Opinia, iunie 1927 (Anul 23, nr. 6005-6029)
1927-06-10 / nr. 6012
ca Universităţii I* Vf. xxm a sm exemplarul \ ABONA^NTE 0*Lei 1000 * »1500 pe un „ 6 luni 300 . . I „3 luni ZIAR POLITIC COTIDIAN VINERI 10 IUNIE 1927 ANUNCIURII se primesc la toate ' Agenţiile de Publicitate! fi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Ch. lkf&rxeseu 171 GUVERN NATIONAL?In perioada electorală Evident că nu avem un asemenea guvern. Rezultă acest lucru şi din declaraţiile miniştrilor. Un guvern naţional — dacă împrejurările ar fi cerut-o—nu se putea forma decât cu participarea tuturor fruntaşilor inele noistre politice, iar nu cu căptușeli. Cum rămâne atunci cu pretextul pus înainte de M. S. Regele pentru a explica brutala concediere a guvernului averescan ? Evident că nu acesta a fost motivul real pentru care ministerul a trebuit să plece. Alt motiv pe care l-am arăta noi în mai multe rânduri, e ce adevărat. Dacă nu ar fi de cât fraza, din declarata ministerială, relativă la actul de la 4 Ianuarie încă s’ar învedera dreptatea noastră. Refuzul d-lui lorga s‘ar explica aci prin persistenta d-sale în idieia de a reveni asupra celor hotărâte de M. S. Regele In chistia succesminei la tron. * Dar este oare acest minister, un minister neutru menit să prezideze alegeri libere ? Hotărât, nu ! Un guvern nautru putea fi compus din funcţionari superiori, în măsura în care mai sunt din aceştia, care să nu aibă legături liberale. Pe când aşa, ce s’a Întâmplat în realitate? La primaformaţiune, câteva personalităţi de mână 3-a sau a 4-a cari sunt, sau vor fi liberali, aceştia din urmă periculoşi, căci vor face exces de zel, ca mai toţi neofiţii. Exceptăm pe d. general Angelescu care este numai „homo regius“ dar pe care îl bănuim de simpatii liberale. In asemenea condiţuni, ne-a mirat în deosebi, faptul presenţei pe banca ministerială, a representanţilor partidului naţional-ţărănesc, char dacă fruntaşii nu au intrat în minister. Pot dumneaor să spere în alegeri libere ? Răspundem fără eşuare, nu ! Principalele ministere în momentul alegerilor sunt internele şiJustitis. Ori la primul minister, titularul este dl. Ştirbey. D-sa este nu numai „homo regius“ şi cumnatul D-lui Brătianu, ci este şi un înfocat brătienist. Cât despre d-nii Popescu tatăl şi ginerele de la justiţie, e e oare nevoie să mai insistăm ?? Titularul de la justiţie a fost multă vreme în partidul naţional ; acolo nu a încetat un moment de a face intrigi, de a fi un element disolvant, mai ales când se trata fusiunea cu partidul ţărănesc. Din momentul ce intrigile d-sale nu mai puteau face nici un rău, a trecut la liberali. Avem convingerea că d-sa—renegat—va intrece în sectarismpe insuşi Dl. Vintilă Brătianu, pe care ne d prinsesem să îl considerăm până astâzi championul lumei in această materie. Am fi curioşi să ştim ce mutră fac representanţii partidului naţional-ţărănesc, când se întâlnesc în consiliile de miniştri cu Dl. Popescu. Partidul naţional-ţărănesc va trebui să-şi deschidă la timp ochii şi să înceapă, o oră mai devreme, campania electorală, va trebui, trecând peste toate resentimentele şi chestiunele de persoane, să ia înţelegere cu toate partidele cari luptă contra atotputerniciei liberale; altfel vom avea în noul parlament, unanim taţi liberale. Partidul liberal va avea pentru el, în afară de concursul celor doi miniştri de cari am vorbit mai sus, şi cari vor strânge şurubul in sensul liberal, şi aureola, pe cari o dă, în alegeri, în ţara românească, apropiata venire la putere. Dacă pe lângă acestea, se mai adaogă şi desbinarea opoziţiei in faţa partidului liberal, nascul acesteia este inevitabil. Pa când altfel s'ar putea să revegi pentru ţoua oară, la ţara, românească, viaţa parlamentară reală.* Numai dacă cei din opoziţie vor abandona chestiunele personale şi intrigile de culise, dacă vor studia cu toată seriozitatea chestiunele ce se vor discuta în parlament, opoziţia va putea împiedeca abuzurile de putere , samavolniciile liberale. Şi în zia când cadrele liberale nu-și vor mai putea face de cap la putere, s’ar putea Întâmpla ca partidu liberal să-și piardă din atotputernicia cu care terorizează pe Capul Statului. Rolul partidelor antiliberale este acum mai important ca nici odată. Numai să fie in stare să și—I îndeplinească. Le-o dorim din tot sufletul. TEODOR BADARBU Boala monumentelor de piatră Arhitecţii din oraşele mari s'au alarmat. Un mare pericol ameninţă cele mai frumoase monumente. După experienţe foarte serioase, s-a descoperit că pietrele sufăr de un fel de boală când sunt supuse la acţiunea corozivă a fumurilor care ies de la uzine. Mâncate încetul cu încetul, dezagregate, reduse la starea de materie spongioasă care se sfărâmă uşor, temeliile, faţadele şi pilaştrii de piatră, mândria marilor oraşe, luptă fără nădejde. Ele nu pot rezista'' la acest el de războiu chimic declarat de progres, întrebat de ziarişti, un mare antreprenor de lucrări publice din Paris a declarat că marea catedrală Notre Dame de Paris nu mai are decât cincizeci de ani de existenţă. Din toată lumea Eclipsa de soare.—In dimineaţa zilei de 29 Iunie va avea loc o interesantă eclipsă de soare. Eclipsa va fi tota pentru nordul Norvegiei, Sueiei, coasta nordică a Rusiei şi o porţune din Anglia (fenomen care nu s’a mai întâmplat acolo de peste 200 ani). In restul Europei, eclipsa va numai parţială. In România, Soarele va începe să se întunece la ora 6 şi 20 minute dimineaţa. Faza maximă a eclipsei va fi la ora 7 şi un sfert, când umbra va acoperi mai mult de jumătate din discul solar (exact 0.625). Eclipsa se va sfârşi la ora 8 şi un sfert.* Accident aerian —Un medic militar francez plecase din Bordeaux cu un avion sanitar, n timpul zborului, a plesnit tubul de benzină și a luat foc aeroplanul. Medicul, înspăimântat și-a pierdut cumpătul și a sărit în văzduh, zdrobindu-se la pământ.* Rapiditate telegrafică.— La o intrunire a directorilor americani de ziare din Columbia a fost transmisă o depeşă teografică, care a făcut incontrul lumei In opt minute. Teograma a trecut peste ambele oceane şi peste cele trei continente : America, Europa şi Asia probabil insă că n’a trecut şi prin Rjrrânia, căci atunci s’ar fi împotm jlit.,. * Cum se vând bibliile in America.—Societatea Bibica Americană a vândut 9 917.361 biblii în cursul anului 1926, adică cu 600.000 biblii mai mult decât în anul precedent. D.la Înfiinţare (111 ani) societatea a pus în circulaţie 186.028 860 biblii. aspecte ! Legăturile J cu Germania Compunerea noului guvern ne face să credem într’o repede reluare a relatiunelor noastre economice şi financiare cu Germania, căci principalul nostru negociatu, d. Kaufman, este din intimii D-lui Barbu Ştirbey. Guvernul plecat trimisese in ultimul moment pentru negocieri pe Dl. I. Lapedatu. Dar dacă d-sa este un devotat al Dlui V. Bratianu, valoarea d-sale personală e însă inferioară , chiar aceleia a d lui Stoian Băncuţă pe când din contra Dl.Kufman este o inteligenţă vie, şi în ce priveşte specialitatea d-sale superior multora dintre oamenii noştri de bancă adunaţi la un loc. Pe lângă aceasta, Dl. Kaufmen este „persona grata“ la Berlin. Egea pe care d-sa conduce a fost multă vreme, alături de Banca Generală, exponentă a politicei germane la noi. La cea din urmă, dl. V. Bratianu a pus ca director după răsboi, pe cel mai prost din bamnii săi—şi nu e puţin lucru— reuşind în scurtă vreme să distrugă această instituţie. Dacă Banca de Credit a scăpat de aceiaş soartă, o datoreşte valorei personale a D-lui Kaufman, T. Iar vom citi proza ocazională a manifestelor cu promisiuni şi iar vom asculta discursuri fulminante de acerbă critică socială ; ţara, de la un capăt la celălalt, se va sbuciuma şi crice activitate rodnică va fi suspendată pentru ca în locul ei să se producă aglomerări în întrunri publice şi discuţii inutile la toate răspântiile. Domnul cetăţean crede că importanţa sa a crescut peste măsură de vrme ce i se întinde mâna de către ministrul in perspectivă şi de către aspirantul la deputăţie, şi Îşi închipue că in adevăr este un factor de seamă in dezvoltarea evenimentelor politice : fără dânsul deputatul nu s'ar putea alge, nici minstrul şi regele însuşi n-ar mai putea să-şi exerciteunele din prerogativele sale consituţionale. Cetâţiul se supra-valorifică n perioada electorală şi pierde mai ales memoria ; el nu-ş mai aduce aminte că a mai jucat rolul de paiaţă pentru mânuitorii de sfori politice , că a ost desmierdat cu toate laudele posibile şi că imediat după algeri a început să ofteze blestemându-şi „aleşii“ cari au uitat că au unele datorii faţă de dânsul. Cetăţeanul nu învaţă nimic, ci acceptă strîngerea de mină a politicianului în friguri de aegeri ca o marcă de deosebită consideraţiune, ocupă locuri in săle de Întrunire cu gravitate apoi depune buletinul de vot in urnă cu o seriozitate demnă de o cauză mult, mult mai bună. Nici o desamăgire nu-i reface educaţia; deunăzi a fost victima averescanilor cărora Ie a acordat întregul său credit, mine va fi victima liberalilor cum a mai fost de atâtea ori. Nu există nici o asemănare între domnul Popescu funcţionar necăjit ani de-a rîndul şi domnul Popescu din perioada electorală ; acesta din urmă 11 uită de ce,dinţii, îl neglijează cu oare nevoile lui aspre şi devine un personaj aparte care reprezintă o noţiune nouă : Popescual gaterul. Şi Popescu-alegâtorul se umflă atât de mult în propria sa consideraţiune din cauza contactului cu zeii zilei, încât nu-şi dă seama că la un moment dat nu mai are nimic omenesc într’însul, că a ajuns o simplă ficţiune de om. Astfel că e explicabil ca Popescu-alegătorul redevenind Popescu simplu într’o zi, să se exprime ireverenţios faţă de guvern şi parlament pe cari să le declare că n’au nimic comun cu dânsul şi ceilalţi semeni ai lui: el nu-şi dă seama că e fatal ca reprezentanţii unor ficţiuni de cetăţean să fie o ficţiune parlamentară. Dar vanitatea alegătorului e mai tare decât orice raţionament logic. G. SPINA Actualităţii politice La plecare In cele 48 ceasuri care au precedat plecărei guvernului Averescu, foştii şefi de resorturi ministeriale şi au împărţit un excedent bugetar de aproape 3 miliarde lei, şi au lucrat zi şi noapte la ordonanţare de plăţi pe sprinceană. Ştiiau bieţii parifini că zilele de opoziţie sunt negre.... Dar, Statul nu-şi poate permite luxul unor cheltueli de 3 miliarde lei, fără justificări serioase. De aceia sperăm că se va examina cazul, fără menajamente, şi se vor stabili râspunderile. Cearta foştilor prieteni Cearta foştilor prieteni e mai rea decât a duşmanior de totdeauna. Acest adevăr e confirmat încă odată de ziarul antisemit „Arma“ care sprijnă acţiunea d-lui A. C. Cuza. „Arma“ combate vehement pe d. Zelea-Codreanu căruia îi zice „Zelinschi“, cu o sumă de epitete ca de pildă: farsor, panglicar, mehenchi, caiafă etc. In acelaş ton „Arma“ vorbeşte şi de tânărul Corneliu Zelea Codreanu, specificându-l cu atributul de „omorâtorul lui Manciu“. E nosim de tot. Până acum era vorba de „erou naţional", iar astăzi un simplu „omorâtor“ / X. In pag. III-a Ultima Oră ALTE ANOMALE $1 LACUNE ALE NOULUI TARIF VAMAL ] După cum am arătat în articolele anterioare ale „Opiniei*, chestiunea transporturilor expediate de la 10—13 Aprilie, a fost soluţionată în sensul ca destinatarii să consemneze până la 1 Iulie taxele vamale reprezentând diferenţa între noul şi vechiul tarif. Comrcianţii şi Industriaşii s’au mulţumit şi cu această soluţie pe cât de nedreaptă, pe atât de dificilă de executat. Nedreaptă, pentru că acelaş articol expediat unui comerciant cu o zi Înainte de 10 Aprilie, se vămueşte după tariful vechiu şi cu o zi mai târziu, după tariful nou,— cea ce reprezintă In multe cazuri diferenţe la calcularea costului articolelor, de 50—60 şi mai mult la sută. Este şi dificilă de executat pentru că, dacă eşti silit e ridica transporturile expediaţi până in ziua de 13 Aprilie, a nevoie de o sumă de 3 şi de 5 ori mai mare, față de aceas tarifului vechiu, pentru achitarea drepturilor vamale, sumă ce în împrejurările actuale de extraordinară lipsă de numerar şi de complectă stagnare, nu se poate găsi decât cu mari sacrificii de dobânzi. Sperăm că aceste sume de zeci de milioane lei, ce se consemnează până la 1 Iulie, după studierea fecărui caz în parte vor fi restituite deponenţilor ceia ce ar fi şi drept şi uman. Dar tariful vamal in sine, una are multe lacune, cari urmează Academia d-lui Mussolini D. Mussolini s’a hotărât să întemeeze o academie, pentru a complecta opera de fundre a Romei Începută la anul 753 nainte de Cristos, de Romulus. In timpuile moderne, cuceriorii şi fundatorii da imperii auost toţi „academmiul* . Napoeon a organizat institutul Frânei, iar Frederic 11 Academia din Berlin. D. Mussolini nu se inspiră însă de la Napoleon sau Frederic 11 în ce priveşte organizarea naltei instituţii. Articolul 2 al decretului-lege pr vede că Academia va trebui să înceapă, să coordoneze şi să dirijeze mişcarea intelectuală italiană în domeniul ştiinţelor, literilor şi artelor, să le păstreze caracter naţional, după tradiţiile şi geniul rasei, să le favorizeze expansiunea şi influenţa în afara graniţelor Statului. A coordona, a Începe o mişcare intelectuală — merge. Dar cum poate fi ea „dirijată" ? Ducele îşi Închipue că se poat conduce o mişcare intelectuală — chiar italiană, — ca o armată fascistă. Până acum,nici un guvern şi nici o Academie n’a reuşit asemenea lucru. Nici o biţi, nici temporală, nici spiriuală, n’are putere asupra geniului care crează mişarea intelectuală şi o conduce cu o independenţă absolută. Oamenii docili şi mânaţi de spate nu ies niciodată din mediocritate,disciplina face principala forţă a spiritului. Cei şaizeci de tembri ai Academiei italiene vor fi nimţi de rege, după propunerea primului ministru, nu numai primii şaizeci, ci şi urmaşii lor. sau va fi elegtie liberă. Guvernul singur va decide. Nici Napoleon, nici Richelieu nu duceau autoritatea atât de departe. Rezultatul: oamenii eminenţi care au nenorocul să nu împărtăşească opiniile ministerului, vor fi excluşi fără nădejde din Academia italiană. Este totuşi o măsură a d-lui Mussolini, pe care academicienii de toate ţările o va aproba : viitorii membri ai Academiei de la Roma vor avea 3o,ocolire pe an, plus eroane de prezenţă şi diverse alocaţii. PROGRESELE TEHNICE cu cărbuni. Încărcarea se face în 4 minute, făcându-se astfel o imensă economie de timp şi bani. Un vast aparat electric, întrebuinţat de Societatea Nord-Estică de cale ferată din Londra pentru încărcarea locomotivelor I .Şcoala de meserii „Mălinescu^ In art. de sub titlul „O nedreptate", apărut în coloanele Opiniei din zilele trecute, am spus că voi mai reveni, fiindcă prezintă interes cazul ce s’a petrecut in dauna unei şcoli ce abea'şi duce zilele: şcoala de sericicultură Vidimescu—Mironeanu. Directoara acestei şcoli îşi pusese toată încrederea că, stăruind pentru cumpărarea imobilului Bonciu pentru şcoala de meserii „Mălinescu“, îşi asigură şi ea liniştea de a continua cu Şcoala de sericicultură care pănâ acuma a dat roade destul de frumoase. Astăzi însă această şcoală e pe cale de a dispărea, fiindcă nu mai are locul în care să funcţioneze. Şi aceasta, datorită tragerea pe sfoară a d-lui Ch. Stoica, directorul şcoalei de meserii „Mălinescu", care fără de nici un scrupul a făcut pe d-na Mironeanu să se ducă de două ori la Bucureşti spre a stărui pentru cumpărarea casei Bonciu în care (după cum a fost asigurată) să poată rămânea şi şcoaleii sale de sericicultură, urmînd ca pentru şcoala de meserii d. Stoica să se mulţumească cu locul de grădină. (După cum singur d. Stoica se exprimase). Ministerul Instrucţiei Publice a cumpărat imobilul cu prea respectabila sumă de 3 mlioane jum. lei, cu buna credinţ că prin aceasta să fie ajutată şi şcoala de Sericicultură de a avea un local. Dar d. Stoica, cum s’a văzut asigurat cu cumpărătura, a şi somat pe d-n Mironeanu să se mute cu şcoala, şi aceasta cel mult până la 1 iulie a. c. Pretextul d-lui Stoica e că localul „Mîlnescu" e prea neîncăpător pentru extinderea ce a dat şcoalei de meserii şi că are absolută nevoe de fostul local Bonciu. Iar pentru a dovedi că îşi îndeplineşte hotărârea de a expulza pe d-na Mironeanu, a fi pus pe elevi să dărâme părţi din atenanse, să mute lemnele, să amenajeze grădina pentru agrementul Direcţiunei, să scoale elevii în puterea nopţii ca să sape şi să care brazde, (căci ziua îi alunga locuitorii, pentru (Continuarea In pag. IV-a) (Continuarea Sn pag. IV-a, a fi negreşit îndreptate. Ar fi să uzitez prea mult de gentileea şi buna voinţa Redacţiei acestui ziar, ca să înşir anomaliile, pe categorii ale tuturor regnurilor. Mă voi Imita a Înşira In treacăt numai unele din ele, citând, următoarele exemple : Art. 166 prevede pentru ţesăturile de lână sau conţinând lână, cu metrul sau cu bucata cu perdele, broboade invelitori, şervete, feţe de mesa, batiste, basmale etc. o suprataxă de 30 la sută asupra taxei respective. Art. 167 prevede pentru aceleaşi articole tot de lână, Insă tivite sau cu ciucuri, taxa dublă a ţesiturii la cele din alte textile decât mătasa. La aceste articole s’a omis pur şi simplu ţişeturile de bumbac, tivite cum sunt de ex. batistele de buzunar. Acest artiol se vamuieşte