Opinia, iunie 1928 (Anul 24, nr. 6309-6333)
1928-06-01 / nr. 6309
flnut katiy W/ 6369 W t ■ ABONAMENTE Lei 1000 a pe un an „ 500 . . „ 6 luni „ 300 : „3 luni 0 LEI EREMULARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN ViHEw 1 iiiiiiE im ANUNOIURI se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Ch. Mârzeanu 17 stabilizărei monetare Nu voiu discuta aici modul cum se realizează stabilizarea şi condţiunile ei, adică latura ei exterioară. Desigur ea se face târziu. Şi după ca am suferit atât în consolidarea noastră internă din această cauză, desigur că vom plăti o amendă destul de importantă şi în afac. Dar n-aş vrea să alunec pe panta politică. Fără îndoială ca elementul economic predomină şi determină structura politico socială a unei ţări. Şi de aceia, soluţia economică spre a reuşi şi influenţa, trebue să se conducă după criterii strict ştiinţifice şi obiective, bazate pe posibilităţile reale de înfăptuire şi ţinând seamă în acelaş timp şi de tendinţele ideologice şi orientarea unei societăţi, însă în limitele puterii de realizare. La noi este invers : microbul politic care viciază fiecare celulă socială, aduce criteriul său de etern şi perpetuu compromis în fiecare celulă economică. Rezultatele se văd ; bolnavul tratat după prescripţiile, interesele şi buruienele fiecărei vrăjitoare politice, abia îşi trage sufletul.* Dar nu aş vrea totuşi să derviez. Ar fi două modalităţi de a realiza stabilizarea, a ptii, conversiune şi b) prin rapor fix. Stabilizarea prin conversiune ar determina desigur un proces de adequare la noua situaţiune. Căci presupunând că ea s'ar face la media cursului aur actual adică 3 centime aur,un leu, înlocuindu-se moneda cu alta aur, fără îndoială că a doua zi după stabilizare ar fi un haos. Iar standardul vieţii ar fi mult urcat datorită mult şi mentalitaţei noastre. Nu mai coropt căm chestiunea cu influenţa ei asupra unor întregi clase sociale cu venituri fixe, rentieri, proprietari etc. cari ar resimţi greu acest proces de adequare la noua situaţiune. Dar schimbarea aceasta ar fi şi greu resimţită de toată structura noastră economico-socială , mai ales după atâţia ani de criză. ■ * Se pare că factorii decisivi s’au oprit la a doua alternativă, adică se va stabiliza leul la un raport fix cu aurul, rămânând In circulaţie aceiaşi monedă. Astfel s’ar da stabilitate şi certitudine tranzacţiilor, nemai fiind două riscuri, adică şi al vaioarei marfei şi acel al fluctuaţiilor monetare. Se pare chiar că înfrigurarea dela Bursă era determinată de credinţa In conversiunea leului şi de revaluarea In aur a activului societăţilor, după care ar fi urmat şi Înlocuirea acţiunilor prin sitele în aur. Iar ultimele reveniri din bursă s’ar putea explica şi prin faptul că se menţine părerea că stabilizarea se va face prin raport fix cu aurul, rămânând în circulaţie aceiaşi monedă. In acest caz, procesul economic va fi lent şi pe măsură ce va veni în ţară capital ieftin, se vor normaliza dobânzile şi împreună cu ele preţurile şi circulaţiunea. M ELIAS Comemorarea lui Voltaire Ieri 30 Mai, s-au împlinit 150 ani de la moarta lui Voltaire, genialul scriitor şi ironist francez. Cu acest prilej au avut loc solemnităţi tăioase în Franţa. Grozăvia unui eventual război chimic Avertismentul de la Hamburg.— Efectele teribile ale gazului „phosgen“ Populaţia din Hamburg încă este îngrozită de ucigatoarea explozie a gazului „phosgen“. In spitale mai sunt 230 bolnavi din cele vre-o 400 persoane care au suferit efecele gazului. Depozitele de alimente sunt cercetate cu atenţie pentru a se constata ce alimente au fost atinse şi deci otrăvite. Acest gaz otrăvtor e atât de puternic încât ar fi suficient să se arunce din aeroplan 4 sau 5 bombe asupra unui oraş, pentru ca în mai puţin de un ceas toată populaţia să fie nimicită. Acelaş efect teribil ar avea „phosgenul“ asupra unei armate inamice, sau asupra unui cartier militar când Întreg corpul de comandă al unei armate ar fi suprimat un câteva minute. Şi împotriva gazului acesta diabolic nu-i putinţă de apărare pentru că el e complect invizibil : te simţi otrăvit şi te prăbuşeşti fără să apuci a înţelege ce se petrece cu tine şi dincotro vine nenorocirea. • * Se relatează acum un caz înfiorător despre efectele phosgenului. In anul 1924, un vapor rusesc încărcase la Hamburg câteva sticle cu gaz „phosgen“ şi plecase spre Petrograd (Leningrad). Pe când vaporul se afla în Marea Baltică, o sticlă s’a stricat şi gazul a început să se răspândească. In câteva minute, toţi oamenii de pe vapor au murit. Un vas sovietic de război, trimis in căutarea vaporului, a constatat cele Întâmplate. Şi nu i-a rămas de făcut altceva decit să scufunde vaporul blestămat, cu lovituri de tun trase de la mare distanță,—căci a se apropia de vapor, însemna pericol de moarte. * Un fenomen curios s’a constatat cu prilejul exploziei de la Hamburg. In regiunea in care gazul s’a răspândit, au murit toate animalele şi pasările. Numai gîştele şi raţele n’au suferit nimic ; ele se simţeau foarte bine în atmosfera otrăvită cu gaz „phosgen“. Cum se explică aceasta ? Nu ştim. Constatăm insă că, Intr'un război chimic, gâştele ar fi in măsură... să salveze încă odată Capitolul 1! ^ O întrebare serioasă se impune : Ce posibilităţi are Germania de a prepara şi a utiliza gazul „phosgen“ ? Căci dacă acest gaz e pregătit ca armă de război,într'un viitor război chimic şi aerian, arma aceasta drăcească ar ameninţa pur şi simplu cu distrugerea civilizaţiei europene. »OF LITERAR - asr *„• Tineretul igia: La noi există mai mult sau mai puţin acceptabile reviste pentru copii şi poate prea numeroase reviste pentru adulţi. In schimb tineretul cuprins între copilărie şi maturitate n'are nicio publicaţie, care să-i satisfacă pofta cititului şi să-i îndrumeze preferinţile şi educaţia literară. Un elev de gimnaziu Îmi spunea chiar mai dăunăzi, că nu găseşte o revistă potrivită lui şi tovarăşilor săi. „Revista copiilor"— îmi declara el—îmi pare prea copilăroasă şi „Adevărul literar“ e prea serios pentru mine". Desigur tânărul şcolar are dreptate. Şi dacă el trebuie să se mărginească la o simplă constatare tristă, conducătorii noştri au datoria să rezolve lacuna acestei situaţii. Fiindcă orce s’ar spune, numai cu banchete „culturale" şi reviste poliţiste nu se face cultura unui popor. i. b. FAPTE Modificarea premiului naţional. Odată cu decernarea premiului naţional, membrii comisiunii au propus şi de ministru al artelor a aprobat, ca să se modifice regulamentul actual în sensul următor: Se vor Înfiinţa Încă două premii naţionale : unul de critică şi istorie literară şi alul de literatură dramatică. Astfel cele patru premii naţionale: de proză, poezie, teatru şi critică literară ar urma să se decearnă din trei în trei ani, sumele respective capitalizându-se. (Continuarea In pag. 4-a) fContinuarea, m imatupia, ai* cana m car-;ni i iânţa ve uu iuiâj wiioi public să fie excroc, falsilcator sau dilapidator; întotdeauna Insă aceşti delicvenţi se recrutează din clasa măruntă şi nicidecum nu fac parte din cercurile superioare în legătură cu lumea politică. Acolo dilapidatorii îşi primesc pedeapsa şi influenţele politice nu pot face nimic pentru a le uşura regimul penitenciar care este acela al hoţilor de drept comun. Muşamaua nu se cunoaşte şi dacă exsta ea se întrebuinţează în alte scopuri decât aşa cum e destinată la noi Juraţii de Sena au judecat zilele trecute pe un oarecare Jean- Joseph Pujol, perceptor în Paris, acuzat că a emis cecuri fără acoperire pentru a-şi achita datoriile la un club de joc şi că a delapidat o parte din banii încasaţi de la contribuabili. O uzanţă consacrată dă dreptul juraţilor ca, după pronunţarea verdictului, să facă unele propuneri ministerului de justiţie, propuneri în legătură cu căzul pe care l-au judecat; şi de multe ori aceste propuneri foarte juste sânt ţinute la seamă şi întrebuinţate ca material la elaborarea legilor, dovedindu-se, astfel ca legile într’o ţară civilizată izvorăsc din interesul social şi nu din voinţa arbitrară a guvernelor. Cu priejul procesului Pujol, juraţii de Sena au emis următoarea propunere: „Fără a se aduce vreo atingere intereselor legitime ale fiscului, condiţiile de intrare in cluburi să fie sever reglementate de către stat şi controlate de către administraţie; „Identitatea membrilor cluburilor să fie verificată cit mai scrupulos; „Inarea in cluburi şi casele de joc să fie strict oprită mînuitorilor de bani publici; „Traficul ruşinos al misiţilor cari atrag în cluburi şi influenţează voinţele slabe sau bolnave, să nu mai fie tolerat. „Scontarea cecurilor în cluburi să nu fie admisă decit pentru cecurile trase asupra propriilor lor bănci de către membrii cluburilor după verificarea coruptului lor şi deci să înceeze scandalul cecurilor de complezență numite cecuri volante emise de către cluburi . PROCESUL INGINERILOR LA MOSCOVA De la şedinţele procesului celor 53 ingineri (din care trei germani), judecaţi la Moscova sub învinuirea că au sabotat minele Statului, in regiunea Doneţului. Clişeul reprezintă pe procurorul general , Klienko, cetind actul de acuzare. Din toată lumea Strigoi pe stradă.—Intr’un cartier mărginaş din Stuttgart (Germania) locuitorii au observat, că In „fiecare noapte apar nişte fantome îmbrăcate în halate lungi şi negre, treclnd dealungul străzilor repede şi sgomotos. Lumea superstiţioasă a început să creadă In năluci şi strigoi, pină clnd un cetăţean mai breaz s’a dus de a înştiinţa poliţia. Chiva agenţi, puşi la pîndă, au arestat chiar in următoarea noapte acesta fantome Insplimintătoare, care In reali- H*8 r^r.jr' .-T. yf*f * * _ | găseşte pulbere de aur în cantităţi formidabile. Savanţii germani chiar plănuiseră să extragă acest aur şi să ajute patria ca să-şi plătească datoriile de război. Dar visul a fost spulberat. Profesorul Haber a făcut analize amănunţite şi a constatat că aurul din apa mării e o cantitate cu desăvîrşire neglijabilă. Mai mult ar costa cheltuelile de extracţie...* Un vultur asasin.—La Zemmora (Algeria) un enorm vultur își avea cuibul pe marginea unei stînci prăpăstioase. Zburătoarea avea un pui căruia li aducea hrană: un iepure,un miel, o pasăre etc. Copiii din partea locului, p’ndeau cînd lipsea vulturul, se suiau la cuib şi furau hrana micului vulturaş. Intr’o zi, vulturul a surprins un copil la cuib, i-a spart capul cu ciocul, l-a sfîşiat cu ghiarele şi l-a aruncat în prăpastie.* Sfirşitul lumii. — Cînd savanţii nu mai au de lucru, se pun şi fac calcule fantastice. Astfel, un astronom suedez Recki Madsen afirmă cu siguranţă că peste 193 milioane de ani eterul care se tot întinde in dauna oxigenului din atmosferă, va face absolut imposibilă viaţa pe planete. Cine va trăi pină atunci, va putea verifica afirmaţia savantului.. * Ce se face cu mănăstirile ruseşti.—Autorităţile sovietice din gubernia Kazan au ordonat confiscarea localurilor de mlnăstire. Actualele mînăstiri vor fi ransformate In locuinţe pentru muncitori şl In sanatorii pentru bolnavi.* Timpul capricios —La începutul acestei săptâmini, a nins uşor asupra Parisului. Beţii parizieni, deprinşi şi iarna cu cluă blajină, trebue să fi rămas foarte surprinşi la vederea fulgilor de zăpadă ln luna Mai. In pag' IlI-a Ultima Oră Actualităţi politice Discreditarea parlamentarismului După cum se ştie, partidul naţional-ţărănesc şi-a convocat un parlament „particular“ pentru finele lui Iunie, care să lucreze paralel cu parlamentul oficial al Statului. E o situaţie curioasă şi puţin cam comică. Nu vedem nici un rezultat pozitiv al acestui dublu parlamentarism. Şi fiindcă parlamentul oficial va lucra totuşi, impunînd măsuri valabile pentru viaţa Statului român, socotim că IUdiUUl autU/2llt^U/UftUdt U mai hotărtt să organizeze imediat ,rezistenţa cetăţenească din contra abuzurilor administrative, ideia e bună. Numai că pină acum s'a mai organizat de cîteva ori această rezistinţă. S'a organizat cu vorba. Am vrea să vedem fapte. Căci de vorbe goale ne-am săturat. Putregaiul D. Adrian Brudariu, deputat guvernamental (de nuanţă lupistă) publică un articol prin care denunţă enormele nedreptăţi şi afaceri ce se fac cu împroprietărirea. D. Brudariu constată că putregaiul e general şi cere... pedeapsa cu moarte contra vinovaţilor înțelegem împotriva cui ar trebui să se aplice pedeapsa capitală. Nu știm dacă ar mai rămtne cine s’o aplice. .. . In amintirea lui Vasile Bogrea In una din zilele trecute s’a ţinut în amfiteatrul Liceului Internat obişnuita şezătoare săptămînală, organizată de elevii clasei Vlll a. Această şezătoare însă a avut o însemnătate deosebită : într’o atmosferă caldă, entuziastă, unul din foştii elevi ai liceului a vorbit actualilor elevi despre un fost profesor. Dl. Inginer Cezar Cristea evocă cu accente de emoţie figura spiritualizată a lui Vasile Bogrea, pa care a avut norocul să-l aibă nin poezia sunetului său, am simţirea sa, sau mai bine zis, era o presimţire : „Pămînt avar, „Aşa puţin avem din tine'n noi . „Şi-aşa curlnd ne ceri puţinul Înapoi“., Era o presimţire fatală pe care i-odădea şubreda lui fiinţă fizică, presimţire care s’a împlinit aşa de timpuriu, luîndui-l atunci clnd nici jumătate din posibilităţile sale de activitate ştiinţifică nu şi le desfăşurase.Şi mult ar fi putut da mintea aceasta minunată a lui Bogrea, prin a cărui pierdere, Dl. Iorga spunea că ne-am lipsit de cea mai mare capacitate romînească deja descălecătoare încoace. Oglinda sufletului său erau ochii lui pătrunzători, fachirici cu care el hipnotiza auditorul căci Bogrea era poate cel ma i —M. inni I I n uimumrmm mmm imn-nn w um rjj (Continuare in pag. XV-a (Continuarea in pag. IV-a) SUPERIORITATEA ANGLO -SAXONILO IV de Dr. N. E. IDIERU Regimul şcolar german formează el oameni? — URMARE — S’ar zice că un duh rău îşi face o plăcere răutăcioasă să răstoarne şi să ne zdrobească, succesiv, toţi idolii... De astă dată este rândul Şcoalei I Şcoala I Fost-am, zău, crescuţi şi asurziţi—încă din copilărie— în respectul, în cultul astei instituţii ! Dacă Nemţii au învins odinioară pe Franţuji, aceasta s’a întâmplat fiindcă şcoalele lor erau superioare celor franceze. Îndată şi aceştia s’au năpustit asupra programelor şcolare, ba au şi Înmulţit prodigios şi clădirile de şcoale: niciun lux nu fii considerat prea costisitor, îndată ce era vorba de învăţământ iar Franţa — maimuţăriţi şi de noi Românii, pe alocurea I — a avut o eră a palatelor şcolare. Un risipitor nu s’ar fi ruinat cu mai multă voişte. Şi la un „antrenament“ general: nu era de ajuns ca şcoala să fie gratuită, mai trebuia să fi şi obligatorie ; toată lumea la Şcoală, asta era lozinca; erau împinşi fiii ţăranului, ca şi fiii burghezului. Vai de cel ce îndrăznea să-şi exprime cea mai uşoară ludoială asupra eficacităţii suverane a Şcoalei ! Asta din pricina că atunci lozinca era să se imiteze Germania ! după cum Germaniei i se împrumutau instituţiile militare, tot aşa i se împrumutau cele şcolare; pedagogia ei, filologia ei—faimoasa filologie nemţească, atât de subtilă, atât de pătrunzătoare ! Daţi bune texturi latineşti ţingărilor dintr’a şasea şi veţi vedea cum ţara se va ridica, ziceau doctorii Universităţii, iar Franţa — minunaţită? — repeta aste formule magice... Ei, dar cum se face că ceea ce, ieri, era un adevăr necontestat, azi a devenit o greşală şi inca din cele mai grave ? Căci, nu se poate să ne fi Înşelând toată lumea o declară, toată lumea o mărturiseşte şi dincoace şi dincolo de Rin— zice autorul — ba şi până şi intre Dunărea, Tisa şi Nistru, vom adauga no !... In Franţa, ăst reviriment s’a manifestat mai întăiu ca o ru