Opinia, iunie 1928 (Anul 24, nr. 6309-6333)

1928-06-01 / nr. 6309

flnut katiy W/ 6369 W t ■ ABONAMENTE Lei 1000 a pe un an „ 500 . . „ 6 luni „ 300 : „3 luni­ ­­ 0 LEI EREMULARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN ViHEw 1 iiiiiiE im ANUNOIURI se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Ch. Mârzeanu 17 stabilizărei monetare Nu voiu discuta aici modul cum se realizează stabilizarea şi condţiunile ei, adică latura ei exterioară. Desigur ea se face târziu. Şi după ca am suferit atât în consolidarea noastră in­ternă din această cauză, desi­gur că vom plăti o amendă destul de importantă şi în a­­fa­c. Dar n-aş vrea să alunec pe panta politică. Fără îndoială ca elementul economic predomină şi determină structura politico socială a unei ţări. Şi de aceia, soluţia economi­că spre a reuşi şi influenţa, trebue să se conducă după cri­terii strict ştiinţifice şi obiec­­tive, bazate pe posibilităţile reale de înfăptuire şi ţinând seamă în acelaş timp şi de tendinţele ideologice şi orien­tarea unei societăţi, însă în li­mitele puterii de realizare. La noi este invers : microbul politic care viciază fiecare ce­lulă socială, aduce criteriul său de etern şi perpetuu compro­mis în fiecare celulă econo­mică. Rezultatele se văd ; bol­navul tratat după prescripţiile, interesele şi buruienele fiecărei vrăjitoare politice, abia îşi trage sufletul.* Dar nu aş vrea totuşi să der­viez. Ar fi două modalităţi de a realiza stabilizarea, a­ ptii, conversiune şi b) prin rapor fix. Stabilizarea prin conversiune ar determina desigur un proces de adequare la noua situaţiune. Căci presupunând că ea s'ar face la media cursului aur ac­tual adică 3 centime aur,un leu, înlocuindu-se moneda cu alta aur, fără îndoială că a doua zi după stabilizare ar fi un haos. Iar standardul vieţii ar fi mult urcat datorită mult şi mentalitaţei noastre. Nu mai coropt căm chestiunea cu influenţa ei asupra unor în­tregi clase sociale cu venituri fixe, rentieri, proprietari etc. cari ar resimţi greu acest proces de adequare la noua situaţiune. Dar schimbarea aceasta ar fi şi greu resimţită de toată structura noa­stră economico-socială , mai ales după atâţia ani de criză. ■ * Se pare că factorii decisivi s’au oprit la a doua alternati­vă, adică se va stabiliza leul la un raport fix cu aurul, ră­mânând In circulaţie aceiaşi mo­nedă. Astfel s’ar da stabilitate şi certitudine tranzacţiilor, nemai fiind două riscuri, adică şi al vaioarei marfei şi acel al fluc­tuaţiilor monetare. Se pare chiar că înfrigurarea dela Bursă era determinată de credinţa In conversiunea leului şi de revaluarea In aur a acti­vului societăţilor, după care ar fi urmat şi Înlocuirea acţiunilor prin sitele în aur. Iar ultimele reveniri din bursă s’ar putea explica şi prin faptul că se menţine părerea că sta­bilizarea se va face prin raport fix cu aurul, rămânând în cir­culaţie aceiaşi monedă. In acest caz, procesul econo­mic va fi lent şi pe măsură ce va veni în ţară capital ieftin, se vor normaliza dobânzile şi îm­preună cu ele preţurile şi circu­­laţiunea. M­ ELIAS Comemorarea lui Voltaire Ieri 30 Mai, s-au împlinit 150 ani de la moarta lui Voltaire, genialul scriitor şi ironist francez. Cu acest prilej au avut loc solemnităţi tăioase în Franţa. Grozăvia unui eventual război chimic Avertismentul de la Hamburg.— Efectele teri­bile ale gazului „phosgen“ Populaţia din Hamburg încă este îngrozită de ucigatoarea explozie a gazului „phosgen“. In spitale mai sunt 230 bolnavi din cele vre-o 400 persoane care au suferit efec­ele gazului. Depozitele de alimente sunt cercetate cu atenţie pentru a se constata ce alimente au fost atinse şi deci otrăvite. Acest gaz otrăv­tor e atât de puternic încât ar fi suficient să se arunce din aeroplan 4 sau 5 bombe asupra unui oraş, pen­­tru­ ca în mai puţin de un ceas toată populaţia să fie nimicită. Acelaş efect teribil ar avea „phosgenul“ asupra unei armate inamice, sau asupra unui cartier militar când Întreg corpul de comandă al unei armate ar fi suprimat un câteva minute. Şi împotriva gazului acesta diabolic nu-i putinţă de apărare pentru că el e complect invizi­bil : te simţi otrăvit şi te pră­buşeşti fără să apuci a înţelege ce se petrece cu tine şi dinco­tro vine nenorocirea. • * Se relatează acum un caz în­fiorător despre efectele phos­­genului. In anul 1924, un vapor rusesc încărcase la Hamburg câteva sticle cu gaz „phosgen“ şi ple­case spre Petrograd (Leningrad). Pe când vaporul se afla în Ma­rea Baltică, o sticlă s’a stricat şi gazul a început să se răs­pândească. In câteva minute, toţi oamenii de pe vapor au murit. Un vas sovietic de război, trimis in căutarea vaporului, a constatat cele Întâmplate. Şi nu i-a rămas de făcut altceva decit să scufunde vaporul blestămat, cu lovituri de tun trase de la mare distanță,—căci a se apro­pia de vapor, însemna pericol de moarte. * Un fenomen curios s’a consta­tat cu prilejul exploziei de la Hamburg. In regiunea in care ga­zul s’a răspândit, au murit toate animalele şi pasările. Numai gîş­­tele şi raţele n’au suferit nimic ; ele se simţeau foarte bine în at­mosfera otrăvită cu gaz „phos­gen“. Cum se explică aceasta ? Nu ştim. Constatăm insă că, Intr'un război chimic, gâştele ar fi in măsură... să salveze încă odată Capitolul 1! ^ O întrebare serioasă se im­pune : Ce posibilităţi are Germania de a prepara şi a utiliza gazul „phosgen“ ? Căci dacă acest gaz e pregătit ca armă de răz­boi,­într'un viitor război chi­mic şi aerian, arma aceasta dră­cească ar ameninţa pur şi sim­plu cu distrugerea civilizaţiei europene. »OF LITERAR - asr *„• Tineretul igi­a: La noi există mai mult sau mai puţin acceptabile reviste pentru copii şi poate prea nume­roase reviste pentru adulţi. In schimb tineretul cuprins între copilărie şi maturitate n'are nicio publicaţie, care să-i satisfacă pofta cititului şi să-i îndrumeze preferinţile şi edu­caţia literară. Un elev de gimnaziu Îmi spunea chiar mai dăunăzi, că nu găseşte o revistă potrivită lui şi tovarăşilor săi. „Revista copiilor"— îmi declara el—îmi pare prea co­pilăroasă şi „Adevărul literar“ e prea serios pentru mine". Desigur tânărul şcolar are drep­tate. Şi dacă el trebuie să se măr­ginească la o simplă constatare tristă, conducătorii noştri au datoria să rezolve lacuna acestei situaţii. Fiindcă orce s’ar spune, numai cu banchete „culturale" şi reviste po­liţiste nu se face cultura unui popor. i. b. FAPTE Modificarea premiului naţional. Odată cu decernarea premiu­lui naţional, membrii comisiunii au propus şi de ministru al ar­telor a aprobat, ca să se mo­difice regulamentul actual în sensul următor: Se vor În­fiinţa Încă două premii naţio­­nale : unul de critică şi istorie literară şi al­ul de literatură dramatică. Astfel cele patru premii naţionale: de proză, poezie, teatru şi critică literară ar urma să se decearnă din trei în trei ani, sumele respec­tive capitalizându-se. (Continuarea In pag. 4-a) fContinuarea, m­­ ­­ imatupia, ai* cana m car-;­­ni i iânţa ve uu iuiâj wiioi public să fie excroc, falsilcator sau dilapidator; întotdeauna Insă aceşti delicvenţi se recrutează din clasa măruntă şi nicidecum nu fac parte din cercurile superi­oare în legătură cu lumea po­litică. Acolo dilapidatorii îşi primesc pedeapsa şi influenţele politice nu pot face nimic pentru a le uşura regimul penitenciar care este acela al hoţilor de drept comun. Muşamaua nu se cu­noaşte şi dacă ex­sta ea se în­trebuinţează în alte scopuri de­cât aşa cum e destinată la noi Juraţii de Sena au judecat zi­lele trecute pe un oarecare Jean- Joseph Pujol, perceptor în Paris, acuzat că a emis cecuri fără a­­coperire pentru a-şi achita da­toriile la un club de joc şi că a delapidat o parte din banii în­casaţi de la contribuabili. O uzanţă consacrată dă drep­tul juraţilor ca, după pronunţa­­rea verdictului, să facă unele propuneri ministerului de jus­tiţie, propuneri în legătură cu căzul pe care l-au judecat; şi de multe ori aceste propuneri foarte juste sânt ţinute la seamă şi întrebuinţate ca material la e­laborarea legilor, dovedindu-se, astfel ca legile într’o ţară civi­lizată izvorăsc din interesul so­cial şi nu din voinţa arbitrară a guvernelor. Cu priejul procesului Pujol, juraţii de Sena au emis urmă­toarea propunere: „Fără a se aduce vre­o atin­gere intereselor legitime ale fis­cului, condiţiile de intrare in cluburi să fie sever reglemen­tate de către stat şi controlate de către administraţie; „Identitatea membrilor clu­burilor să fie verificată cit mai scrupulos; „In­­area in cluburi şi casele de joc să fie strict oprită mî­­nuitorilor de bani publici; „Traficul ruşinos al misiţilor cari atrag în cluburi şi influen­ţează voinţele slabe sau bolnave, să nu mai fie tolerat. „Scontarea cecurilor în clu­buri să nu fie admisă de­cit pentru cecurile trase asupra propriilor lor bănci de către membrii cluburilor după verifi­carea coruptului lor şi deci să înceeze scandalul cecurilor de complezență numite cecuri vo­­lante emise de către cluburi . PROCESUL INGINERILOR LA MOSCOVA De la şedinţele pro­cesului celor 53 in­gineri (din care trei germani), judecaţi la Moscova sub învinui­rea că au sabotat mi­nele Statului, in re­giunea Doneţului. Clişeul reprezintă pe procurorul general , K­lienko, cetind actul de acuzare. Din toată lumea Strigoi pe stradă.—Intr’un cartier mărginaş din Stuttgart (Germania) locuitorii au obser­vat, că In „fiecare noapte apar nişte fantome îmbrăcate în ha­late lungi şi negre, treclnd dea­­lungul străzilor repede şi sgo­­motos. Lumea superstiţioasă a înce­put să creadă In năluci şi stri­goi, pină clnd un cetăţean mai breaz s’a dus de a înştiinţa po­liţia. Chiva agenţi, puşi la pîn­­dă, au arestat chiar in urmă­toarea noapte acesta fantome Insplimintătoare, care In reali- H*8 r^r.jr' .-T. yf*f * * _ | găseşte pulbere de aur în canti­tăţi formidabile. Savanţii germani chiar plă­nuiseră să extragă acest aur şi să ajute patria ca să-şi plăteas­că datoriile de război. Dar visul a fost spulberat. Profesorul Haber a făcut anali­ze amănunţite şi a constatat că aurul din apa mării e o can­titate cu desăvîrşire neglijabilă. Mai mult ar costa cheltuelile de extracţie...* Un vultur asasin.—La Ze­mmora (Algeria) un enorm vul­tur își avea cuibul pe marginea unei stînci prăpăstioase. Zbură­toarea avea un pui căruia li a­­ducea hrană: un iepure,un miel, o pasăre etc. Copiii din partea locului, p’ndeau cînd lipsea vulturul, se suiau la cuib şi furau hrana mi­­cului vulturaş. Intr’o zi, vulturul a surprins un copil la cuib, i-a spart ca­pul cu ciocul, l-a sfîşiat cu ghiarele şi l-a aruncat în pră­pastie.* Sfirşitul lumii. — Cînd sa­vanţii nu mai au de lucru, se pun şi fac calcule fantastice. Astfel, un astronom suedez Re­­cki Madsen afirmă cu siguranţă că peste 193 milioane de ani eterul care se tot întinde in dauna oxigenului din atmosferă, va face absolut imposibilă viaţa pe planete. Cine va trăi pină a­­tunci, va putea verifica afirmaţia savantului­­.. * Ce se face cu mănăstirile ruseşti.—Autorităţile sovietice din gubernia Kazan au ordonat confiscarea localurilor de mlnăs­­tire. Actualele mînăstiri vor fi ransformate In locuinţe pentru muncitori şl In sanatorii pentru bolnavi.* Timpul capricios —La în­ceputul acestei săptâmini, a nins uşor asupra Parisului. B­eţii parizieni, deprinşi şi iarna cu cl­uă blajină, trebue să fi rămas foarte surprinşi la vederea fulgilor de zăpadă ln luna Mai. In pag' IlI-a Ultima Oră Actualităţi politice Discreditarea parlamentarismului După cum se ştie, partidul naţional-ţărănesc şi-a convocat un parlament „particular“ pen­tru finele lui Iunie, care să luc­reze paralel cu parlamentul ofi­cial al Statului. E o situaţie curioasă şi puţin cam comică. Nu vedem nici un rezultat po­zitiv al acestui dublu parlamen­tarism. Şi fiindcă parlamentul oficial va lucra totuşi, impu­­nînd măsuri valabile pentru vi­aţa Statului român, socotim că I­UdiUUl au­tU/2llt^U/UftUdt U mai hotărtt să organizeze ime­diat ,rezistenţa cetăţenească d­in contra abuzurilor administrative, ideia e bună. Numai că pină acum s'a mai organizat de cîte­­va ori această rezisti­nţă. S'a organizat cu vorba. Am vrea să vedem fapte. Căci de vorbe goale ne-am să­turat. Putregaiul D. Adrian Brudariu, deputat guvernamental (de nuanţă lu­­pistă) publică un articol prin care denunţă enormele nedrep­tăţi şi afaceri ce se fac cu îm­proprietărirea. D. Brudariu con­stată că putregaiul e general şi cere... pedeapsa cu moarte con­tra vinovaţilor­­ înțelegem împotriva cui ar trebui să se aplice pedeapsa capitală. Nu știm dacă ar mai rămtne cine s’o aplice. .. . In amintirea lui Vasile Bogrea In una din zilele trecute s’a ţinut în amfiteatrul Liceului In­ternat obişnuita şezătoare săp­­tămînală, organizată de elevii clasei Vlll­ a. Această şezătoare însă a avut o însemnătate deo­sebită : într’o atmosferă caldă, entuziastă, unul din foştii elevi ai liceului a vorbit actualilor elevi despre un fost profesor. Dl. Inginer Cezar Cristea evocă cu accente de emoţie figura spiritualizată a lui Vasile Bogrea, pa care a avut norocul să-l aibă nin poezia sun­etului său, am sim­ţirea sa, sau mai bine zis, era o presimţire : „Pămînt avar,­­ „Aşa puţin avem din tine'n noi .­­ „Şi-aşa curlnd ne ceri puţinul Înapoi“., Era o presimţire fatală pe care i-o­­dădea şubreda lui fiinţă fizică, presimţire care s’a împlinit aşa de timpuriu, luîn­­dui-l atunci clnd nici jumătate din posibilităţile sale de activi­tate ştiinţifică nu şi le desfăşu­­rase.Şi mult ar fi putut da mintea aceasta minunată a lui Bogrea, prin a cărui pierdere, Dl. Iorga spunea că ne-am lip­­sit de cea mai mare capacitate romînească deja descălecătoare încoace. Oglinda sufletului său erau ochii lui pătrunzători, fachirici cu care el hipnotiza auditorul căci Bogrea era poate cel ma­ i —M. inni I I n uimumrmm mmm imn-nn w um rjj (Continuare in pag. XV-a (Continuarea in pag. IV-a) SUPERIORITATEA ANGLO -SAXONILO IV de Dr. N. E. IDIERU Regimul şcolar german formează el oameni? — URMARE — S’ar zice că un duh rău îşi face o plăcere răutăcioasă să răstoarne şi să ne zdrobească, succesiv, toţi idolii... De astă dată este rândul Şcoa­­lei I Şcoala I Fost-am, zău, crescuţi şi asurziţi—încă din copilărie— în respectul, în cultul astei in­stituţii ! Dacă Nemţii au învins odinioară pe Franţuji, aceasta s’a întâmplat fiindcă şcoalele lor erau superioare celor franceze. Îndată şi aceştia s’au năpustit asupra programelor şcolare, ba au şi Înmulţit prodigios şi clă­dirile de şcoale: niciun lux nu fii considerat prea costisitor, în­dată ce era vorba de învăţământ iar Franţa — maimuţăriţi şi de noi Românii, pe alocurea I — a avut o eră a palatelor şcolare. Un risipitor nu s’ar fi ruinat cu mai multă voişte. Şi la un „an­trenament“ general: nu era de ajuns ca şcoala să fie gratuită, mai trebuia să f­i şi obligatorie ; toată lumea la Şcoală­­, asta era lozinca; erau împinşi fiii ţăra­nului, ca şi fiii burghezului. Vai de cel ce îndrăznea să-şi ex­prime cea mai uşoară ludoială asupra eficacităţii suverane a Şcoalei ! Asta din pricina că atunci lo­­zinca era să se imiteze Germa­nia ! după cum Germaniei i­ se împrumutau instituţiile militare, tot aşa i­ se împrumutau cele şcolare; pedagogia ei, filologia ei—faimoasa filologie nemţească, atât de subtilă, atât de pătrun­zătoare ! Daţi bune texturi lati­neşti ţingărilor dintr’a şasea şi veţi vedea cum ţara se va ridica, ziceau doctorii Universităţii, iar Franţa — minunaţită­­? — repeta aste formule magice... Ei, dar cum se face că ceea ce, ieri, era un adevăr necontestat, azi a devenit o greşală şi inca din cele mai grave ? Căci, nu se poate să ne fi Înşelând toată lumea o declară, toată lumea o mărturiseşte şi dincoace şi din­colo de Rin— zice autorul — ba şi până şi intre Dunărea, Tisa şi Nistru, vom adauga no !... In Franţa, ăst reviriment s’a manifestat mai întăiu ca o ru­

Next