Opinia, decembrie 1922 (Anul 18, nr. 4656-4681)
1922-12-01 / nr. 4656
o Pisla Cinema Elsabeta Astăzi la ambele .mnatmeur. de 3 ai jum. si seara la 9 luna._______ PARTEA II. a Continuarea grandiosului film Francez — I PENULTIMA PARTEA II-a LI BULLOHHEE (CĂLUŞUL) . . . Puternică şi impresionantă dramă familiara. Lupta între casa de bus şi jos, es e atât de mişcătoredată, încât cu drept cuvânt s’a spus că acest Mm e o adevărată opară rie în r tise socială. ^ . întregul program 8 ACTE MARI 8. AnS IdATtU Programul se complecteazâ cu rostima pomedie în 2 ac.te FiiEDOLIN M IU RATOR jucată cu ires sub Iul comic Fredolin riva'ul lui Zigoto. Teat'ul cinema Sldsll Sdara Uj uaa,fix.—OPERA COMPLECTĂ—Celebra stea a scenei franceze Marţi 28 şi Mercuri 29 Noembri zilnic 2 matineuri la ora 3 şi 5 8 acte 8 HAZlâOVA I L'Etoile du Bataclan Londra, altă lege decât aceea a capr ^ w- -m a filmului este complectată de focul plin de graţie j\|_ fej y Şi simpatie, a prea frumoasei stele cinematografice _O_ Fantastica cură de automobile COMEDIE şi Anatole Brance VEDERE — 0 In iumâ»al monumentului Iu» : L»NOHU filmur» al I BAB BBS Astăzi în Matineuri la 3 şi 5 ium. şi sîara\ rllHiC^rW la 9 jum. - IN FI CARE Zl PESTiiU I-a YIZIUSE — CELEBRA MONTARE - OPERA COMPLECTA LA FOURNaISE^ (VIS SAU REALITATE) Superi ă dramă modernă din viata femeilor de astăzi cu o grandioasă montare nouă după marele autor francez TEOPHILE GAUTHIER. In robi prim marele tmagefian NOVELLI 6 ACTE 6 Adios la program Robinet Cinematografist grandioasă Comedie nouă în 2 ACTE. ______ ___________ | Io programul viior : La fille de Chiffoniers (FIICĂ" PETICARILOR) Uriașă epeă francesă datorită marelui autor Henry Desfontaines cu d-ra Blanche Montei Marele Turneu al Companiei „CIGALLIĂ^ - o - Cn sn«ce»ele grandioase ale Bn«mastloiui o— \ m m M m mm tT M j mi t. MM M JV Mă Vineri 1 Decembrie 1922 ora 9 ae^ra - 1 — SE VA JUCA — 1 — MIKI Comedie în 3 acte de André Picard. Traducere de A. de Hertz. SâmbaU 2 Decembrie 1922 ora b seara — 1 — SE VA JUCA — 1 — A 8-a NEVASTA a lui Barbă ALBASTRĂ (LA HUITEME FEMME DE BARBE BLEU) Comedie în 3 acte și 4 tablouri de A. Savair D a min că 3 Decembrie 1922, la orele 9 jum. peds se va juca POTASCH ŞI PERLMUTER Comedie bufă în 3 acte de B. Hass și C. Klein Cil d-nele Veve C'galia, Titty Agemolu, Lydia Paua, V. Plesoianu-Bradu, etc. Si d.n lore! P. B galia, C. Calmutzki, I. Bradu I. Stoenescu, C. Parvuleacu, Al. Mihailenm CINEMA MODERN ?e Montare franceză —O— Film Gaumont Seria Pax-Paris —O— ( PETiCARlLOR ) u hue des CHIFFONNIERS Briliantă capo d’operă pur franceză datorită marelui autor și m*»teur en scene Parisian HENRY DE FONTAINES — 12 ACTE 12 Interpretată de intreg ansamblul Comediei franceze în frunte ca splendida stea franceză D-ra BLANCHE MONTEL. Lucrătoare la etichetat sticle cautăa D.stileria de liquereri în DELICI AB %și str. Capela Armani 2 ©. Untura de peşte Norvegiană Importată direct din Alssuad (Nervigi*) se găseste la FARMACIA Dr. A. RATEANU IASI, Str. Cuza-Vodă 46 In timpul iernai untura de peşt e pară şi proaspătă, extrasă din fio»ţii speciei G.des Morrhr a. constitue iei mal efic^ e tratament pentru copii lymfatici, rachiti o’, sorofioşi si »nemiof. Pentru convalescenţii adulţi cereţi Chînovinul dr. Răteanu peparat cu China, Ko’a, Go şi Glicerofosfat de Caiciu excelent întăritor al corpului slăbit de boală. Pentru calmarea nervilor cereţi Valerianatul de Amoniac preparat de d-nul RATEANU după formula Pierot. Pentru Întărirea sistemului nervos şi a paterei slăbite prin smrmenii şi excese, cereţi Siropul de Hypofosfit! compus preparat de dr RATEANU după formula Felow. Laborator al Farmaciei Dr. RATEANU prepară 1 cerere şi untură de pistă iodoferată, fosforistă, precum şi Emulsie de untură de peşte ca laptofosfat de calciu antren, aceaata mai mult celor trei roiuri femenine se dato»reşte . Sa poate ca p A n ă la un panofc barbeţii (D-nii D«metres n-Radn,. Bold s:n, Noseo şi Meioc) să fi jn *at.. . contre coeni, dar totuşi nu e just. D i n sent mert de colegialitate faţă de tinerele începătoare, s’ar fi cuvenit mai multă vervă. Catane nu însemnă că piesa lui Lindan ar merita „Iu sine“ sacrificii. Der odată ce s'a decis reprezentarea ei, mai bine zis tentativa de reînviere, credem că tribue scos efectul cu orice preț. Pentru debutante a fost lisă un SU008S. Amân doi au fost aplandate cu simpatie de către spvctatori—ca an credit acordat — care echivalează on un fel de argument 1« noi roiuri, cu aceiași graş atudiate. Dacoruri simpatice. Mai alesr fondai din actul NF, dar oarei din ntfaricire a fost păstrat și pe trn al petrntes—într* du I câodass fără succes o crăcană ’ n lemne şi ferestrău. Damei n’am crezut o elită că domni care dădeau cu ferestrău’, au spintecat şi bucăţile de pe jos —căci nici urmă de topor nu a’a vâzat şi nici nu a’d pomenit. Ei, dar do’ai sta să cauţi şi toate casoruri de maitâ en *( fee«. WrtUshims | SPECTACOLE Ciseaua ELTSABETA.— astăzi tu mamenii și s**ra se reprezintă rort mn»r«a i oasei opera LA BAILLONNEE fC&lăușul) Pataraică dramă familiară datorită marelui autor francez Pierre Doothoe’le. Programal este comulectat ca o nostimă comedia In 2 aota Fadolin M&*.nr*tor [jucată cu Fredo din rivalul tini Zlgoto. — Teatrul Cinema SIDOLI.— eu tnoapara da azi și tu zilele următoar» cea mdurată mon tare cambra stea a scenei Frsno z* NizimowR soars In L'ETOILE DU BATACLAN. B( g»tul program este complectst cu oe!fcaai nou G*umont Journal și o nostimă comedie. In curând monumentul film: LANDRU. Astfel „Frăția C rUo*M»tbodiană" întemeiată după 1840 în frunte ru poetul S svcenoo, vis*ază R'isia federativă, !n care Ukrain* a* trtra c» ma®' b?n autonom. Cîv» mal târz’u, după c* «o*»stă „F *ație“ fa nimicită (1847) de guvernul moacovit, nkraimenii politici er» i, căntau să combi ce radioalizmul, naţional on socialismul demo- or*tic, la care formă „■« In» jgheebă la sec. XX organizaţii ncramien», cari lucrează şi aonma. Curentul acesta politic sate cel mai internie, el are de i nn o Ucraină independentă, num cere mintii curent al Ini PetUnia, ei o U'*rHi»ă autonomă ca si țar* lor să Intra In Roşia federativă o» O autonomia n*tionaT-t»ritoi*l»i& on op organizaţie celei mai largi democraţii, on m!j!o*pele ai i băneşti şi de aH so» să fie utilizet* numai pentru trshniutal« ! local* iar nu pentru restul Rusiei, si ca limba ucraîniană să a’bă toata depturia de a fi I întrebuinţată în scoli, tribuf nale efco I*i Ucraina. Limba j velicorusă să rămâi« ca cea I oficială, d« raporturi între cs- J lela’te state aîe federaţiei rp« . sssd. Stagiul militar să şi-l f facă Ucrainienii In locurile f natale, adică în Ucrain», iacu să fi# trimis In restul Rusiei, si ca biserica să fie n*r tionaîă cu cârmuirea locală* în«ra trebuie să fie ncftrmnită de un parlament naţional, »1#« Aa popor prin vot’d universal, ' «gal, direct şi secret. Numai In realiz »rea acestui program naţional regional poate trăi Ucraina, spune si Hrusavski In partea se. In urma *o#?tu expuneri a d-lui Trishin e’au făcut disputii asupra ei La discut*# au luat parte, pa lârgă d. Traschin oare și «nstinn »xunn®re», mai cu seamă studenţii S*rbii din vech’ul R^gat, din anul al treilea, Nicoîan tot din vechiul Ragat din anul întâi si Soltanovici din Basarabia din anul Inta*. — BoImI „Raktak'' mssoat si ntmasoit, fi o«I mai gra«i* *1 *►« & In prezent Io Isst. Orchestra compusă din 25 do «persoana «nb porda^era a maestrului V. Darim va legăna p»ranh*la In sunetele ariilor caror isai moderns. B*z*tel si bsfstnl vor fi di«tra cele mai bogata. 0 snr- 0’"isft alftonta v» nonntitni ruleta. In tot timpul b*lului, dach^» torul Hamborghar, vs deth'za pe oroin« la moment. Sa vor acord* pramii nantru cela mai frumoase măști si costum«, deas«m«nea st va a alega p agin* balului. Sa va petraca ca’n povaşti. — 8’a uitat 1» Doghari* Univarsală str. Lăpuşneanu, 2, un plic politic And chei și alta obiecta. Păgubaşul a regat să sa prezinte pentru a-şi primi obiectele uitatr. EGOURI Obiecte de sol, ARGINT, PLATINA, BRILIANTE, campara, oferind preţuri mari - LCASORN CARIA — Fraţii TISGHLEB Str Ştefan cel Mare 33 E?i după am’sză a avut loc cea din n^mă şsdinţă a pnngresului ţărănist, conaacrată« î?t.r*gime discnt’anil asupra reintrării în Parlament. Şid'nţa a fo^t, destul de v?e Ce le do ă moţiuni» cea rare cerea intrarea în Parlament, ca şi cea care susţinea lupt,» *xtrsp»rlara*ntar», au fost, srsținuts cu convingere și untere, dar fiecare prstol sfăr- 0®a cu declarația că ori^e hotărâra s’ar 1”*, aiRss*'^ nu trebse să aducă dezunirea tn partid. Vorbesc urcat-d P*^resen, Manolîu, Iacobscu, Adam V giunescu, Pompiiin loanițisiu, Apostol, Lsanos* Nego-6300. t)-l Cszir Pateul», îivtr’un discurs rumarcab I, prop «na intrarea In parlament şi lupta până ■ acd deputaţii opo«it;#i vor fi snoşi sfsrâ prin aplicare* regu^amentului pentru atitudine* lor extrem da violentă. Bună aceia să se por^ecscă lupta extr*psr!*mantră. Mai vorbsştâ d-l RSdacanu, care, vorbind împotriva reintrării, aduce în sprjinul celor sustinuts Izolarea da csîela’tv partide din oprz!ti* st îa spi dial da partidul Naţonaî.'1 D-l Gr. Iunian vorbests pentru intrsr». Asisteţă osr» la cuvântul d nii St?re și Miha’acha. D-l Stere, oare sa hotă asa să nu vorbească In acsaată chestiune, pentru a arăt*, că orice soluţie se v® d*, d ss o vn urma, pentru?,ă ştia că «a urmăreşte» salvarea damoors*ț «i pentru «are a luptat 'nn ff rt da vaa", psntru anărarea ei nu a’» înspăimânte, rici de temniţă, nici de Iau ţari şl pentru oare nu-şi va prscnpfți pici vistts. D. Mh lache face ep*î 1» uaitataa partidnîni. Ss’deciB'ă nsttru luptă, loaă sa tem# d® consecii‘iţele stării «la spirit pe os re guvernanţii de »zi au cre*t-o. C«ra * as V(t* propunsrsa d-l ui Soâo*şte®flîi In sansul reintrărei în Parlament. Congresul votează această propunere '’n m'-jo’-ttsta. Congresul ae închid# după o» d. M!h»’»che multam?sta comit«tului din I?sî./ * Ia o» privește votul asnnrn reint'ă-ii în Parlament, sa ?mpun câteva ST-b’inieri. Iu pr paul Io* nu este vorba de reintr*r», of e«ta m*l curând o pro-edură d*r*trag#u#. In *1 doî'ea Io*, fmntssli psrtaLilul tărăBi*t și-au dat perfect d« bin« '^amă că metoda retrag rii consîitn# prămuș’tă a v#choilor uroordee oligarhi * rowâurstî. dară în eorditiunu* spe-ieia de astăzi impun rstragiria ca n'tîmul nsijioT de luptă. în re £ ivește sTcot’anv* în sip», »* »ccentce^ză că parlamentsrii țărănişti surt datori să mavrgă în Parl*ment și să contists dreptul cioburilor Ub*r»le de » masca IfgnVt*t*a print?’un vot &1 unor pretinse adunăr i n*ț!on*le ca o^raptsr de constituantă. Parlamentarii •țărăniști vor pofast* Impotîva rdroer’i proaotnTui de rors’ittte îc Parlsment și vor încerca să oprească guv®rnul da!» B?'tn,î de ' Ilsgalitat« ^e urmăresc a făptui. In o*z da perzi»tentă însă, țărăniştii îşi vor depuns mandatul şi vor f*pe răf pânză to# governal de tost* colosîointsl* o# vor survani, Imediat dacă ao*'* oo**gri- 6U’ pirtidnlr.1 va fi convocat s" s* va faca u® spd 1» w»~ t'uua, o^re va fievitată să sa declare îa siste de spârsr*. Apoi partidul țăcăni so va porni la luptă ăt răsturnare pi in orie® mijloace.* De remarcat esta eă și I« *os astă rb»șt?u«», ossi int ce s’a Intâmplet 1" ras'u! ccr.gresolii, cuvâtul d-lui Ster« a rămas hotărător. D şi t rh«stia reînt'â'n d-s® n'*1 vot să se pFoan’r!te, ape’nl făcut pa' tru un conasns !ntre rmafă și d'r?gu'to,’i » fm*t sBcultat şi votat fără întârziere. Congresul ţărănist Semnificaţia votului de reintrare în Parlament Ziua 3-a — Şedinţa de după amiază -Discuţiile. - Moţiunea. - Hotărîrea. - Indrflîrea Congresului. A INFORM A Dejunurile Regina au pus la pat pe primarul nostru. D. Toma va trebui să șadă câteva zile in casă pentru a-și repara rini h i. □ D-uii ma-iibrf ai con«'lii'Isi da «*d«i istrati« a1 „Sîndr- patelal *î»rs'iîor din Mosdiv®* snat rasafi * »* hare«l la o»«» de M*ro*ri 29 Na^wsbda oral* 4 p. m. 1« berăria A« g», ia ordinea ihl fiind mai mede obsspani do die aidi. □ A dues m la canestința diffc tisusi și * powifetaiai eco'er al am&iei ^Ca'tar«." câ drpî d*ci*r‘ționiîe nnel mediu, nale* al ace*tai sroli este le Drin*cjde de a fi afine da strain gîti da ne arma lo dturiior sa* fenite de la profesoral sie. x Boala somnului — L® »' itala! c«ntral a («ratat «s'a vi»lâ. estid di «airsat*, com«roitfatsl bisatabese Grmb'rf. B* a fost rfpsss d* boala semnalai. Q Cm adâncă părere de rău oflAm știrea că Consfawin Zh.ria directorul secnlei „V. Adama'‘hiu, a incetet din viaţa aşaşi dimineaţă. Pierderea lui este o adânc aducere pentru pietinii care l au cunoscut şi l au preţuit, pentru învăţământ şi pentru societate. Admirabil Suflet şi profesor devotat misiunii, Constantin Zhaia a pornit prea vreme spre odihna de veci, lăsând un gol intre oamenii buni ii o nesioană amintire in sufletele celor care l au cunoscut □ Muncitorești.— S'as format p* b»*a legei două sindicate profssiorăs. Sisdicaîai lucrătorilor Ie lemn și me bila și sindicatal lucrători ior fuseri.* Leni 4 Decembrie ora 8 Jam. asasa, va avea loc. in locanul din str. Lsuga No. 7, edasaria gem fală a lătrătorilor friztri. In Serba s’a prelungit pe un an legea chrri!'or u următoarele modificări: prăvăliile mari sau m’ci vor plăti de 12 ori chiria ce era înainte de răbo;; persoanele cari au venit de peste 25.000 dinari pe lună nu se vor bucura de avantajele legei nici pentru prăvălii nici pentru locuinţi. Rechiziţionarea de locuinţi se pate face numai pentru funcţionarii statului car se transferă sau pentru funcţionari a căror locuinţi au fot chrămate din cauz insalubritatei. Pentru ceilalţi chiriaşi legea ferelungește încă de un an cu adăogirile în curs. x H ti ingmiași. — Ia Si&r* z»îsi dd 24 Noembris s. o. șefa! serviomlui de bsgrij'a din gara loială ponawtă {ipsa a două b»lot' ri de m*mnis tm ă so sus din G&lati ou No. 71. Pont'a g*rsi di pr*»nă on d-l Nrgds h «e tas gura' ta roală, îeospură osrcetâriîe, și dsseoaeră arnătoarele: Pa g»aii predau 1* o gară oare rats pa d stiB&st a I și un colet «an doiă sau saci um jiuți ca un onţisat fără noi o valosri. P «ca și «i în Issi şi In g*ra, la m* ggz a d® bag j , p pntind de lavă m saulă »Obi u riște coleta stră ne, apliaau pa ele num-rsl bsgajani .or, m prsz*a au ia o&sier cn ra api&a si »potsau begejal străin ps o» e api casgră nomăcul de pa rst ip sa tal b^rstă lor. Hoţii dsseopsriţi îa persosia unor iadîvizî din Ga^ţi, & a fost în*inaţi parchetaîui. x In iste ssar ta soriaosr® dia, Vaslui, publostă Ia numărul nostru de ieri, s’a tip&rit greșit numai« antoram» s» care sate J. Găjităn Șt. AtVnki.