Opinia, decembrie 1922 (Anul 18, nr. 4656-4681)

1922-12-01 / nr. 4656

o P­i­s­l­a Cinema Elsabeta Astăzi la ambele .mnatmeur. de 3 ai jum. si seara la 9 luna._______ PARTE­A II. a Continuarea grandiosului film Francez — I­­ PENULTIMA PARTEA II-a LI BU­LLOHHEE (CĂLUŞUL) . . . Puternică şi impresionantă dramă familiara. Lupta între c­asa de bus şi­­ jos, es e atât de mişcăto­­redată, încât cu drept cuvânt s’a spus că acest Mm e o adevărată opară rie în r tise socială. ^ . întregul program 8 ACTE MARI 8. AnS IdATtU Programul se complecteazâ cu rostima pomedie în 2 ac.te FiiEDOLIN M IU RATOR jucată cu ires su­b Iul comic Fredolin riva'ul lui Zigoto. Teat'ul cinema Sldsll Sdara U­­­j uaa,fix.—OPER­A CO­MPLECTĂ—Celebra stea a scenei franceze Marţi 28 şi Merc­uri 29 Noembri zilnic 2 matineuri la ora 3 şi 5 8 acte 8 HAZlâOVA I L'Etoile du Bataclan Londra, altă lege decât aceea a capr ^ w- -m a filmului este complectată de focul plin de graţie j\|_ fej y Şi simpatie, a prea frumoasei stele cinematografice _O_ Fantastica cur­ă de automobile COMEDIE şi Anatole Brance VEDERE — 0 In iumâ»al monumentului Iu» : L»NOHU fi­lm­ur» al I BA­B BBS Astăzi în Matineuri la 3 şi 5 ium. şi sîara\ rllHiC^rW la 9 jum. - IN FI CARE Zl PESTiiU I-a YIZIUSE — CELEBRA MONTARE - OPERA COMPLECTA LA FOURNaISE^ (VIS SAU REALITATE) Superi ă dram­ă modernă din viata femeilor de astăzi cu o grandioasă mon­tare nouă după marele autor francez TEOPHILE GAUTHIER. In robi prim ma­­rele tm­agefian NOVELLI 6 ACTE 6 Adios la program Robinet Cinematograf­ist grandioasă Comedie nouă în 2 ACTE. ______ ___________ | Io programul vii­or : La fille de Chiffoniers (FIICĂ" PETIC­ARILOR) Uriașă epe­ă francesă datorită marelui autor Henry Desfontaines cu d-ra Blanche Montei Marele Turneu al Companiei „CIGALLIĂ^ - o - Cn sn«ce»ele grandioase ale Bn«m­astloiui­­ o— \ m­ m M m­ mm tT M j mi t. MM M JV Mă Vineri 1 Decembrie 1922 ora 9 ae^ra - 1 — SE VA JUCA — 1 — MIKI Comedie în 3 acte de André Picard. Traducere de A. de Hertz. SâmbaU 2 Decembrie 1922 ora b seara — 1 — SE VA JUCA — 1 — A 8-a NEVASTA a lui Barbă ALBASTRĂ (LA HUIT­EME FEMME DE BARBE BLEU) Comedie în 3 acte și 4 tablouri de A. Savair­­ D a min că 3 Decem­brie 1922, la orele 9 jum. p­ed­s se va juca POTASCH ŞI PERLMUTER Comedie bufă în 3 acte de B. Hass și C. Klein Cil d-nele Veve C'galia, Titty Agemolu, Lydia P­aua, V. Plesoianu-Bradu, etc. Si d.n­­ lore! P. B galia, C. Calmutzki, I. Bradu I. Stoene­scu, C. Parvuleacu, Al. Mihailenm CINEMA MODERN ?e Montare franceză —O— Film Gaumont Seria Pax-Paris —O— ( PETiCARlLOR ) u hue des CHIFFONNIERS Briliantă capo d’operă pur franceză datorită marelui autor și m*»teur­ en scene Parisian HENRY DE­ FONTAINES — 12 ACTE 12 Interpretată de intreg ansamblul Comediei franceze în frunte ca splendida stea franceză D-ra BLANCHE MONTEL. Lucrătoare la etichetat sticle cautăa D.stileria de liquereri î­n DELI­CI AB %și str. Capela Arm­ani 2 ©. Untura de peşte Norvegiană Importată direct din Alssuad (Nervigi­*) se găseste la FARMACIA Dr. A. RATEANU IASI, Str. Cuza-Vodă 46 In timpul iernai untura de peşt e pară şi proaspătă, extrasă din fio»­ţii speciei G.des Morrhr a. constitue iei mal efic^ e tratament pentru copii lymfatici, ra­ch­i­ti o’, sorof­ioşi si »nemiof. Pentru convalescenţii adulţi cereţi Chîno­­vinul dr. Răteanu peparat cu China, Ko’a, Go ş­i Glicerofosfat de Caiciu excelent întăritor al corpu­­lui slăbit de boală. Pentru calmarea nervilor cereţi Valeria­­natul de Amoniac preparat de d-nul RATEANU după formula Pier­ot. Pentru Întărirea sistemului nervos şi a paterei slăbite prin smrmenii şi excese, cereţi Siro­pul de Hypofosfit! compus preparat de dr RAT­EA­NU după formula Felow. Laborator al Farma­­ci­ei Dr. RATE­A­NU prepară 1 c­erere şi untură de pistă iodoferată, fosforistă, precum şi Emulsie de untură de peşte ca laptofosfat de calciu antren, aceaata mai mult celor trei roiuri femenine se dato»­reşte . Sa poate ca p A n ă la un panofc barbeţii (D-nii D«me­­tres n-Radn,. Bold s:n, Noseo şi Meioc) să fi jn *at.. . contre coeni, dar totuşi nu e just. D i n sent mert de colegia­litate faţă de tinerele începă­toare, s’ar fi cuvenit mai multă vervă. Cata­ne nu însemnă că piesa lui Lindan ar merita „Iu sine“ sacrificii. Der odată ce s'a de­cis reprezentarea ei, mai bine zis tentativa de reînviere, cre­dem că tribue scos efectul cu ori­ce preț. Pentru debutante a fost lisă un SU008S. A­mân do­i au fost aplandate cu simpatie de că­tre spvctatori—ca an credit a­­cordat — care echivalează on un fel de argument 1« noi roiuri, cu aceiași gr­aş atu­diate. Dacoruri simpatice. Mai alesr fondai din actul N­F, dar oarei din ntfaricire a fost păstrat și pe trn al petrntes—într* du I câoda­ss fără succes o crăcană ’ n lemne şi ferestrău. Damei n’am crezut o elită că domn­i care dădeau cu ferestrău’, au spintecat şi bucăţile de pe jos —căci nici urmă de topor nu a’a vâzat şi nici nu a’d po­menit. Ei, dar d­­o’ai sta să cauţi şi toate casoruri de maitâ en *( fee«. WrtUshims | SPECTACOLE Ciseaua ELTSABETA.— astă­zi tu mam­enii și s**ra se reprezintă rort mn»r«a i oasei opera LA BAILLONNEE fC&lăușul) Pataraică dramă fa­miliară datorită marelui autor francez Pierre Doothoe’le. Programal este comulectat ca o nostimă comedia In 2 aota F­adolin M&*.nr*tor [ju­cată cu Fredo din rivalul tini Zlgoto. — Teatrul Cinema SIDOLI.— eu tnoapara da azi și tu zilele următoar» cea md­ur­ată mon tare cambra stea a scenei Frsn­­o z* NizimowR soars In L'E­TOILE DU BATACLAN. B( g»tul program este com­plects­t cu oe!­fcaai nou G*u­­mont Journal și o nostimă co­medie. In curând monumentul film: LANDRU. Astfel „Frăția C rUo*M»tbo­­diană" întemeiată după 1840 în frunte ru poetul S svcenoo, vis*ază R'isia federativă, !n care Ukrain* a* trtra c» ma®' b?n autonom. Cîv» mal târz’u, după c* «o*»stă „F *ație“ fa nimicită (1847) de guvernul moacovit, nkraimenii poli­ti­ci er» i, căntau să combi ce radioalizmul, naţional on socialismul demo-­ or*tic, la care formă „■« In» jgheebă la sec. XX organizaţii ncramien», cari lucrează şi aonma. Curentul acesta politic sate cel mai internie, el are de i nn o Ucraină independentă, num cere mintii curent al Ini PetUnia, ei o U'*rHi»ă autono­mă ca si țar* lor să Intra In Roşia federativă o» O auto­nomia n*tionaT-t»ritoi*l»i& on op organizaţie celei mai largi democraţii, on m!j!o*pele ai i băneşti şi de aH so» să fie uti­­­­lizet* numai pentru trshniutal« ! local* iar nu pentru restul Ru­siei, si ca limba ucraîniană să a’bă toata d­epturia de a fi I întrebuinţată în scoli, tribu­­f nale efco I*i Ucraina. Limba j velicorusă să rămâi« ca cea I oficială, d« raporturi între cs- J lela’te state aîe federaţiei rp« . sssd­. Stagiul militar să şi-l f facă Ucrainienii In locurile f natale, adică în Ucrain», ia­­cu să fi# trimis In restul Ru­siei, si ca biserica să fie n*r tionaîă cu c­ârmuirea locală* î­n«ra trebuie să fie ncftrmnit­ă de un parlament naţional, »1#« Aa popor prin vot’d universal, ' «gal, direct şi secret. Numai In real­iz »rea acestui program naţional regional poate trăi Ucraina, spune si Hrusav­­ski In partea se. In urma *o#?tu expuneri a d-lui Tris­hin e’au făcut dis­­putii asupra ei La discut*# au luat parte, pa lârgă d. Tras­­chin oare și «nstinn »xunn®re», mai cu seamă studenţii S*rbii din vech’ul R^gat, din anul al treilea, Nicoîan tot din vechiul Ragat din anul întâi si Solta­­novici din Basarabia din anu­l Inta*. — BoImI „Raktak'' mssoat si ntmasoit, fi o«I mai gra«­i* *1 *►« & In prezent Io Isst. Orchestra com­pusă din 25 do «persoana «nb porda^era a maestrului V. Da­rim va legăna p»ranh*la In sunetele ariilor caror isai mo­derns. B*z*tel si bsfstnl vor fi di«­­tra cele mai bogata. 0 snr- 0’"isft alftonta v» nonntitni ru­leta. In tot timpul b*lului, da­ch^» torul Hamborghar, vs de­­th'za pe oroin« la moment. Sa vor acord* pramii nantru cela mai frumoase măști si costum«, deas«m«nea st va a alega p agin* balului. Sa va petraca ca’n povaşti. — 8’a uitat 1» D­oghari* U­­nivarsală str. Lăpuşneanu, 2, un plic politic And chei și alta obiecta. Păgubaşul a regat să sa pre­zinte pentru a-şi primi obiec­tele uitatr. EGOURI Obiecte de sol, ARGINT, PLATINA, BRILIANTE, campara, oferind preţuri mari - LCASORN CARIA — Fraţii TISGHLEB Str Ştefan cel Mare 33 E?i după am’sză a avut loc cea din n^mă şsdinţă a pnn­­gresului ţărănist, conaacrată­­« î?t.r*gime discnt’anil asu­pra reintrării în Parlament. Şid'nţa a fo^t, destul de v?e Ce le do ă moţiuni» cea rare cerea intrarea în Parlament, ca şi cea care susţinea lupt,» *xtrsp»rlara*ntar», au fost, srsținuts cu convingere și un­tere, dar fiecare prstol sfăr- 0®a cu declarația că ori^e ho­tărâra s’ar 1”*, aiRss*'^ nu trebse să aducă dezunirea tn partid. Vorbesc urcat-d P*^re­sen, Manolîu, Iacob­scu, Adam V giunescu, Pompiiin loani­­țisiu, Apostol, Lsanos* Nego-6300. t)-l Cszir Pateul», îivtr’un discurs rumarcab I, prop «na intrarea In parlament şi lupta până ■ acd deputaţii opo«it;#i vor fi snoşi sfsrâ prin aplica­re* regu^amentului pentru ati­tudine* lor extrem da violen­tă. Bună aceia să se por^ecscă lupta extr*psr!*mant­ră. Mai vorbsştâ d-l RSdacanu, care, vorbind împotriva rein­trării, aduce în spr­jinul celor sustinuts Izolarea da csîela’tv partide din oprz!ti* st îa spi dial da partidul Naţ­onaî.'1 D-l Gr. Iunian vorbests pen­tru intrsr». Asiste­ţă osr» la cuvântul d nii St?re și Mi­ha’acha. D-l Stere, oare sa hotă asa să nu vorbească In acsaată chestiune, pentru a arăt*, că orice soluţie se v® d*, d ss o vn urma, pentru?,ă ştia că «a urmăreşte» salvarea damoors*ț «i pentru «are a luptat 'nn ff rt da vaa", psnt­ru anărarea ei nu a’» înspăimânte,­ rici de temniţă, nici de Iau ţari şl pen­­tru oare nu-şi va prscnpfți pici vistts. D. Mh lache face ep*î 1» uaitataa partidnîni. Ss’deciB'ă nsttru luptă, loaă sa tem# d® consecii‘iţele stării «la spirit pe os re guvernanţii de »zi au cre*t-o. C«ra * as V(t* propunsrsa d-l ui Soâo*şte®flîi In sansul re­­intrărei în Parlament. Congresul votează această propunere '’n m'-jo’-ttsta. Congresul ae închid# după o» d. M!h»’»che multam?sta comit«tului din I?sî./ * Ia o» privește votul asnnrn reint'ă-ii în Parlament, sa ?m­­pun câteva ST-b’inieri. Iu pr paul Io* nu este vorba de reintr*r», of e«ta m*l cu­rând o pro-edură d*r*trag#u#. In *1 doî'ea Io*, fmntssli psrtaLilul tărăBi*t și-au dat perfect d« bin« '^amă că me­toda retrag rii consîitn# pră­­mu­ș’tă a v#choilor uroordee o­­ligarhi * rowâurstî. da­­ră în eorditiunu­* spe-ieia de as­tăzi impun rstragiria ca n'tî­­mul nsijioT de luptă. în re £­ ivește sTcot’anv* în sip», »* »ccentce^ză că parla­­mentsrii țărănişti sur­t datori să mavrgă în Parl*ment și să conti­sts dreptul cioburilor U­­b*r»le de » masca IfgnVt*t*a print?’un vot &1 unor pretinse adunăr i n*ț!on*le ca o^raptsr de constituantă. Parlamentarii •țărăniști vor p­ofast* Impot­îva rdroer’i proaotnTui de rors’ittte îc Parlsment și vor încerca să oprească guv®rnul da!» B?'tn,î de ' Ilsgalitat« ^e urmăresc a făptui. In o*z da perzi»tentă însă, țărăniştii îşi vor depuns mandatul şi vor f*pe răf pân­ză to# governal de tost* colosî­­ointsl* o# vor survani, Imediat dacă ao*'* oo**gri- 6U’ pirtidnlr.1 va fi convocat s" s* va faca u® spd 1» w»~ t'uua, o^re va fi­­evitată să sa declare îa siste de spârsr*. Apoi partidul țăcăni so va por­­ni la luptă ăt răsturnare pi in orie® mijloace.* De remarcat esta eă și I« *­os astă rb»șt?u«», ossi in­­­t ce s’a Intâmplet 1" ras'u! ccr.­gresolii, cuvâ­tul d-lui Ster« a rămas hotărător. D şi t­­ rh«stia reînt'â'n­ d-s® n'*1 vot să se pFoan’r!te, ape’nl făcut pa' tru un conasns !ntre rmafă și d'r?gu'to,’i » fm*t sBcultat şi votat fără întârziere. Congresul ţărănist Sem­nificaţia votului de­ reintrare în Parlament Ziua 3-a — Şedinţa de după amiază -Discuţiile. - Moţiunea. - Hotărîrea. - Indr­flîrea Congresului. A INFORM­ A Dejunurile Regina au pu­s la pat pe primarul nostru. D. Toma va trebui să șadă câte­va zile in casă pentru a-și repara rini h i. □ D-uii ma-iibrf ai con«'lii'­­Isi da «*d«i istrati« a1 „Sîndr- patelal *î»rs'iîor din Mosdiv®* snat rasafi * »* hare«l la o»«» de M*ro*ri 29 Na^wsbda oral* 4 p. m. 1« berăria A« g», ia or­dinea ihl fiind mai mede obss­­pani do die aidi. □ A dues m la c­anestința di­­ffc tisusi și * powifetaiai eco'er al am&iei ^Ca'tar«." câ drpî d*ci*r‘ționiîe nnel mediu, na­­­le* al ace*tai sroli este le Dri­­n*cjde de a fi afine da strain gîti da ne arma lo dturiior sa* fenite de la profesoral sie. x Boala somnului — L® »' ita­la! c«ntral a («ratat «s'a vi»lâ. estid di «airsat*, com«roitfatsl bisatabese Grmb'rf. B* a fost rfpsss d* boala sem­nalai. Q Cm adâncă părere de rău oflAm știrea că Consfawin Z­h.­­ria directorul secnlei „V. Ada­­ma'­‘hiu, a incetet din viaţa aşaşi dimineaţă. Pierderea lui este o a­­dânc a­ducere pentru p­ietinii care l au cunoscut şi l au preţuit, pen­tru învăţământ şi pentru societate. Admirabil Suflet şi profesor devo­­tat misiunii, Constantin Z­ha­ia a pornit prea­­ vreme spre odihna de veci, lăsând un gol intre oame­nii buni ii o nesioană amintire in sufletele celor care l au cu­noscut □ Muncitorești.— S'as format p* b»*a legei două sindicate profssiorăs. Sisdicaîai lucrătorilor Ie lemn și me bila și sindicatal lucrători ior fu­seri.* Leni 4 Decembrie ora 8 Jam. asasa, va avea loc. in locanul din str. Lsuga No. 7, edasaria gem fală a lătrătorilor friztri.­­ In Serb­a s’a prelungit pe un an legea chrri!'or u următoarele modificări: pră­văliile mari sau m­’ci vor plăti de 12 ori chiria ce era îna­inte de ră­bo;; persoanele cari au venit de peste 25.000 di­nari pe lună nu se vor bu­cura de avantajele legei ni­ci pentru prăvălii nici pentru locuinţi. Rechiziţionarea de locuin­ţi se pate face numai pentru funcţionarii statului car se transferă sau pentru fun­cţio­nari a căror locuinţi au fo­t chrămate din cau­z insalu­britatei. Pentru ceilalţi chiriaşi le­gea f­e­­­relungește încă de un an cu adăogirile în curs. x H ti ingmiași. — Ia Si&r* z»îsi dd 24 Noembris s. o. șe­fa! serviomlui de bsgrij'a din gara loială ponawtă {ipsa a două b»lot' ri de m*mnis tm ă so su­s din G&lati ou No. 71. Pon­t'a g*rsi di pr*»nă on d-l Nrgds h «e tas gura' ta ro­ală, îeospură osrcetâriîe, și dsseo­­aeră arnătoarele: Pa g»aii pre­dau 1* o gară oare rats pa d s­­tiB&st a I și un colet «an doiă sau saci um jiuți ca un onţisat fără n­oi o valosri. P «ca și «i în Issi şi In g*ra, la m* ggz a d® bag j , p pn­tind de lavă m saulă »Obi u riște coleta stră ne, apliaau pa ele num-rsl bsgaja­ni .or, m prs­­z*a au ia o&sier cn ra api&a si »potsau begejal străin ps o» e api casgră nomăcul de pa rs­­t ip sa tal b^rstă lor. Hoţii dsseopsriţi îa persosia unor iadîvizî din Ga^ţi, & a fost în*in­aţi parchetaîui. x In iste ssar ta soriaosr® dia, Vaslui, publostă Ia numărul nostru de ieri, s’a tip&rit greșit numai« antoram­» s» care sate J. Găjităn Șt. AtVn­ki.

Next