorie; aci vorbitorii trebuiau să aducă observeţia şi personala, experienţe proprii cât mal multe şi cât mai succint expuse. 3. Am «vut impres că chestiunile puse în dezbatere n’au fost din timp studiate, iar uneori nici n’au fost bine înţelese Aşa d. p. chestiunea cursurilor complimentare mi s’a părut că n’a fost «tsdiată de loc şi mă îndo »sc deci, după dezbaterea ei învăţătorii au plecat mai luminaţi decât ei*n când au venit. Tot aşa chestiunea rolului învăţătorului. S'a vorbit despre rolul învăţătorului în general — de altfil cu destulă stângăcie — deşi chestiunea era, să se dezbată, care e rolul JUrăţ^torului în împrejurările actuale, creiate de război, de reformele sociale şi politice, de întregirea neamului. Noroc de intervenţia vechiului, dar viguros car îacă insintator, d. I. Vârlănescu, cere într’o expunere simplă, familiară şi frumoasă a ştiut să pună chestiunea la poinet. A fost şi o chestiune mai bine tratată : cea a vacanţelor regionali. Cu prilejul discutizei ei s’au făcut expuneri mai puţin pretenţioase, dar în schimb s’au adus contribuţii însemnate din experienţa fircăreia. Sala, aproape în unanimitate, s’a pronunţat împotriva va anţelor regionale deşi, biroul — pentru ce consideraţiani, n’am Inţiles — a înscris, „pe răspunderea s**, deziderate! că învăţătorimea leşană ar fi pentru vacanţele regionale. In punctul 4 actorul discută unele exagerări ce s’au produs cu ocazia conferinţelor. Din lipsă de s naţia nu inzistăm asupra acestei părţi Memorial continui apoi ,ca 5) Şi cu prilejul conferinţelor din acest *nect şi cu alte ocăzii - larizatorii au cerut mai multa eulteră, găzdinţă foarte frumoasă şi foarte lănd.biU.: Cine să I** dea m*i multă cuitară ? Ei zic : şcoala normală. Şi aceasta şi post?. Şcoala normală se poate oricând reorganiza. Totuşi, ca dascal de şcoală normril, fost profesor multora dintre învăţătorii care au lu at parte la aceste ^conferinţe mi-sş îngădui să le «pun , nici atâta nu i deajues. Ca'tura adevărată şi o face omul după c»if«e din scorlă. Un Neculai Stoleriu n’a fost' dfeatul de crlt ? Un ilarion — pe care î-a patri cunoaşte toată dăscălimea primară cu prilejul acestor confetinţe — nu e destul da cult ? Oar, vedeţi după ce au ieşit din şcoilă, ei „n’au legat cartea de gard*. Ce să zicem de învăţători care — o spun din experienţă — cu prilejul examenelor de definitivat, ba ch'ar de înaintare, n’au fost în stare să nume'«că o singură carte pe care s’o fi citit depă ieşirea din şcoală ? Prin urmare, nu trebue să sa tragă numii ca toporul în şcoala normală. E mai bine să ne uităm fiecare la noi înşine şi să nu cercetam cât mai orfânc conştinţ*. 6. Dacă dezbaterile, precum s’a arătrt, au svut unele Tp sri, în shimb încheere» lor a provocat clipe de frumoasă Inălţare. Ele a’au datorit lem noa«ei conferinţe pe care a dez voltat-o d. profesor 1. Simionasca, într’o formă aleasă, familiard siie, şi întemeiat pe un bogat material de observaţii, d. Simiovescu a arătat limpede profesorimii de toate gradele ce are de făcut şcoala in timpul de faţă. Din conferinţa d-sale s’a putut vedea — şi aceasta a venit ca ce'a mai potrivită încheerii a dezbaterii ! — că fără să se dărâme nimic, chiar în formele actuale de organizare a învăţământului — se poate grozav de mult când este mare tragere de inimă şi puternică dragoste de nuinţă. V. Petrovanu profesor la Şc. normală „Vysle Lupa“ informaţii În Cursul schimbului: Francul francez, lei 12,05 ; lira engleză 625,90 ; lira italiană 7,56 coroana cehoslovacă 2 lei 73 jum.; dolarul 141 lei. Marea germană, bani 51; coroana austriacă, 1 ban 82 şi jumătate. □ Duminecă 7 Mai ora 3 p. m. are loc Adunarea generelăa□nală convocată de comitetul şcolar al şcoalei primare de fete Carmen Sylva In localul acestei şcoale sf. Ghica Vodă. Sunt cu insistenţă rugaţi a lua parte atăt părinţii elevelor cât şi toţi locatorii şi în special oamenii de bine pe care îi intereseazi această şcoală. Cu aceasă ocazie amintim că Dumneca următoare la 14 Mii va avea Ioc o frumoasă arzătoare şi serbare şcolară organizată de corpul didactic al acestei soaie la Ateneul Popular din Tataraşi. QP Astăzi are loc înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale părintelui econom Gh. Carp, fost paroh al bisericei Sft. Nicolae, un blând şi vrednic păstor al sufletelor. Moartea părintelui Carp a lăsat regreta maniace. Funcţionarii primăriei, membri ai „Asociaţiei funcţionarilor primăriei s’au întrunit Duminică în adunare generală pentru alegerea noului comitet. D. Hugo Hahn, directorul serviciului administrativ a fost reales preşedinte cu 59 voturi. D. Hahn mulţumind pentru a da tot concursul pentru propăşirea asociaţiunei. Au mai fost aleşi d-nii Chendrino şi Pavel Nedelcu, vicepreşedinţi, Davîdescu casier şi Orăşeanu secretar. □ D. P. Dragomiressu, dapaiftt, care a fost gnv bolnav, se află acum pa deplin restabilit şi şi-a reiait ocapaţiie. Q Tragicul accident din str. Cuza Vodă în care şi-a găsit moartea tânăra Emilia Gavrilescu, funcţionară la administraţia financiară, a produs mai ales în sufletele funcţionarilor publici o durere nemăsurată. . La întrunirea de Duminică a fimesoparilor publici, preşedintele a anunţat trista moarte a d-rei Emilia Gavrilescu şi în semn de adâncă compătimire toţi cei adunaţi au ascultat în picioare regretele exprimate pentru colega dispărută în condiţiuni atât de tragice. In acelaşi timp funcţionarii de la administraţia Financiară au luat iniiativa unei subscipţiuni pentru a se acoperi cheltuelile de înmormântare. Trista ceremonie a înmormântărei a avut loc azi la ora 11 dimineaţa. Prohodul a fost afinist de un sobor de preoţii la biserica Sf. Ioan. S’au rostit câteva cuvântări, despre soarta viaţă a regretatei. In prezenţa unei mare asistentă, regretata a fost condusă până la ultimul locaş. Funcţionarii administraţiei financiare, în unire cu toţi ceilalţi, au luat lăudabila iniţiativă, de a face toate intervenţiile şi de a veghea, ca bătrâna şi săraca mamă a ăreia unic sprijin a fost copila adorată, să fie cel puţin la adăpostul mizeriei. Şi funcţionarii pe negreşit conta pe sprijinul presei ieşene. Administraţia comunală prin adresa No. 10015, a înaintat d-lui Iancu Rozenthal consilier cu nunai suma de 81.378 lei, suma provenită din vânzarea azimei pentru populaţia israelită, pentru a fi distribuită la diferitele instituţii israelite, după ,cum urmează : Spitalul israelit 32.568 lei, azilul de bătrâni 6000, Şcoala Reuniunea Femeilor Israelite 5000, Şcoala Steaua 3000 Şcoala Cultura 3000, Maternitatea israelită 1500, Orfelinatul Neusebatz 1500, Orfelinatul de războiu 1600, Şcoala Junimea I Dr. Steurmaîi 1500, Şcoala Junima din Podul Roşu **1500, Talmud-Tora No. 1 1500, Talmud-Tora No. 2 lei 1500, Cantina Gelter 1500. Şi în fine la rabini şi văduvele de războiu 20-300 lei. S3 Funcţionarii publici s’au întrunit .Duminică la ora 3 după prânz în sala tearului liric. A prezidat d. Eu. Ioan, casierul epitropiei Sf. Spiridon. D. Chirică, a făcut apoi o expunere a conferinţei ţinute la Bucureşti, de către profesorul francez d. Dumogue şi la care d-sa a asistat ca delagat al asociaţiei funcţionarilor din Iaşi. Apoi a luat cuvântul de Voinţă, care a preconizat o sumă de pregătiri, în vederea congresului general al funcţionarilor publici, ce va avea loc la Capitală, în ziua de 15 Mai. „ Ni sa atrage atenţia de către locuitorii de la rampa Socolii, un fapt, care trebue neapărat luat în seamă de către direcţa regională şi să se ia măsurile cuvenite, ca pa viitor, să nu se mai întâmple. E vorba de manevrele trenurilor de marfă şi vagoanelor goale, la rampa Socola, care intenţionat sunt oprite de personalul conducător, chiar la rampă, împiedicând astfel circulaţia vehiculelor de tot soiul de pa şosea, uneori chiar ceasuri întregi. Noi credem, că acele trenuri ar putea staţiona în altă parte decât la rampă, pentru a nu opr circulaţia, mai ales că unele cazuri, poate fi vorbă de afaceri urgente, care nu pot depinde de buna-voinţa sau rea voinţa personalului, de a porni mai devreme sau mai tărziu trenurile. Credem că d. Scutaru va lua măsurile de cuviinţă. Societatea anonimă română de asigurări PREVEDEREA anunţă onorata ca clientela, ci în vederea noului seson agricol ca şi în anul trecut, face asigurări contra pagubelor de grindină, în condiţiuni mai avantajoase de cât societăţle „Dacia România“, „Naţionala*, ,Ganerala“, „Agrisola , etc. Penru orice Informaţiuni a se adresa la : „Banca Dacia" str. Ştefan cel Mare No. 8 ueda se află reprezentanţa generală a soc. Anonimă Română de Aagtram.