Opinia, noiembrie 1927 (Anul 23, nr. 6134-6159)
1927-11-01 / nr. 6134
ANUL SXIH Nr. n jm «tiiUi.au" in ABONAMENTE Lei 1000 • 500 pe un an . I ,6 luni • 300 , „3 luni Sosirea d-lui prof. George Brătianu Cu inima plină de bucurie şi in mijlocul cehii mai cald entuziasm, un intern publica prima astăzi, la gară, pe d-1 Gh. Brătianu. E au de faţă, alături de ntemibri organizaţiunei liberale locale, veniţi să salute pe şeful lor şi alături de delegaţii ţărănimei din judeţ, vniţi în haine de sărbătoare, să asigure de devotamentul lor, pe acel In care întreaga Moldova şi a pus nădejdea ei, un mare număr de eşeni, de toate categoriile socia’e, eşiţi într’u Intîmpinarea acelu!, care întrupează pentru dânşii, nu numai ramura sănătoasă a neamului moldovenesc, dar şi chăşia ordinei In Stat şi a siguranţei zilei de mâni. Şi entuziasmulaic, cu care a fost sărbătorit astăzi d. Gh. Brătianu, nu s’a adresat numai partidului din care, In cea de a treia generaţie, d-sa face parte. Entuziasmul celor prezenţi s’a îndreptat mult mai departe, trecând dincolo de cadrul strâmt al politicei local*, pentru a face din sărbătorirea d-lui Gh. Brătianu, sărbătoarea Întregului oraş. Iaşul, atât de oropsit de la dispariţia marilor săi bărbaţi da stat, vede în înălţarea acestui demn fiu al său, revenirea ac lor timpuri, în care a doua capitală a vechiului regat se bucura de largul concurs al celor care au ştiut să aprecieze în decursul vremurilor jertfa făcută pentru hichigarea Romî- n iei de astăzi şi în care satisfacerea marelor sale evoi obşteşt nu-i era niciodată precupată. Cu adânci rădăcini în mijlocul familiilor boereşti din Moldova, vlăstar al uneia dintre cel mai străvechi şi nobile familii moldovenşti, d. Gh. Brăthnu este de două ori scump ieşenilor, care au ştiut să ghicească, că sub înfăţişarea modestă a celui ce poartă un atât de mare nume, se ascunde* o întreagă comoară de alese însuşiri intelectuale şi sufleteşti. Consecvent cu atitudinea pe care a păstrat-o in toate ocaziile, în care interesele mari ale târgului au fost în joc, ziarul nostru nu poate decât să se asocieze urărei de tun sosit a laşului, petru a striga alăturea de dânsul: Trăiască Gorge Brâteanu spre fericirea Iaşului şi a eşenilor mult încercaţi. In jurul proectului de amnistie Prin proectul de amnistie întocmit de guvern, se amnistiază trenarzii din război până la 1 Ianuar 1917, apoi dezertorii în ţară şi străinătate dinainte de 1916 (inclusiv cei din războiul 1913) şi câteva derite militare comise înainte de 28 Iulie 1914. In fine, se mai amnistiază câteva delicte mărunte, cu : ultraj, nevizarea livretelor, ne-indicarea de domiciliu etc. Prin urmare, nu-i amnistia cea largă, aşteptată de atâta vreme, pentru complecta pacificare a spiritelor. Guvernul îşi drămălueşte cu zgârcenie clemenţa. Vor beneficia totuşi vre-o 20.000 delicvenţi, ceia ce comptează ceva... * Bănuim însă că la discuţia în parlament proectul va fi lărgit prin introducerea unui articol care amnistiază atenţiele şi comploturile contra Domnitorului şi contra siguranţei Statului,—articol ce ar urma să fie adoptat special în favoarea d loi Maroilescu şi Axinte,... dacă, bineînţeles, ei vor fi fost cumva condamnaţi de consiliul de război. .. in pag. III a .k intima oră. ro. ■ ZIAR POLITIC COTIDIAN Actualităţi politice învrăjbire Oficiosul naţional - ţărănis „Dreptatea" desminte categoric zvonurile despre posibilitatea unor nouă pertractări cu libraţii. Dimpotrivă, in urma discuţii din parlament pe chestia constituţională,cele două partide au pornit pe drumuri cu desăvărşire opuse, şi oi ce înţelegere de la partid la partid, este exclusă. Discuţia la mesaj Sfatul parlamentar naţional ţărănist a hotărât să nu participe la discuţia mesajului. Iată o nouă greşală de tactică. Tocmai acum când opoziţia acuzi pe d. Brătianu de guvernare dictatorială —avea datoria să facă o largă critică a regimului. Şi cel mai bun prilej pentru aceasta îl oferă discuţia la mesaj, când se analizează chstiunile de politică generală. Nu prin politică de abstenţă ar putea opoziţia să-şi ajungă scopul urmărit. .. ASPECTE PROECTUI. AMNISTIEI Se pare că promisa amnistie va deveni fapt In curând, proectul este gata întocmit şi corpurile legiuitoare îşi vor spune cuvântul asupra lui imediat c se va închide discuţia la mesaj. Astfel cum e întocmit proectul, el nu satisface decât in mică parte cerinţei unanime. El nu dă complecta linişte pe care o cere ţara, pentru că după votarea lui vor continua încă pentru multă vreme procesele răsboiului Înaintea justiţiei militare şi în închisori vor rămâne încă nenumărate victime ale urii sau ale rătăcirii fatale în vremuri de psihoză. Un ziar din Capitală acceptă cu bucurie proectul amnistiei, anunţând că graţie lui vor deveni liberi vreo douăzeci mii de oameni. In adevăr, douăzeci de mii de oameni vor scăpa de închisoare , dar din ce categorie este majoritatea lor ? Consiliile de răsboiu au astăzi vreo douăsprezece mii de dosare ale oamenilor cari nu s’au prezentat la viza livretelor sau cari nu şi-au anunţat cercurilor de recrutare schimbarea domiciliilor făcându-se pasibili de pedepse minime. Aceste două spre zece mii de infractori fără importanţă vor fi amnistiaţi. Vor mai intra in amnistie câteva mii de nesupuşi la mobilizare, dezertori din vremuri de pace, inculpaţii de ultraj, şi pe lângă aceştia, vor beneficia şi o parte numai din dezertorii la inamic, cei rămaşi in urmă la vremea retragerii. Dezertorii de pe frontul din Moldova, grosul nenorociţilor cari stau in ocne sau aşteaptă să fie instruiţi abia după unsprezece ani de la răsboi, nu bencheiază da ertare. După cum nu se vor bucura de ertare dezertorii în străinătate şi nici condamnaţii politici de nici o categorie. Nu înţelegem mobilul categorisirii făcută de guvern; nu înţelegem imicăpăţinarea lui de a nu pune capăt odată pentru totdeauna unei chestiuni care tulbură profund liniştea ţârii cu tardive sancţiuni, devenite inutile. Facem un apel călduros la parlamentari, votând proectul propus de guvern, să-l lărgească pe cale de amendamente atât de mult, incât să cuprindă toate categoriile de nenorociţi care aşteaptă eroarea. Amnistia generală se impune. Vremurile nu sunt char atât de liniştite, încât conducătorii ţării să nu-şi dea seama câtă importanţă poate avea o opinie publică mulţumită. Cerem amnistia generală. G. SPINA ■■■■NMMnHHi Din toată lumea O carte curioasă.— Ramena-Jah*Mahor.s*Gomer este numele unui indian, care s’a retras într’o peşteră pentru a gândi. După un timp de gândire profundă, simţi nevoa să treacă pe hârtie fructul acestor meditaţii. Trăind departe de lume, n’avea nici hârtie nici condei şi trecu atunci prin mult o ideie ingenioasă. In jurul pietării se găseau nişte arbori cu frunze mari. Indianul înţelept, tăind frunzele le-a legat în formatul unei cărţi şi s’a folosit de o crenguţă ascuţită la loc de condei. In felul acesta gândurile sale, mai toate precept religioase şi de morală, au putut să ajungă la cunoştinţa lumii.* Un sinucigaş original.— locaş Marick din Berlin doria cu tot dinadinsul să ajungă acor de cinematograf. Lipsit de talent şi fizic agreabil, natural că n’a fost primit de nici o casă de filme. Decepţia lui fu atât de copleşitoare, încât sărmanul loraş se hotărî să-şi pue capăt zilelor. Dar cum ?... Inghiţind un mosor enorm d sfoară, lung de nu mai puţin 500 metri. Totuşi lonaş a rămas In viaţă.* Deoea.— Din Londra renunţă că cardinalul O’Donnel, şeful bisericei catolice a Irlandei, a încetat din viaţă. * Pentru că şi-a tăiat părul.— D-na Jeana Moncollin din Nancy (Franţa) ţinea foarte mult sî-şi tae părul, ca să fie la modă. Dar soţul ei, Marcel se opunea cu îndârjire. Dragostea pentru modă fiind mai puternică, Jeana şi-a tăiat părul, dar totodată a părăsit căminul conjugal. Peste câteva zile, intâlnindu-şi bărbatul în stradă, Ioana a avut răutate să-şi scoată pălăria şi să-şi scuture capul, ca să atragă atenţia lui Marcel că s-a tuns înfuriat, soţul a scos un revolver şi a ucis-o. Cu tea cu juri a condamnat la 10 ani în hisoare. Mai multe suflete In acelas corp Cazul ciudat al unei fete americane D. Henry Herbert Goddard profesor de psihologie clinică a Universitatea din Ohio (Statele Unite) expune cazul foarte curios al unei tinere fete de 19 ani care In anumite momente are psihologia unui copil de patru ani, la altele a unei fete de 16 ani, iar în altele a unei fete le ani. Fata a fost Internată Intr'un spital. Când era cu mentalitatea de patru ani, vorbea cepeleag, se juca toată vremea făcea desemne copilăreşti şi spunea că o cheamă Polly. După ce dormea acest copilaş se trezea cu gândurile şi impresiile unei fete de 6 ani, zicând că o cheamă Louisa. In sfârşit, alteori îşi relua psihologia vârstei sal adevărate şi îşi spunea adevăratul ei nume : Norma. Glasulformei se deosebia de glasul Guizei, ia al aceştia de glasul micuţei Polly. Prin henoză, prin doctorii şi ngrijiri foarte minuţoase, Norma s’a vindcat. „Adevărata înzdrăvenire s’a realizat în momentul cănd sistemul nervos şi-a recăpătat toată energia pentru a fi in stare să-şi păsteze toată energia creerului“ explică d-rul Goduard. „Am constatat că creerul e compus de aproape zece mii de milioane de celule nervoase. Presupun că atunci când un grup din aceste celule este activ, avem cunoştiinţa Normei, când alt grup e activ avem cunoştiinţi m cei Poly. Cele două grupuri sunt aşa de strâns legate la o prsoană sănătoasă încât unul din ele se subordonează şi Ie pune în activitate numai când vreau. FAPTE Un record. Louis Verneuil, autorul francez bine cunoscut, a obţinut de curând un adevărat record. El a izbutit să scrie în 24 ore două comedii, fiecare în câte trei acte. Ambele piese vor fi jucate în stagiunea de iarnă la Paris, cu Elvira Popascu In ro Premiul Nobel şi facultatea de medicină din Iaşi Premiul Nobel pentru medicină urmează a fi acordat acum, şi pentru anul trecut şi pentru anul în curs. Premierea se face prin votul profesorilor de la facultăţile de medicină din lume,câte 6 facultăţi pe an, prin rotaţie. Anul acesta a venit rândul la vot, facultăţii de medicină din Iaşi. Academia regală din Stockholm a trimis profesorilor ieşeni buletine de vot care vor trebui complectate şi cedate până în ianuar viitor Premiul pe anul 1927 se va decerna în Februar. Majoritatea profesorilor ieşeni închină a vota pe savantul francez Calmette, descoperitorul noului leac prin evitarea tuberculozei. mAm NOEMBRIE 192? A XVXCI5RI se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia staturii taţi—Str. Gh. Iilorzescu 17 „OPINIA“ literară» şi artistica Prietinul tuturora. O carte bună e ca un prietin bun. Volumele în ediţie de lux desmict insă această constatare generală ; eu îţi par întotdeauna obiecte superioare, de care te atingi timid, cu grijă, cu reticenţe. De cum le scoţi de pe raftul bibliotecii, ai şi vrea să le aşezi la loc; mult timp nu le împrumuţi nimănui—nici chiar dorinţelor tale. Ţi-e frică de luciul velin al hârtiei lor, de tartajele îmbrăcate n pânză scumpă, de bordura impecabil tăiată şi deaceia apropierea ta ţi se pare fatală. Iţi priveşte atunci vârful degetelor, întorci paginile cu atenţia toată şi citeşti prudent, cu o strictă voi pute. Interesul acesta material micşorează de multe ori însuşi farmecul operei. O carte nu trebue cetită cu o anumită jepă, Intr’un loc special şi cu preocupări străine de conţinutul ei. O carte ubită trebue s’o cuprinzi într’o privire dragă, s’o porţi în buzunar lângă tine, să adormi cu ea în acelaş vis de iluzii şi speranţe. O carte bună vrei s’o simţi mereu aproape, căci mereu o carte bună e ca un prietin bun. lurile titulare. Un ziarist parsian pe drept cuvânt îşi bate joc de „fecunditatea literară“ a lui Verneuil, susţinând că prin asemnea procedee declinul artei dramatice este asigurat. Proza originală. D. Sandu Teleajen pregăteşte un nou volum de proză intitulat „Muguri în cenuşă“. Volumul va cuprinde utimele nuvele publicate prin diferite reviste. Un concurs sui-generis Un teatru din Londra a organizat ut concurs foarte origin Continuarea în pag. IV-a 1. b. CATASTROFA DE FE ATLANTIC Vaporul italian „Princessa Mafalda“ care s’a scufundat pe Atlantic, un drum spre Amrica de Sud. Peste 200 pasageri au pierit în valuri. S’a remarcat spiritul de datorie dus până la eroism, al comandantului vaporului, care a stat la post până la capăt salvând sute de oameni, dar sacrificându-și viața proprie. O PLANTĂ MIRACULOASĂ PEYOLTUL DIN MEXIC.-ACŢIUNEA ASUPRA SIMŢURILOR.-VIZIUNI FANTASTICE. TIMPUL TRANSFORMAT ÎN LUMINĂ Peyoltul este un mic cactusără spini, şi creşte In Mexicul central. Legendele indigenilor ii atribue o origină supranaturală şi divină. Pyoltul conţine mai multe alcaloide, a căror absorb- iune provoacă o excitare vie a imaginaţiei subconştiente, traducându-se Intr’o leeţie vizuală parte ciudată; ea consistă într’un şir de imagini viu colorate şi animate de o mişcare continuă. Un pictor englez descrie amănunţit senzaţiile pe care le iniţia după înghiţirea pe coltului. Inchzând ochii, el vedea, după spectacolul haotic de la început, fie părţi, fie totalitatea corpului său schimbându-se în nenumărate forme şi culori. „Odată, scrie el, mi-am văzut piciorul colorându-se cu o delicată nuanţă heliotrop ; altă dată, mâniei hainei s’a schimbat într’o stofă de un verde închis, împodobită cu un desen in sutaş roşu, cu marginile negre. Abia luase formă noua mânică şi m’am trezit îmbrăcat intr’un costum complect de acelaşi stil, cu un caracter de ev mediu. „Mi s’a întâmplat să duc o linguriţă de cafea la buze şi, pcând ridicam braţul în acest scop, înaintea ochilor mei închişi, sau aproape închişi, apăru deodată, cu toate culorile curcubeului, viziunea acestui braţ despărţit de corp, şi care îmi servea cafaua, părând că iese dintr’un spaţiu întunecat şi nelămurit. intr’un alt moment, duind SE DESCHID ŞCOLILE PRIMArIS Mânei Noembre, se deschid şcolile primare. Priviţi copilaşul, curios şi timid, în faţa drumului nou al vieţii care i se deschide odată cu porţile şcolii. 0 excursie până la Repedea De PR. N. HODOROABA Profesorul de naturale plănuise demult o excursie cu elevii clasei a cincia până la Repedea. O tot amânase însă din pricina vremii. Într’o seară vine la şcoală şi spune clasei: „Să vă pregătiţi, căci mâne— dacă nu plouă—mergem negreşit. Ii făgăduiesc c’am să-l însoţesc şi eu, căci tot n’ara fost niciodată pe locurile acelea. A doua zi de dimineaţă am eşit afară să văd cum e vremea. Zi de toamnă posmorâtă pe cer norii cenuşii fugiau unul după altul. Stăteam la cumpene, dacă trebuie să plec sau nu. In cele din urmă, m’am hotărât pentru. Ţâncul meu de baot, din clasa doua primară, a simţit de asta şi nu, ca să-l iau şi pe dineul. Nu prea voiam, căci mă temeam că nu-i vor ţine picioarele. A început apoi a se corgoli pe lângă maică-sa şi a se ruga, ca să pună cuvânt pa lângă mine, ca să-l iau. N'au avut încotro şi, când i-am zis: „Haide, imbracă-te mai iute, că te iau, a sărit în sus, ca un motan când îl calci pe coadă. Elevii au luat ceaiul, au pus apoi la pachet fiecare câte un sfert de pâne şi două pârjoale îndesate şi’n rând câte doi, echipaţi ca de drum, au eşit veseli la poarta şcoalii. Vine şi profesorul în costum de turist şi, după câteva cuvinte de ordine, jumătate din poarta de fier se desface şi grupul de excursionişti porneşte. Ca să scutesc din drum m’rm suit in tramvaiul de Socola. Când m’am dat josla capătul liniei, elevii tocmai atunci ajung Continuarea în pag. IV-a^ (Continuarea în pag. IV-a) un biserit, acesta fu înconjurat de o flacără albastră. Un moment, am ţinut biscuitul pe picior. Imediat pantalonul a luat foc. Pe urmă toată partea dreaptă a corpului, de la picior până la umăr fu acoperită de un val de flăcări albastre. Era un spectacol de o frumuseţe minunată.. * Excitarea centrului optic provocată de pe colt măreşte ascuţimea vederii normale şi influenţează asupra perceperii figurilor imaginare. Se constată şi câteva anomalii: unele imagini apar strâmbe, tablourile se arată în profil. Alteori imaginile apar sparte, fragmentare, incomplecte, sau „embrionare“ adică umai evocatoare a unor forme mai precise, pe care imaginaţia subconştienţă refuză să le complecteze sau să le realizeze mai exact. In beţia pegoltica sunt adesea iluzii olfactive (de miro). i