Opinia, martie 1924 (Anul 20, nr. 5025-5050)

1924-03-01 / nr. 5025

D. BILANŢUL GENERAL ACTIV. Cassa, numerar, şi monede străine Efecte publice și acţiuni­­ nominal­e 31.709.350.­ Efecte de primit în portofoliu Efecte reescontate Conturi curente debitoare Participări și finanțări Imobile Mobilier şi case de fer la Centr., Suc. şi Automobil 445.000.­Garanții statutare Gajuri în ef. corn. efecte publice și ipoteci­­ 20.783.768,60 Depozite libere 3.646.878,50 Depozitari de ef. publice 3.097.000,1­4.765.96786 2.687.67551 4.002.16915 17.109.6190 20.270.1­3371 10.891.11745 2.286.17876 54.52848 62.068.19061 27.972.67710 90.040.86711 Capital . 15.000.000 Fond de rezervă ord. 600.528,— extraord. 500.000,— 1.100.528 pensie și ajutor, funcț. 243.380 Depuneri spre fructificare . 11.956.663 80 Conturi curente creditoare . 11496.845 89 Diverși, efecte reescontate . 17.109.61910 Diverse conturi tranzitorii . 647.658 57 Beneficiul net : 4 513.494 65 Conturi de ordine Deponenţi de ga­ranţii statutare 445.000,­­Deponenţi de ga­ranţii şi gajuri 20.783.798,60 Depozite de retras 3.646.878,50 62.068.19 LUI Lombarde 3.097.000,1 27.972.67710 90.040.86711 al Băncei „Uniunea Română“ încheiat la 31 Decembrie 1923 PASIV. p. Preşedintele Consiliului de Administraţie, Administrator Delegat, Matei B. Cantacuzino Eugene Uhrynowski Membri Comitetului de Direcţie : Şeful Serv. de Contabilitate Iacu, Is. Blechman, I. Nacht, I. Popper Expert Contabil, I. Popovici Am examinat presantul bilanţ conform art. 186 din codul comercial şi l’ara găsit bine întocmit şi în concordanţă cu registrele. Censori : S. Goldental, P. Dragomirescu, I. Enăchescu, Eduard Sculy Logotethi, N. Calerghi. CONTUL DE PROFIT ŞI PERDERE DEBIT încheiat la 31 Decembrie 1923 CREDIT Cheltueli generale Salarii, chirii, indemnizaţii, gratificaţii, tantieme, impo­zite plătite Dobânzi și comisioane plătite Amortizări Fond impozite Beneficiu net 3.819.85387 2.999.11707 471.69135 450.000 4.513.49465 12.254.157 54 Beneficiu brut Diverse beneficii din dobânzi, comisioane, participaţiuni şi finanţări 12.254.157 54 12.254.157 54 p. Preşedintele Consiliului de Administraţie, Administrator Delegat, Matei B. Cantacuzino Eugene Uhrynowski Membri Comitetului de Direcţie , Şeful Serv. de Contabilitate B. făcu, Îs. Blechman, I. Nacht, I. Popper Expert Contabil, I. Popovici Am examinat prezentul cont de Profit şi Perdere conform art. 186 din codul comercial şi l-am găsit bine întocmit şi în concordanţă cu registrele: Censori: S Goldenthal, P. Dragomirescu, I. Enăchescu, Eduard Sculy Logotethi, N. Calerghi T eatru-Sidoll-Cmema SI, Vineri 29 Februarie 1924 In matineu la 3 şi 5 juni., şi seara la 9 juni. Licitaţia de Femei FRATICIDUL Drăma modernă, în 5 acte după romanul Englezesc al scriitorulu­i.cq­ues Ba­­krach având în rolurile Irinei, ale je frumoasa artistă AGNES ANDRES şi je neîntrecuţii artişti Bert­rond J­s şi Felix Dumont. Cavalcadă Balet Scene romane—Viaţa în Tirol—Cuib de dragoste. La fine o comedie interesantă ZIGOTO BRUTAR Cinema Modern Seriile 3 şi 4 - ULTIMELE - 12 acte 12 REMUŞCAREA Cea mai grangioasa operă franceză după scrierea maestrului Parisian LOUIS FEUILLADE In rolurile principale SpectacolulBiSCOT Andree Lioneli, Hermannn, Charpentier, Derig»!, etc. se începe cu o sidenditft Vedere. • Conturi de ordine o­pinia Banca .Uniunea Română“ .- ■ SOCIETATE ANONIMĂ - Capital deplin vărsat: Lei 15.000.000.­­ Rezerve: Lei 2.369.582,70 SEDIUL CENTRAL: IAȘI -----------Sucursale: Chişinău, Bălţi, Reni -----------­ CON­VOCARE Potrivit art. 26 din statute Domnii Acţionari ai Băncii «Uni­unea Română» sunt convocaţi in Adunare Generală Ordinară, pen­tru ziua de Duminică 23 Martie 1924 orele 11 dimineaţa. Pentru a putea lua­ parte la Adunarea Generală, Domnii Ac­ţionari vor trebui să depună până în ziua de 19 Martie 1924 inclusiv, acţiunile ce posedă. Acţiunile se depun : A) la sediul Băncii «Uniunea Română» în Iaşi, str. Lăpuşnea­­nu No. 40 sau la sediul Sucur­salelor ei : Chişinău, Bălţi şi Reni. B) la Banca Agricolă Bucu­reşti şi la sucursalele ei din Botoşani şi Roman. C) la Banca Dorohoiului, Do­­rohoi. Pentru ca Adunarea Generală să fie legal constituită, se cere să fie reprezentat cel puţin ju­mătate din capitalul social. Dacă în ziua hotărâtă nu se întruneşte numărul de acţiuni cerut, Adunarea se amână pen­tru opt zile, când se va putea lucra, cu oricam­ ar fi numărul acţionarilor şi capital reprezentat. Ordinea de zi este următoarea : 1) Darea de seamă a Consi­liului de Administraţie şi rapor­­tul Censorilor asupra operaţiu­nilor Băncei pe anul 1923. 2) Aprobarea Bilanţului şi a Contului de Profit şi Perdere în­cheiat la 31 Decembrie 1923 şi repartizarea beneficiului. 3) Descărcarea Consiliului de Administraţie de Gestiunea sa pe exerciţiul social al anului 1923. 4) Alegerea a patru membri în Consiliul de Administraţie în locul domnilor: Gheorghe Lascar, Eugene Uhrynowski, Lascar An­­toniu şi Nicu A. Stoeanovici eşiţi la sorţi. 5) Alegerea a cinci censori şi a cinci censori supleanţi. Atât membrii consiliului de administraţie eşiţi la sorţi, cât şi Cenzorii şi Cenzorii supleanţi pot fi realeşi. Consiliul de Administraţie Tapp e­sionaţi de-atâta jale—căci mulţi din cei crud încercaţi şi leşină—se şterg la ochi... Nu­mai cioclul rămâne mereu ace­­laş, mereu resemnat. Caii ce trag dricul cernu­­ţi şi ei în negru, păşesc agale, sa nu se sdruncine răposatul. Sunt doi prieteni ce se Înţeleg, căci fac acelaş serviciu. Cioclu li duc de dârlogi şi le fac diferite semne, •rocheii de la alergări râvnesc­­ premiile şi ţintesc recordul goanei de cărare cum şi sărirea cu succes a obstacolelor; cio­­clul Insă nu-i grăbit nici el, dar nici calul ; amândoi bat aproape zilnic cărarea morţii şi păşesc lin, cât mai încet,­ căci e cea mai de pe urmă plimbare a mor­tului. Cioclii par oameni posaci şi cu simţurile atrofiate. Pe ei nu-i mişcă nimic, ei nu mai au vre-o lacrimă nici pentru mireasa ce s’a despărţit de mirele ei iubit, şi nici pentru îndrăgostiţii cari de răul lumii, aceştia şi-au pus capăt zilelor, plecând odată pe ceile veşniciei în căutarea ade­văratei fericirii... Flori de pri­măvară, flori de o zi... O! Dar ei fac şi glume şi filosofia lor e plina de înţelesuri. Mulţi au frică de mort, se tem să-l ţină in casă mai multe zile sau să stea singuri cu el; cioclul n’are nici o grijă. Deşi-i plătit, el îşi scoate serviciul său şi ca o bine­facere pentru familia în­durerată, ca o pomană... Ce să facem ? Trebile acestea se fac cu oameni ! Şi pe noi ca mâni ne-or duce alţii... Dar dacă aşa nu-i meseria ! Totul pentru o bu­cată de pâine... Copiii şi doamnele­ se tem de efoclu. Şi doar ei nu fac nici un rău!... Ce-i de vină cucu­vaia dacă cobeşte de­asupra ca­selor ?! E tot pasere şi ea ca şi privighetoarea şi amândou să spin­tecă aerul... Cioclule, tu eşti o mutră an­tipatică. Tu eşti un crainic al morţii de care se tem toţi mu­ritorii şi cu atât mai mult, cu cât mulţi se tem chiar de pro­pria lor umbră. Pr. N. Jlodoroabă mbmm* Tragica sinucidere a unui poliţist din Paşcani Paşcani.—In noaptea de Marţi spre Mercuri, tânărul Franeise Kolisch, agent special al brigă­­zei de Siguranţă din Paşcani, s-a otrăvit, luând o doză însem­nată de stricnină. După luarea otrăvei, victima a anunţat­­pe părinţii logodnicei la care găzduia că s-a otrăvit. Imediat au fost anunţate auto­rităţile respective care au sosit la faţa locului. Franeise Kolisch, a refuzat însă orice ajutor şi orice lămu­riri. Victima şi-a păstrat conştiinţa până la orele 5 spre ziuă, când otrava şi-a făcut efectul. Din scrisorile lăsate, reiesă că, motivul sinuciderii este o dragoste neîmpărtășită. Vestitor Ungaria şi Sovietele Bucureşti.­­ Ziarele din Budapesta scriu că guvernul ungar este gata sa recu­noască Sovietele ruseşti, dar sub unele condiţiuni dificile, orivind in special împiedica­rea propagandei com­ite pe teritorul maghiar. i Abonaţi Tăia Opinia Îndeplineşte serviciul persoal care o reprezintă la nuntă, ceiaş dragoste de natură ca in poezia­ noastră populară. In fine cânturile acestor două perioade sunt lirice, duioase, pli­ne de limpezime. In celelalte, caracterul acesta dispare încetul cu încetul. Pe­rioada tătară întunecă nu numai Ukraina dar şi sufletul Ukrai­nian. Viaţa­ nesigură, plină de dureri, pierde din farmecul său în expresie, în cântec. Acestea mai plâng captive tinere luate de tătari, tineri cazaci care cad în lapte, durerea mai dă Încă note lirice. Dar dorul de luptă de răzbunare se trădează. Insă, tot mai mult, intr'o simplă po­vestire sau un strigăt de luptă. In ultima perioadă, poezia de­vine complect epică, epopeică. Ea slăveşte bravura cazacilor, lupta, vitejia şefilor poloni şi mai ales a lui Hmielnicki, bat-i mânui cel mai de seamă. Cum se vede cântecele Ukrai­­nei sunt ecoul vieţii lor istorice. Schimbul de viaţă aduce şi schior­barea cântecelor lor din lirice în epice epopeice. Dar farmecul nu se pierde. Această poezie, improvizată în popor şi cântată, e întovărăşită (acompaniată) mai totdeauna de instrumentul numit [bananaica, uneori şi de bandura, care dau un farmec deosebit cântărit ma­lomie. In urma acestei expuneri s au făcut discuţii contradictorii între conferenţiară şi Celelalte studente şi studenţi. La discuţie au luat parte mai cu seamă: d. Efri­­mescu din anul al treilea, d-ra Lavronschi din anul al 2-lea, d-soarele Moruzi, Caraman, Bea­­trisa Vasiliu şi d. David din a­­nul întâi, toţi din vechiul regat. f­ loriera animalelor Iaşul a vestit prin ferocitatea cu care sunt tratate nenoroci­tele de animale înjugate sau în­hămate la greoaele vehicule cu cari se aduc în oraş diverse material, fie lemne, ferării, bu­­toae, etc. etc. Acestea trec toate pe sub o­­chii agenţilor poliţieneşti, care ştiu ca există prin lege protecţia animalelor şi prevede pedepse pentru ticăloşii cari trăiesc de pe urma lor şi totuşi le încarcă cu poveri prea grele şi le lovesc peste cap şi coaste cu o sălbă­­tăcie revoltătoare. Acei agenţi însă privesc cu cea mai mare nepăsare barbaria şi nu intervin ca cel puţin să descarce o par­te din poveri aşa rea să mai u­­şureze tracţiunea pentru bietele animale. N’o fac şi dacă se gă­seşte cineva din public care să le atragă atenţia, li întorc spa­tele şi pleacă In altă parte. fflMai zilele trecute un cotiugar încărcat peste măsură, mai ales pe timpul acesta de îngheţ, în dreptul statuiei lui Miron Costin dă peste o grindă de la schelea­­ nouii clădiri a Băncii Dacia se opreşte cu roata în acea grinda. Erau înhămaţi trei cai voinici şi toţi trei au primit lo­vituri cumplite peste cap, pi­cioare, pântice, de la­­mizerabi­lul conducător,—până a exes­­perat pe numeroşii trecători cari li­ strigau că nu’s de vină caii, ci singurel că l-au condus £aşa de rău încât a dat cu roata co­­tiugarului peste grindă. Credeţi poate câ sergentul a intervenit ? Nici cum , ba la somaţia unui trecător i-a răs-B uns te tual, dar d-ta ce trea­­b ai ? Zilnic ,acelaşi lucru:se îgintâm­­plă pe str­­ăini şi altele unde cu deosebire sunt spărturi ori suişuri, şi sergenţii ,privesc ne­păsători. Ar­ putea ca­ însuşit publicul să facă controlul, dacă prefectura poliţiei ar lua măsuri ca toate cotiugarele să aibă numere puse în raza publicului şi dacă s’ar afişa de către ea o invitare pu­blicului de a observa şi inter­veni contra abaterilor cu încăr­căturile peste seamă a colinga­­rilor şi vinovata nepăsare a a­­genţilor poliţieneşti. MEN. Ajutorul de primar urmărit de hoţi Acum trei seri, d. Diaconescu ajutor de primar, a plecat la Bucureşti, ducând cu d-sa o su­mă importantă de bani. D. Diaconescu avea misiunea de a depune această sumă la o Bancă din Capitală, ca plată p­­entru maşinele comandate la Paris de administraţia comunală pentru curăţitul şi spălarea stră­zilor. Ori, din Bucureşti, se anunţă că d. Diaconescu, era să cadă victima unui furt. Trei hoţi, cari erau probabil în cunoştinţă de importanta su­mă ce o avea d. Diaconescu, l’au urmărit un tren şi pândeau ocazia de a-l jefui. Numai împrejurării, că d. Dia­conescu observând asiduitatea, cu care cei trei bandiţi il ur­măreau, a reuşit să se sustragă şi să ajungă neatins în capi­tală. Hoţii cari şi ei au observat chipul în care d. Diaconescu a reuşit să scape de urmărirea lor s’au făcut de îndată nevăzuţi. ST . Vechile permise pe c. f. r ale ziariștilor, au fost prelungi­­te până la 10 Mart, dată când se vor elibera nouite permise.­­ Eri s’a inaugurat noua U­­zină a băilor comunale, care a fost construită sub conducerea d-lor ingineri Gassetti, Andri­­escu și Niculescu. Costul lucrării e de un mili­on lei. Eri s’a făcut prima încercare şi care a dat rezultatul aştep­tat, aşa că băile răspund azi în totul cerinţelor. Începând de azi, băile comu­nale, funcţionează regulat, in orele de dimineaţă şi de după prânz (9—42 şi 3—6). „ Magazinul »Luv P,-Faţa U­­nirei primind un bogat asorti­ment în covercoaturi englezeşti pentru costume, maeteriane, etc., execută comenzile după croiala ultimei creaţii a casei Daroux- Paris, cu preţurile cele mai re­duse. Raionul de croitorie militară este înzestrat cu camgaruri cachei şi Blerizon pentru tunici şi ves­­toane. Raib­orturi şi camgar ne­gru şi cachi pentru pantaloni. Croială ireproşailă. Deasemenea am primit un bo­gat asortiment in lingerie bărbă­tească, precum şi ultimele nou­tăţi în articole de galanterie pen­tru Domni şi Doamne.­­ Marea Bancă germană de emisiune, menită sa finanţeze plata reparaţiunilor, va avea se­diul la Zurich, pentru a fi la a­­dapost de orice atac şi pentru a da toată siguranţa capitalurilor străine care vor fi procurate de Anglia, Statele­ Unite, Holanda. Reichsbank va da ’ tot stocul său de aur Băncei de emisiune.­­ Membrii cercului medicilor invită pe d-nii Doctori din oraş şi judeţ, pentru Sâmbătă 1 Mar­tie, ora 1­8 juni, sala, la sala de şedinţe a societăţei de medici şi naturalişti, pentru ultima dis­cuţie şi votare a statutelor şi a­­legerea comitetului. * Ma Sapi Mulţimea localurilor de băuturi spirtuoase—Obligativitatea repau­­zului duminical—Librăriile închise —Cărciumele deschise— Ordo­nanţa prefederială Huşi.—Intr’o cronică prece­dentă ocupându-ne de situaţia podgoriilor locale, am arătat că din cauza lipsei mijloacelor prac­tice de transport o mare parte din producţia viticolă rămâne locului. Proprietarii viilor neputând din această cauză, obţine un preţ bun, se văd nevoiţi a des­face vinul pe loc pe un preţ re­lativ mic, ceia ce înlesneşte­­în­mulţirea magazinelor de băuturi spirtoase şi implicit consumul unor mari cantităţi de alcool. In mai multe rânduri am a­­vut ocazia a ne ocupa de rava­giile ce rezultă din această stare de lucruri. Dese­ori am semna­lat scandaluri urmate de bătăi unele chiar de crime. Această calamitate a alarmat pe toţi oamenii de bine în frun­te cu fostul episcop Nicodem cari au cerut guvernului de a lua grabnice măsuri de salvare, între care ar intra obligativi­tatea repauzului duminical de la cârciume. Intru îndeplinirea acestei re­forme ar pleda şi o consideraţie de ordin cultural, de­­oarece, cum e cazul la Huşi, muncito­rul sau ţăranul cu ştiinţă de carte găsind Duminica librăriile închise, in loc să-şi procure o o carte de lectură, cheltueşte banii cu băutura. Localurile cu băuturi spirtoase să aibă un pri­vilegiu asupra acelora de­ cul­­tură, este in adevăr o anomalie destul de caracteristică. Este drept că prefectura loca­lă a luat la începutul ornei o măsură in această direcţie dar ea se raportă numai la­ zilele lucrătoare, când cârciumele tre­­buesc închise la ora 9 seara. In ordonanţa prefectorială se pre­văd unele sancţiuni contra con­­travenienţilor, s­e dau indi­cţiu­­n­ asupra modului in care tre- Due debitat băutura, toată avind le scop de a tempera consumul ii a înfrâna abuzul, dar practica acrorului dovedit ca sfaturile bune si folositoare nu sunt um­­ate,­­ iar efectele neascultări luc la ravagii dezastroase.

Next